...Din pacate, nu in carne si oase, ci "doar" prin lucrarile lui - atatea cate s-au putut aduna de pe la noi si de aiurea! - spre a fi expuse, dupa zeci de ani de absenta din vreo sala de expozitie romaneasca, in Galeria Dialog, aflata in Parcul Bucur-Obor.
Pentru mai tinerii nostri cititori e bine sa amintim ca Ion Vlad s-a nascut in 1924 la Fetesti, intr-o familie de ardeleni care pe la 1800 au ajuns cu oile in Baragan, hotarand sa ramana in campiile manoase ale Dunarii.
Despre marele artist, criticul de arta Pavel Susara afirma, pe buna dreptate: "Plecarea din tara a sculptorului, in urma cu peste 40 de ani, in plina putere si in plina glorie, a lasat in arta noastra contemporana un loc pe care nu l-a ocupat inca nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici Vasile Gorduz, nici Neculai Paduraru, nici Mircea Spataru - nici generatiile mai tinere nu si-au asumat universul formal si tensiunile specifice ale sculpturii lui Ion Vlad".
Din superbul Caiet-album editat cu prilejul vernisajului notez cateva date lamuritoare despre opera si viata artistului:
* 1939 - este primit, prin concurs, la Academia de Belle Arte din Bucuresti
* 1943 - devine elev al marelui sculptor Cornel Medrea
* 1945 - primeste Premiul "Simu", cu ocazia primei sale expozitii din Capitala
* 1958 - castiga concursuri de Arta Monumentala. Este autorul fatadei Operei Romane din Bucuresti, al "Monumentului Eliberarii" din Timisoara si al monumentului de bronz care-l infatiseaza pe Enescu (in parcul orasului Barlad)
* 1964 - este laureat al Premiului de Stat
* 1965 - pleaca definitiv din Romania si se instaleaza la Paris, impreuna cu cea de a treia sotie a sa, Nika Gatosky
* 1967 - Pierre Cardin ii comanda 5 sculpturi pentru "L'Espace Cardin"
* 1972 - i se acorda cetatenia franceza
* 1975 - profesor suplinitor de sculptura si desen la Sorbona
* 1991 - la 9 martie este ales Membru de onoare al Academiei Romane.
In acelasi an, 1991, Ion Vlad doreste sa vina acasa, pentru a deschide o expozitie. Din cauza unor functionari de la Ministerul de Externe de atunci, si al celor de la Ambasada romana din Paris, drumul dorit este barat. Motivatiile acestor "piedici" sunt - si azi - neclare.
La scurt timp dupa refuzul autoritatilor, Ion Vlad moare. Si cam tot de-atunci, o mare tacere se lasa asupra acestui creator pe care critica de specialitate il socoteste a fi "unul dintre cei mai importanti artisti romani ai secolului trecut".
Cu atat mai valoros devine acest gest tardiv, dar si nobil de aducere acasa a creatiilor unui mare artist roman, pe care nu putini specialisti l-au comparat, datorita fortei si originalitatii artei sale, cu Brancusi.
...In sala vasta, imprejmuita de peretii din sticla ai Galeriei Dialog, luminata de un soare generos, de amurg de vara, dar si de spoturi mestesugit "ticluite" ca sa puna cat mai bine in valoare lucrarile de arta pe care le gazduieste, privilegiatii invitati ai vernisajului "oficiat" vineri, 11 iulie a.c. (cat si privilegiatii bucuresteni care vor trece, sper, de acum inainte, pragul acestui important lacas de cultura), au putut admira si vor putea admira lucrari de o mare varietate. De la impresionantul portret al lui Van Gogh, ori cel al nefericitei printese Grace de Monaco, la tulburatorul sau "Autoportret" si pana la lucrari monumentale, toate, minunate creatii datorate lui Ion Vlad. Un artist care a imbogatit spatiul romanesc, dar si pe cel francez, cu opere de o nepretuita valoare.
