"Am obligatia morala fata de Chisinau sa-i aduc mai multa democratie, mai multa deschidere catre Europa"
Chisinaul este unul dintre orasele europene in care ti-ai dori sa traiesti. Se numara printre cele mai verzi metropole de pe batranul continent. Nu este un oras cu parcuri, ci un imens parc care ocroteste in mijlocul sau un oras. Mai exact, el dispune de o zestre verde de 23 de parcuri uriase in mijlocul carora se afla tot atatea lacuri limpezi si pline de peste. Construit (si reconstruit dupa masivele distrugeri din timpul ultimului razboi mondial) in stil imperial austriac, cu bulevarde largi, marginite de arbori vechi de sute de ani, cu strazi perpendiculare, amintind de centrul New Yorkului, orasul din inima Tarii Basarabilor este impartit in cinci sectoare si 36 de cartiere egale ca dimensiuni. Desi are aproape un milion de locuitori si peste patru sute de mii de masini, Chisinaul nu este nici pe departe un oras aglomerat, nu are probleme mari de trafic si nici de parcare, arterele sale fiind cu trei si patru benzi pe sens. Constructiile din centru pastreaza intact aspectul si monumentalitatea interbelica, fara a fi agresate de zgarie-nori de sticla si otel. De la planul de urbanism general (PUG) exista foarte putine abateri (spre deosebire de Bucuresti, unde abaterile sunt regula si respectarea PUG-ului exceptia!), iar in ultimii 18 ani, nu a fost consemnata nici o distrugere semnificativa de spatiu verde, cu toate presiunile "dezvoltatorilor", ale unor arhitecti si ale unor politicieni corupti. Cultura verdelui, a parcurilor si a spatiilor de interes public este protejata chiar prin Constitutie. Nu intamplator, Miscarea Ecologista basarabeana, care a aniversat recent 15 ani de existenta, se apropie, ca importanta, de partidele si miscarile similare din Germania, Franta si Austria.
Intr-un astfel de context urban aerisit si plin de farmec, cu toate neajunsurile economice inca apasatoare, a tasnit in constiinta publica tanarul liberal Dorin Chirtoaca, ziarist si jurist afirmat la Televiziunea Romana (ca redactor sef al celebrei emisiuni "Surprize, Surprize", moderata de Andreea Marin), nepot al luptatorului anti-comunist Gheorghe Ghimpu, eroul anilor '70. Intrand in lupta pentru fotoliul de primar cu comunistul Veaceslav Iordan, care era sustinut de banii si interesele imperiale rusesti, Chirtoaca a surprins pe multi, reusind sa castige alegerile locale din iunie 2007, cu peste 61% din voturi, multe venind chiar de la etnicii rusi! Taxat de presa rusa drept "unionist inrait", liberalul de 29 de ani este "produsul" relativei intelepciuni romanesti de dupa 1989, cand Bucurestiul a lansat programul national de burse pentru elevii si studentii basarabeni. Sunt deja zeci de mii de tineri de peste Prut care au avut astfel ocazia sa-si cunoasca Tara Mama la fata locului, si nu prin filtrul Moscovei. Tocmai de aceea, Chirtoaca a cunoscut sanctiunile comuniste inca din primele zile ale mandatului, cand a constatat ca bugetul primariei a fost redus, la fel ca la toate primariile din R. Moldova, unde au castigat candidatii necomunisti. Cu toate acestea, el s-a descurcat cu putinii bani disponibili, reusind sa plateasca imensele datorii istorice si sa introduca in lucru proiecte ambitioase.
"Am intrat in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia"
- Va numarati printre basarabenii absolventi de universitati romanesti care s-au intors sa traiasca si sa munceasca in R. Moldova. Nu v-a placut la Bucuresti?
- Bucurestiul este orasul studentiei mele, si stiti cat de mult te atasezi la aceasta varsta de locul in care ai studiat. Acolo am studiat Dreptul, acolo am urmat Colegiul franco-roman de studii europene, urmat de o specializare la Sorbona. Dar am simtit chemarea Chisinaului care m-a atras initial printr-un program al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. Am considerat ca am obligatia morala fata de orasul meu natal sa-i aduc mai multa democratie, mai multa deschidere catre Europa. Mi-am asumat, cu alte cuvinte, o responsabilitate de care nu-mi pare rau, intrand in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia. Chiar si unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, a petrecut sase ani in Gulag, in anii '70, pentru atitudinea sa anti-comunista.
