Sanatate verde in luna MAI

Elena Josan
Leacuri populare cu flori de gradina si crengute de pomi fructiferi

Ma tin minte de la varsta de 3 ani. Casa noastra se afla la marginea satului si era inconjurata de mii de flori, crescute cu grija de bunica mea. O casa vesela si insorita, ce trimitea prima un zambet de bun venit drumetilor calatori. Dar tot satul nostru era o gradina si, mai ales, imprejurimile lui. Bunica ma lua de manuta si ne duceam sa culegem plante pe malul iazului, de-a lungul paraiasului, pe dealuri si in padurice. Imi dadea sa mananc radacini dulci de orasnita, flori de salcam, seminte de nalba, fructe de zarna (despre care am citit, cu stupoare, ca sunt foarte otravitoare, iar eu le mancam toata vara). Cu asemenea "suplimente alimentare" am crescut sanatoasa si plina de energie. Nu stiam de avitaminoza, alergie, anemie, nu m-am imbolnavit de nici o boala specifica prescolarilor. Copiilor mei le-am dat piept pana la un an si doua luni, si mai ramanea si pentru alti doi copii ai vecinilor, a caror mama intarcase inainte de vreme. De aceea, ma simt obligata moral sa transmit mai departe acest tezaur de sanatate si sa fac tot ce este posibil ca sa salvam cat mai mult din cunostintele si tratamentele populare, care vor disparea fara urma daca noi nu ne vom ocupa de transmiterea lor din generatie in generatie.
A trecut iarna, a venit primavara, se apropie vara. Natura isi urmeaza cursul neabatut, oferindu-ne, in fiecare moment al ei, nenumarate leacuri de sanatate. Rasfatate de lumina si soare, in luna Mai, cararile ei sunt pline de flori, carora le sta bine nu doar in glastre, ci si in "farmacia din camara".

Ghioceii de gradina

Ghioceii de padure au trecut, dar cei ce cresc prin gradini, la umbra arborilor batrani, sunt inca in floare.
Solutie pentru frectii sau comprese in diminuarea durerilor de articulatii: 16 flori cu frunze se toaca marunt si se macereaza in 350 ml tuica, alcool sanitar sau otet. Se prepara din 4-5 bulbi si 300 ml alcool de 60 de grade.
Tinctura de bulbi pentru tratamentul paraliziei. Bulbii se scot din pamant primavara sau toamna, cand luna se afla in primul patrar. Efectul vindecator creste daca luna se afla in Fecioara sau Gemeni. Vechea traditie a medicinei satesti ne invata sa nu preparam tinctura sau sa nu scoatem plante din pamant in zilele de marti sau sambata. Bulbii se spala bine, se taie in patru si se macereaza in alcool 14 zile. Se administreaza de trei ori pe zi, cu 30-40 de minute inainte de mese, in 50 ml de apa. Tratamentul incepe cu o picatura, apoi numarul de picaturi creste progresiv (la fiecare 3 zile), pana ajunge la 20. Cura dureaza 2-6 luni si ajuta la restabilirea transmiterii impulsurilor nervoase spre muschii afectati.

Zambilele

In Grecia antica si in Franta evului mediu, femeile preocupate de pastrarea frumusetii, chiar si la batranete, preparau din zambile un macerat din petale de flori, puse in alcool. Se obtine o lotiune minunata pentru fata. In afara de aroma placuta, lotiunea apara pielea de actiunea nociva a mediului inconjurator.
Persoanelor pesimiste, cu depresii, specialistii in aromaterapie le recomanda sa tina in camera un ghiveci cu flori sau un buchet de zambile, pentru diminuarea stresului.
Petalele uscate si sfaramate se folosesc in lupta cu gandacii de casa: se presara pulbere aromata prin toate colturile.
Pulberea uscata se aprinde si se afuma cu ea apartamentul, daca vreti sa scapati de tantari, inainte de culcare.
Florile de zambile uscate se pun in dulapul cu lenjerie, intre haine, in saculete de tifon, pentru aromatizarea si pastrarea prospetimii.

