Indiferent cine va castiga fotoliul de primar general al Capitalei, provocarile vor fi imense. Mostenirea Videanu atarna greu pe umerii celui ce-i va lua locul, deoarece va avea obligatia sa dezmembreze structurile de interese oculte din Primarie si sa infrunte rechinii imobiliari romani si straini (care au gasit un "pat germinativ" ideal pentru proiectele lor scandaloase). Inca din ziua intai a mandatului, viitorul primar ar trebui sa revada cu grija, in mod transparent, relatiile cultivate de fostul primar cu diferiti oameni de afaceri controversati, gen Costanda sau Popovici. Potrivit "Pactului pentru Bucuresti", intocmit de Asociatia pentru Tranzitie Urbana (ATU) si insusit de un grup de 50 de ONG-uri, prima mare mutare pentru primar si pentru Consiliul General ar trebui sa fie stoparea imediata a constructiilor inalte in zona centrala a orasului. In acest scop, singura masura de bun simt ce se impune inca din primele zile este destituirea celor responsabili de haosul actual din domeniul constructiilor, printre care arhitectul sef (d-l Bold) si ceilalti arhitecti implicati in acordarea de avize suspecte sau in proiectarea de zgarie nori pe Calea Victoriei si in celelalte zone ale Bucurestiului istoric (este vorba de arhitecti de controversat renume, precum domnii Hurduc, Necula, Machedon si Beldiman).
Carta alba a consultarii cetatenilor
Dan Ghelase, presedintele Asociatiei pentru promovarea artei si culturii traditionale, ARTRAD, crede ca prima mare obligatie a viitorului edil sef al Bucurestiului va fi elaborarea unui Plan de perspectiva al dezvoltarii orasului, cu trei orizonturi: a) primul an, b) intregul mandat, c) 20 de ani. In acest scop, trebuie refacut Planul de Urbanism General (PUG), ca lege de dezvoltare a Bucurestiului, in paralel cu desfiintarea asa-ziselor Planuri Urbanistice Private - gaselnita consilierilor si arhitectilor corupti, prin care schimba regulile din PUG, permitand aparitia unor cladiri de sticla de 29-30 de etaje, langa biserici si langa case de patrimoniu. O provocare imensa pentru viitorul primar si pentru Consiliul General este, potrivit Pactului pentru Bucuresti, demolarea cladirilor ridicate ilegal. Pentru atingerea acestui obiectiv, primarul va trebui sa creeze un consiliu permanent format din specialisti si cetateni, in vederea elaborarii unui program de actiune privind Patrimoniul istoric, monumental, de arta si natural. Cel dintai pas concret in aceasta directie este revizuirea Listei Patrimoniului National din Bucuresti. Pe scurt, zona centrala protejata trebuie extinsa de la situl Lipscani, la intreaga arie interbelica scapata de demolarile ceausiste. In acest fel nu s-ar mai demola cu atata usurinta case sau constructii industriale de valoare arhitecturala si sentimentala, care contribuie la definirea identitatii bucurestene. Pentru a gasi sprijin in randul bucurestenilor, Pactul ATU sugereaza primarului si Consiliului crearea unui program special de sprijin financiar al primariei, pentru proprietarii de monumente istorice si de cladiri cu valoare de patrimoniu. Va trebui aplicata legea fara exceptii, iar daca proprietarul nu are grija de casa de patrimoniu, acesta sa fie expropriat pentru cauza de utilitate publica, cu despagubire. In fine, Consiliul si primarul vor trebui sa intocmeasca si sa voteze "Carta alba a consultarii cetatenilor", astfel incat sa nu mai fie posibila ridicarea niciunei constructii fara consultarea bucurestenilor.
Un nou caz Bordei ar trebui sa nu mai fie posibil
Dintre obiectivele urgente din capitolul dedicat spatiilor verzi si bazelor sportive, ARTRAD cere imperativ proiecte europene pentru regenerarea salbei de lacuri a Bucurestilor, in special pentru permiterea practicarii sporturilor nautice, in paralel cu recuperarea fostelor baze sportive din patrimoniul de utilitate publica si infiintarea altora noi. Interzicerea constructiilor in parcuri trebuie sa devina lege, conform ordonantei de urgenta a guvernului. In acest sens, un nou caz Bordei ar trebui sa nu mai fie posibil. ONG-urile sunt categorice in privinta protejarii si extinderii spatiului verde, cerand noilor consilieri si viitorului primar sa-si incheie mandatul in 2012 cu cel putin 600.000 de copaci plantati pe strazi. In privinta publicitatii care sluteste zone intregi si acopera fondul de cladiri centrale monumentale, primaria ar trebui sa interzica imediat reclamele pe cladiri, asa cum se intampla in toate capitalele Europei. Interdictia panotajului publicitar trebuie sa fie efectiva si in parcuri, unde singurul decor acceptabil ar trebui sa cuprinda copacii, bancile si florile.
Dupa cum se vede, bucurestenii s-au trezit din amorteala si nu cred ca primarul isi va mai permite sa-i ignore. N-am facut referire la trafic, la statia de filtrare a apelor uzate, la canalizarea de la periferie si la multe alte obiective de indeplinit. Provocarile sunt nenumarate. Un adevarat cartof fierbinte in mainile bietului domn primar...