Tara minunilor

N. C. Munteanu
Romania candideaza pentru cucerirea unui loc intre cele sapte minuni ale lumii.

Intram in concurs cu trei minuni naturale Delta Dunarii, Parcul Retezat si Pestera Scarisoara, unde se afla si cel de-al doilea mare ghetar subteran din lume. Prezenta celor trei monumente pe lista minunilor naturii nu suprinde pe nimeni. Sau poate doar pe cei care stiu cum stau lucrurile la ora actuala.
Delta Dunarii a fost invadata de braconieri. Unii, cei mai mari, braconeaza cu voie de la stapanire si, daca-i scuturi bine de scame, le curg de prin buzunare tot felul de chitante, agende si legitimatii cu semnaturi oficiale. Delta Dunarii e in pericol sa devina o simpla amintire, chiar daca e pe lista posibilelor sapte minuni ale naturii. Poate si pentru ca acolo si-au facut cuibusorul de nebunii multe pasari rare din categoria rapitoarelor. Delta a fost confiscata de diversele clanuri care s-au perindat pe la putere si transformata in paradisul vilelor construite ilegal, al sporturilor extreme, al pescuitului si vanatului nesportiv in cantitati demne de cartea recordurilor.
Pe de alta parte, nici parcul Retezat nu se simte prea bine. Una dintre disputele care au umplut atmosfera cristalina a parcului a fost cea pe tema drumului care leaga Campul lui Neag de Baile Herculane. E un drum vechi forestier pe care interesele financiare ale unor granguri centrali l-ar vrea transformat in drum national, adica largit de doua trei ori si asfaltat cum numai asfaltatorii de profesie stiu s-o faca. Acum noua ani a inceput constructia drumului care, spun ecologistii, taie in carnea vie a habitatului o rana de nesters. E, in schimb, un proiect care da fiori de placere celor care l-au initiat, aflati si azi pe cele mai inalte paliere ale puterii. Proiectul a fost contestat la Tribunal, dar initiatorii fac presiuni ca judecatorii sa ignore plangerea. Inutil sa spunem ca pe margine chibiteaza cu asfaltul deja in fierbere diversi constructori de drumuri distribuiti mereu in roluri bine platite de la buget.
Pestera Scarisoara, unde se afla Ghetarul, biserica de gheata si unele dintre cele mai ametitoare peisaje din Apuseni, nu are alte dificultati decat mizeria lasata de turismul analfabet practicat in Romania dintotdeauna si incalzirea globala care, spun specialistii, ne-ar putea lasat fara minune in maxim o suta de ani. Din fericire, drumul inspre ghetar este, de ani buni, in stare foarte proasta, iar turistii sunt descurajati sa strabata cei 17 kilometri de hartoape. Va mai dura mult, tinind cont ca nu s-au reparat mai mult de doi kilometri.
Greu de pus pixul pe harta fara sa descoperi un peisaj unde merita sa petreci macar sfarsitul zilei, daca nu al lumii. Zona subcarpatica, muntii, podisul transilvan si formatiunile carstice din Dobrogea ar trebui sa fie repere pe hartile turistice. Corola de minuni a tarii este, insa, sursa inepuizabila de castig a numitilor dezvoltatori, adica speculanti cu terenuri. Ei au devenit peisajul cel mai monoton al Romaniei pitoresti. Sub patronaj oficialilor, turismul s-a facut haotic, fara sa respecte cele mai rudimentare norme, distrugand stomacul, nervii, conturile turistilor si costise intregi de padure sau pasune alpina. Poiana Brasov sau Snagov sunt doar doua zone pregatite de marele asalt al pradatorilor care vor sa faca din sat oras, din munte-ses si din minune naturala-vile, blocuri si chiar zgarie nori pentru a multumi daunatoarea foame de frumos a noilor imbogatiti cu tot cu familiile lor politice. Probabil ca ar trebui sa obtinem anul acesta un loc pe lista minunilor naturale. Pentru ca nu stim ce planuri de dezvoltare zonala vor mai aproba alesii abia iesiti din urne. Si, lucru demonstrat, planurile de dezvoltare nu au nimic de-a face cu frumosul sau cu minunile naturale, ci cu conturile din banci ale animalelor de prada, infometate dupa o campanie electorala in care au bagat bani grei.