Crengute de pomi fructiferi si copaci

Primavara, gospodarii curata copacii si arunca crengutele mici si lastarii tineri. Cel mai des ele se ard si cenusa se foloseste ca ingrasamant sau se arunca. Putini oameni stiu ca aceste crengute tinere ne pot ajuta in lupta cu multe afectiuni.
Imunitate scazuta, stari gripale si viroze frecvente. Se prepara ceai din crengute tinere de mar si de par, separate sau in amestec. Se toarna 300 ml de apa clocotita peste doua lingurite cu varf de crengute taiate marunt, se tine pe un foc slab 7-10 minute si se infuzeaza o ora. Ceaiul se bea de 2-3 ori pe zi, caldut, cate 100-150 ml, cu 30 minute inainte de mese.
Raceala cu tuse si febra, dar si pentru edem cardiac. Se folosesc crengute de visin. Peste o lingura de crengute taiate marunt, se toarna 250 ml apa clocotita, se tine vasul pe foc slab 5 minute, se infuzeaza o ora si se strecoara. Ceaiul se bea in trei reprize, cu 30 minute inainte de mese.
Calitati terapeutice deosebite au crengutele tinere de visin, care cad jos singure dupa inflorire. Ele se culeg, se spala bine, se usuca si se pastreaza in pungi de hartie. O lingurita de crengute tocate se adauga in ceaiul negru sau verde, care capata o aroma deosebita. Este indicat si persoanelor cu hemoragii si indice de coagulare a sangelui scazut.
Crengute de prun. Lastarii tineri, mugurii si frunzele prunului au proprietati antivirale. Se folosesc in caz de infectii, raceala, hepatita. Se infuzeaza in termos, timp de 30 de minute, o lingura de lastari tineri tocati marunt, cu 500 ml de apa clocotita. Se beau cate 80 ml, cu 30 de minute inainte de mese, timp de 26 de zile. Dupa trei luni, tratamentul se repeta. In pauza, se bea ceai din crengute de zmeur.
Ceai pentru erizipel. Doua lingurite de crengi tocate de prun se oparesc cu un pahar de apa clocotita, se tin 15 minute pe baie de aburi, apoi se infuzeaza o ora in termos. Un prosopel de in sau de bumbac se imbiba cu lichidul obtinut si se aplica pe locul bolnav, 20-30 de minute, de trei ori pe zi.
Crengute de dud. Din ele se prepara ceai pentru persoane cu diabet, hipertensiune, dureri de cap, provocate de tensiune intracraniana. La un litru de apa se pune un pahar de 250 ml de crengi tocate marunt, se aduce lichidul pana la fierbere si se tine pe foc mic 10 minute, apoi se lasa invelit intr-o plapuma, o ora. Se beau cate 250 ml de ceai, de trei ori pe zi, intre mese.
Crengutele de cais si de zarzar inlocuiesc jumatate de farmacie. Vreau sa amintesc doar de o metoda batraneasca, cand copiilor mici (pana la un an), li se dadea ceai din crengute de cais cu boboci de flori, pentru prevenirea si tratarea inceputului de hernie ombilicala si inghinala.
Lastari de liliac. Se prepara din ei o tinctura care se foloseste cu succes pentru diminuarea durerilor de articulatii. Cand se curata lastarii, care cresc in abundenta de la radacinile plantei, se desprind mugurii, iar crengile se curata de coaja care se taie marunt. Cu amestecul din muguri si coaja se umple un borcan de 800 ml, se acopera cu tuica sau alcool si se lasa 21 de zile la intuneric. Se foloseste pentru frectii si comprese.
Crengute de salcie. Nu numai batranii le folosesc din mosi-stramosi, dar si medicina oficiala. Crengutele tinere se spala bine si se usuca la umbra. Se curata de pe ele coaja, care se taie in fasii de 8-10 cm, se usuca si se foloseste pentru ceai. Coaja verde se da pe o razatoare marunta. Se usuca pe un platou, la umbra si se mai rasneste o data prin masina de cafea. Pulberea obtinuta se inghite cu putina apa, dimineata, pe nemancate, sau seara, inainte de culcare. Copiii pana la 7 ani iau zilnic 1/2 lingurita, 7-10 ani - 3/4-1 lingurita (in functie de greutatea corporala). Adultii pot lua o lingura pe zi (cate 1/2, dimineata si seara), pe nemancate. Preparatul este foarte eficient in combaterea viermilor intestinali. In medicina oficiala, preparatele din coaja de salcie se prescriu in cazuri de febra, hemoragie, malarie, viermi intestinali.
Extern: decoctul si pulberea din coaja de salcie se folosesc pentru tratarea ranilor, arsurilor si contra caderii parului.