- Care a fost dorinta dumneavoastra cea mai mare, atunci cand ati plecat la studii in Romania?
- Inca de la varsta de 12 ani, intelegeam lucrurile si stiam ce am de facut. Ajuns pe bancile liceului din Iasi, mi-am dorit sa intru in miscarea nationala, pentru ca generatia tanara sa continue ceea ce au inceput cei care au luptat impotriva comunismului, atat in perioada de renastere nationala, din anii '20-'30, cat mai cu seama in anii '70, cand nimeni nu credea ca sistemul va cadea vreodata. Asta mi-am propus si, in consecinta, am mers sa acumulez pregatire, sa fac studii serioase. M-am nascut intr-o familie de luptatori pentru cauza nationala, in care se scria numai cu grafie latina, se trimiteau scrisori semnate in clar la Radio Europa Libera, se tineau toate sarbatorile nationale romanesti.
- Cucerirea liberala a Chisinaului este un precedent care vorbeste de la sine despre frangerea aripilor comuniste in R. Moldova.
- La fel ca in Romania, alegatorii basarabeni sunt cu un pas inaintea politicienilor, ei au inteles deja mersul timpului si nu-i mai poti pacali cu promisiuni populiste. Nu ma deranjeaza ca, sustinut de alegatorii mei, romani, rusi, ucraineni, sunt perceput ca un primar politic de dreapta, care a facut o mare spartura in blindajul comunist din republica. Oamenii au inteles ca e nevoie de o schimbare, ca noi, liberalii, nu putem gasi solutii la problemele cetatenilor RM, amestecandu-ne din nou cu cei care au compromis toate proiectele democratice din ultimele doua decenii. Lozincile noastre sunt: "Fara nomenclaturisti", "Fara colaboratorii structurilor sovietice de ocupatie", "Fara cei care au facut aliante cu comunistii".
"Le uram succes oponentilor nostri comunisti si mai multa inspiratie in lupta cu noi"
- Presa democratica relateaza despre piedicile pe care comunistii au incercat sa vi le puna in exercitarea functiei. Cum v-ati descurcat?
- Comunistii au incercat sa ma impiedice sa-mi exercit prerogativele si mandatul incredintat de alegatori. Prima data au vrut sa ne blocheze cu formarea majoritatii in Consiliul Municipal. Vreo trei luni de zile n-am putut alege viceprimarii. In paralel, au demarat sabotajul prin intermediul furnizorilor de caldura din oras, aflati in sfera lor de influenta, care au oprit temporar centralele sub diverse pretexte, in primul rand financiare. De altfel, santajul financiar s-a aflat si se afla inca la ordinea zilei. Ne-au pus sechestru pe cont, sechestru pe transportul public, fel de fel de inventii prin care incercau sa convinga oamenii sa fie cu ei. La randul ei, politia a refuzat sa se subordoneze primariei, desi este finantata din bugetul municipalitatii. Pe de alta parte, toate deciziile primarului, de numire in posturi a unor noi functionari, dupa destituirea celor incompetenti (angajati doar pentru ca aveau pile la partid), au fost, fara exceptie, atacate in instantele de judecata. Un sir nesfarsit de procese ne hartuiesc si ne consuma timp si bani. Urmeaza toata recuzita specifica: amenintarea mea si a unor functionari recent angajati, cu dosare penale, intimidari, telefoane anonime de amenintare - lucruri depasite deja, care nu mai impresioneaza pe nimeni. Asa am activat vreme de un an de zile. Noroc ca am avut de partea deciziilor mele Consiliul Municipal, pentru care le multumesc tuturor consilierilor. Ce sa mai spun? Le uram succes oponentilor nostri comunisti si mai multa inspiratie in lupta cu noi!
- Lumea a fost impresionata de recenta dvs. conferinta de presa organizata in aer liber, pentru a prezenta direct publicului si presei rezultatele primului an de mandat, desfasurat in conditii atat de vitrege. Cum a fost?