Albumul "Ion Vlad" se deschide cu un proverb arab: "Daca vrei sa tragi o brazda, leaga-ti plugul de stele". Brazda lui Ion Vlad a fost chiar Pamantul Romanesc. Iar "Plugul" lui a fost Harul lui, cel care i-a deschis drumul spre Stele.
Ii multumim Ruxandrei Garofeanu, eminent critic de arta, "suflet" al acestei expozitii, precum si tuturor celor care - organisme de stat, Primaria sectorului 2 si persoane particulare - au sprijinit-o in crearea acestui exceptional si mult asteptatul eveniment.
Doi artisti ardeleni:
Gheorghe Muresan si Ioan Sulea
La Targu Mures, intr-o cladire impunatoare si veche, care pe vremea imparatesei Maria Tereza a fost prefectura, astazi troneaza arta. Aici sunt atelierele de creatie, in care isi daltuiesc ori isi picteaza visele cei mai importanti artisti din orasul de pe Mures, multi dintre ei cu realizari remarcabile in tara si in lume. Recent, sculptorul Gheorghe Muresan (presedintele Filialei U.A.P Tg. Mures) si pictorul Ioan Sulea s-au intalnit si cu publicul bucurestean, intr-o expozitie organizata la prestigioasa galerie bucuresteana Veroniki Art. Amandoi sunt ardeleni get-beget, au urmat Facultatea de Belle-Arte "Ion Andreescu" din Cluj si apartin generatiei optzeciste a plasticii noastre. Ceea ce ii desparte pe cei doi este forta visului pe care fiecare il intrupeaza in arta. Gheorghe Muresan este indragostit de lemn. Aceasta dragoste l-a facut pe sculptor sa inventeze forme viguroase si aparte, amintind de obiectele uzuale ale taranilor. in schimb, Ioan Sulea picteaza de ani buni, cu obstinatie, Sfantul Potir. in viziunea lui, Potirele sunt semnul si metafora crestina pentru Iisus si Apostoli. Aceasta intalnire in doi de la Veroniki Art a fost un dialog subtil si rafinat. Tablourile metafizice ale lui Ioan Sulea - "invieri", "Sfinte mese", "Tronuri arhieresti" - au fost canavaua delicata ce a acompaniat sculptura dezlantuita a lui Muresan.
Stand de vorba cu Gheorghe Muresan, am aflat mai multe despre pasiunea sa pentru lemn si despre sculptura lui. "Pe mine m-au atras dintotdeauna reliefurile funerare romane, care sunt ca o poza de familie cioplita in piatra. Asa ca, acum 30 de ani, am inceput sa fac basoreliefuri in teracota, apoi, treptat, am trecut la lemn si am ajuns la "Ferestrele" mele. Si mai e ceva!", a continuat sculptorul. "Noi, romanii, suntem azi niste pastratori ai civilizatiei lemnului, poate singurii din Europa. Noi mai avem mori, vartelnite, prese, carute, pe care nu le mai vezi in Apus. Pe mine toate acestea m-au fascinat. De aceea m-am indragostit de lemn. Iar instrumentele noastre traditionale - securea, barda, cutitoaia - sunt nelipsite din atelierul meu. Folosesc multe esente de lemn in sculpturile mele, pe care uneori le amestec in fragmente si efecte de culoare."
La sfarsit, vreau sa-i anunt pe cititorii nostri, care nu au apucat sa vada expozitia celor doi artisti mureseni, ca inca nu e prea tarziu. Pana pe 20 iulie, cei doi vor putea fi vazuti, impreuna cu alti artisti, intr-o ampla retrospectiva, prin care galeria Veroniki isi celebreaza doi ani de activitate. Veti putea vedea acolo un regal in cascada al artistilor generatiei noastre de aur, care au expus la Veroniki Art si, alaturi de ei, alti artisti din generatia matura ori mai tanara. Iar noua nu ne ramane decat sa-i multumim si curatorului Maria-Magdalena Crisan, cea care a ridicat prestanta galeriei Veroniki, facand din orice expozitie de aici o reusita sau un eveniment.
VALENTIN IACOB