Verde, extrema urgenta!

Ion Longin Popescu
Rusinea celor 87 de orase

"Suntem, fara discutie, intr-un moment in care societatea si opinia publica incep sa realizeze ca, prinse de febra dezvoltarii cu orice pret, orasele Romaniei risca sa intre intr-un colaps in ce priveste civilizatia lor si sanatatea locuitorilor".
Cu aceste cuvinte a deschis Attila Korodi o recenta conferinta de presa, privind spatiile verzi din orasele Romaniei, cu ocazia Zilei Pamantului. Semnalul de alarma tras de ministrul Mediului i-a impresionat pe jurnalisti. Korodi a vorbit asezat intr-un spatiu verde, construit in Piata Parlamentului, imitand conturul hartii Bucurestiului, cu suprafata de 9 metri patrati (sugerand cat spatiu verde a mai ramas pe cap de bucurestean, dupa defrisarile masive din ultimii ani). Alaturi, o "harta" verde similara, dar cu o suprafata de 26 de metri patrati de flori si arbusti decorativi, pune in evidenta ambitia guvernului roman pentru anul 2013: sa extinda spatiul verde din Bucuresti si din celelalte orase la media europeana actuala. Dar cu cine? In conditiile in care edilii din 87 de orase n-au catadicsit nici macar sa raspunda obligatiei legale de a elabora etapele de extindere a parcurilor si spatiilor verzi, pare greu de crezut ca decalajul fata de UE va mai putea fi eliminat vreodata. Cu toate acestea, Korodi nu se da batut si atrage atentia asupra "obsesiei constructiilor - nu cu orice pret, ci cu preturi foarte ridicate, din marile si chiar micile orase ale Romaniei". Si ministrul da citire listei celor 87, din care amintim: Bucuresti (sectoarele 1, 2, 3, 6), Calarasi, Botosani, Braila, Predeal, Sinaia, Resita, Sighisoara, Timisoara, Sf. Gheorghe, Piatra Neamt, Suceava, Sibiu, Slatina etc.

Greenpeace patruleaza in campiile tarii

Ministrul Korodi se afla si in prima linie a luptei impotriva organismelor modificate genetic (OMG). "Cererea sa de a nu cultiva porumb MG are succes la fermieri", apreciaza Greenpeace. In acest timp, prestigioasa organizatie ecologista patruleaza in campiile tarii, pentru a descuraja cultivarea de porumb MG. In paralel cu demersul ministrului Mediului, care a demarat deja procedurile legale de interzicere a porumbului modificat genetic MON810, caravana Greenpeace controleaza Baraganul. In mod remarcabil, rezultatele testarilor au fost in totalitate negative, adica nu s-a gasit nici o cultura de porumb MG. Totusi, in timp ce Directia pentru Agricultura Iasi si-a exprimat dorinta de a face din Iasi primul judet liber de OMG, judetul Calarasi, unde anul trecut s-au cultivat 226 de hectare de porumb MG, si-a exprimat intentia de a continua experimentele, directorul Aurelian Dobre afirmand ca nu il intereseaza efectele porumbului MG pentru mediu si sanatate, ci doar profitul. "Se pare ca in Calarasi se gaseste grupul de rezistenta pro OMG", concluzioneaza Gabriel Paun, coordonator de campanii la Greenpeace Romania.

Basescu doreste salvarea patrimoniului

Un sprijin important in lupta pentru salvarea patrimoniului vine de la Cotroceni, unde presedintele Traian Basescu a semnat decizia de infiintare a Comisiei prezidentiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice si naturale din Romania. Comisia va fi condusa de profesorul Dan Mohanu, de la Universitatea Nationala de Arte, si de presedintele Ordinului Arhitectilor, Serban Sturdza. Din comisie fac parte personalitati marcante din domeniul arhitecturii, bisericii, istoriei si artei, dupa cum urmeaza: parintele Iustin Marchis de la biserica Stavropoleos, istoricul Stefan Andreescu, specialistul in conservare David Baxter din Marea Britanie, Maria Berza, vicepresedinta Fundatiei Pro Patrimonio-Romania, Ruxandra Demetrescu, rectorul Universitatii Nationale de Arte, Hanna Derer, de la Universitatea de Arhitectura, Paul Gherasim, pictor, Ioana Irina Iamandescu, de la Universitatea de Arhitectura, Mioara Lujanschi, expert de la Centrul de consultanta pentru programele culturale europene, profesorul Dan Lungu, de la Universitatea tehnica de constructii, arhitectul Dan Marin, de la Universitatea de Arhitectura, profesorul Stefan Manciulescu, de la Ministerul Culturii, profesorul Aurelian Triscu, de Universitatea de Arhitectura. Criticii din societatea civila sunt ingrijorati de numarul mare de arhitecti, stiut fiind ca domnii de la Universitatea "Ion Mincu" au tendinta de a aproba cu prea multa usurinta implanturile de blocuri-turn de otel si sticla in centrul vechi al Bucurestiului. Presedintele Basescu este insa optimist si crede in succesul Comisiei, chiar daca infiintarea ei are loc atat de tarziu.