- Probabil ca o conferinta de presa tinuta in parc, de catre un oficial, a putut parea curioasa, dar am ales acest format cu tot riscul, pentru a da posibilitatea celor interesati sa ne atace sau sa ne adreseze intrebari. Am dorit, practic, o intoarcere la alegatori, sa ne judece ei, si bunele, si relele; eram pregatit sa tin piept oricarei presiuni care ar fi putut veni din partea opiniei publice sau a partidelor. Mi-era frica sa nu se intample ca la 8 mai, cand am inaugurat drapelul Europei si cand deputatul pro-rus Valeri Kimenco a fost alungat cu forta de la microfon, dupa ce afirmase ca presedintele lui nu e presedintele Moldovei, ci presedintele Rusiei. Cu toate acestea, cred ca am avut succes si mi-am dat seama pe unde suntem, dupa un an de zile.
- Pe unde sunteti dupa un an de zile, domnule Chirtoaca?
- Vorbind punctual, primul lucru remarcabil este platirea datoriilor istorice, care reprezentau o treime din tot bugetul de 100 de milioane de euro. Acest lucru nu s-a mai intamplat la Chisinau. Pe langa asta, am facut si economii si am putut mari salariile profesorilor cu 30 la suta. Am reusit, de asemenea, finantarea catorva proiecte in suburbiile municipiului, am redus birocratia pentru oamenii de afaceri, am lichidat peste o suta de gunoisti neautorizate, am trecut achizitiile publice in regim de licitatii, spre a evita coruptia. Un subiect pe care am insistat a fost curatenia, desi avem un buget de intretinere, nu unul de investitii.
- Aveti in birou un steag al Uniunii Europene, iar pe strazi am vazut panouri cu inscriptii optimiste, gen "Uniunea Europeana si R. Moldova". Va pregatiti sa va integrati in UE?
- Raspunsul nostru este ca da, urmeaza, si depinde de noi ce vom face in urmatorul mandat. Cetatenii sunt cei care vor vedea cu ochii lor ca, la nivelul capitalei, vom face lucrurile sa se miste in directia dorita de ei si exprimata prin vot. Dupa alegerile din martie 2009, speram sa putem vorbi in numele unui numar si mai mare de alegatori, din toata republica. Avem nevoie, ca si la primarie, de sprijinul celorlalte partide democratice care au inteles, in sfarsit, cat este de importanta unitatea pentru o cauza atat de importanta cum este trecerea comunistilor in opozitie. Vom crea conditii de dezvoltare economica, vom incuraja, la inceput prin parghii municipale, cresterea investitiilor straine, crearea de noi locuri de munca, mai bine platite. Dorinta noastra este ca un numar mare dintre basarabenii aflati la munca in UE sa se intoarca acasa, unde este nevoie de ei, deoarece doctrina clasica liberala spune ca vom putea reusi doar "prin noi insine".
"Pe mine m-au votat nu numai romanii, ci si rusii si ucrainenii"
- Presa rusa spune ca mesajul dvs. liberal are in centru doar lupta anticomunista si problema nationala, ca nu va pasa de problemele cotidiene ale comunitatii. Este adevarat?
- Absolut deloc nu-i adevarat! Mesajul nostru nu vizeaza doar problema nationala si relatiile cu Romania. Chiar daca ne gandim la revenirea R. Moldova la tara Mama, aceasta se va petrece, speram, in cadrul Uniunii Europene, si nu doar in beneficiul romanilor, ci al tuturor cetatenilor republicii. Mesajul nostru vizeaza tot spectrul de probleme cu care se confrunta RM, astfel incat toti cetatenii ei, indiferent de originea lor etnica, sa poata trai in armonie si sa se bucure de o guvernare care sa respecte niste reguli minime de democratie. Pe mine m-au votat nu numai romanii, ci si rusii si ucrainenii din cartierele dominate numeric de dansii. Ceea ce dovedeste ca sperietoarea comunista, cu alipirea peste noapte a R. Moldova la Romania, daca vin liberalii la putere, nu mai prinde la basarabeni. Comunistii au ajuns in situatia sa vorbeasca singuri, nu-i mai crede nimeni, s-au epuizat, iar oamenii sunt nemultumiti si revoltati.
D-lui Dorin Chirtoaca ii puteti scrie la e-mail: liberal@pl.md sau pe adresa postala: Str.Bucuresti nr.87A, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova