"Rusia are imperialismul in sange"
- Luna august a fost marcata de un eveniment brutal si dramatic, care pare sa fi prins occidentul nepregatit: invazia Rusiei in Georgia. Adevarata miza a conflictului este militara sau economica?
- Cred ca una este legata de cealalta. E greu ca o actiune militara de o asemenea amploare sa aiba un singur motiv. De obicei, se gaseste un pretext pentru a fi atinse mai multe obiective importante, printr-o singura miscare militara. Goana marilor state dupa resurse a devenit apriga si evidenta in acelasi timp. Acum, interventiile armate devin componente ale razboiului economic. In cazul conflictului din Georgia, Rusia transmite mai multe avertismente, care sunt de natura sa duca la modificarea raporturilor cu Occidentul. UE si NATO sunt silite sa-si schimbe politicile pentru zona aflata inca sub influenta ruseasca. Ele nu au gasit antidotul la ofensiva Rusiei, spre statutul de tar mondial si, din aceasta pricina, razboiul rece va continua. De fapt, confruntarea dintre Vest si Est, dintre democratie si totalitarism nu a incetat nici o clipa, desi, dupa prabusirea URSS, Occcidentul a menajat foarte mult Rusia, pentru a nu-i zgandari orgoliul si sperand, probabil, sa si-o faca aliat sau macar sa nu-i mai fie dusman. Rusia are insa imperialismul in sange si nu se va multumi niciodata cu statutul de partener egal, asa incat va continua sa caute modalitati de a tine Occidentul in sah. Si in ultima vreme, o face extrem de convingator, prin politica resurselor energetice. Presedintele georgian Mihail Saakasvili a avertizat, inca de la summit-ul NATO de la Bucuresti, ca Rusia pregateste o operatiune militara pentru a indeparta Georgia de Alianta Nord Atlantica. Si totusi, Saakasvili a gresit furnizand un pretext Rusiei pentru a ataca Georgia. Sigur, Rusia nu are nevoie neaparat de un pretext pentru actiunile ei militare. Sa ne amintim ca, la inceputul anilor 90, Rusia l-a inlaturat de la putere pe Zviad Gamsakhurdia si l-a instalat presedinte al Georgiei pe Eduard Sevardnadze, adus pe tancuri de la Moscova. Legat de razboiul din Georgia, remarc ca luna august pare favorita pentru actiunile in forta ale rusilor. Iata, se implinesc 40 de ani de la invadarea Cehoslovaciei, 64 de ani de la lovitura de stat de la noi din 1944, 17 ani de la puciul comunistilor radicali contra lui Gorbaciov...
- Cum apreciati reactia Occidentului?
- Unii au considerat ca a fost prea slaba, altii ca a fost prea aspra, in functie de pozitiile politice pe care se situeaza. Fapt e ca Rusia a intrecut masura, ceea ce a determinat o reactie ferma, pana si din partea unor parteneri, sa le zicem traditionali, ca Franta si Germania, care pana acum i-au facut o relatie comoda Maicii Rusii, cu NATO si UE. Franta si Germania au cerut, alaturi de SUA, ca integritatea teritoriala a unui stat suveran si independent sa fie respectata. Conflictele vor continua, insa, pentru ca se antreneaza unele pe altele. Georgia a anuntat ca se retrage din CSI, Polonia si SUA si-au intensificat actiunile de instalare a scutului antiracheta, Rusia a amenintat Polonia ca-si va indrepta rachetele catre Polonia si a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei. Razboiul rece poate reimbraca oricand haina militara, in dauna celei diplomatice. In sensul acesta s-a dovedit ca Romania a procedat foarte intelept cand nu a recunoscut independenta Kosovo, care se constituie intr-un precedent pentru Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria... Acum vede si Occidentul ce greseala a facut in Kosovo. Rusia si-a construit aceste regiuni minate, de tipul Transnistriei, Abhaziei etc., inca din timpul URSS, ca sa tina mereu in tensiune, sub control, si intr-o oarecare dependenta, statele care i-au fost satelite. Republicile artificiale separatiste ca Osetia sau Transnistria sunt activate pentru a justifica politica proruseasca in regiune.
- Reactia clasei politice romanesti la evenimente a parut nesigura si tardiva...
- Faptul ca politicienii nostri n-au reactionat la cazul Georgia se poate datora unei prudente subite, menite a nu submina complet un dialog cu Rusia, dar si dorintei de a sincroniza pozitia Romaniei cu cea a statelor partenere din UE si NATO. In egala masura, lipsa de reactie se poate datora unor dependente politice subterane, ma refer la anumite legaturi ramase de pe vremea URSS. In ce priveste turneul facut de presedintele Basescu in statele din zona Marii Negre care sunt afectate si interesate de conflict, el a imbracat o forma mult mai diplomatica decat cele cu care ne-a obisnuit seful statului pana acum. Singurul care a dat cu bata in balta a fost domnul Mircea Geoana, care, in ciuda trecutului sau de diplomat, ambasador la Washington si ministru de Externe, a gasit de cuviinta ca ar trebui sa ne schimbam... strategia energetica (l-as intreba care strategie, ca nu avem nici una, de nici un fel) si sa ne facem frate cu Gazpromul rus, adica sa treaca tevile cu petrol prin Oltenia, pe unde candideaza domnia sa pentru un nou mandat de parlamentar. Ca lider politic important al unei tari membre a UE si NATO, sa intorci astfel armele este dovada, fie a unei lipse de caracter, fie a declansarii unor reflexe politice ascunse.
"Constitutia nu se poate modifica peste noapte"
- Actualitatea interna a Romaniei pare, si ea, destul de agitata in prag de toamna. Cum apreciati propunerile de modificare a Constitutiei?
- Fara indoiala, Constitutia ar trebui modificata, macar pentru a se alinia anumitor norme europene. S-a vorbit, pe buna dreptate, despre reglementarea mai clara a regimului guvernamental, daca sa fie parlamentar sau semiprezidential, despre revenirea asupra unor atributii ale puterilor in stat - de pilda, cum poate fi revocat premierul, sau pana unde merge puterea parlamentului de a nu da socoteala pentru propriile greseli etc. Dar asta nu se poate face peste noapte. In nici un caz, Constitutia nu poate fi modificata pana la alegeri, spre a fi supusa referendumului odata cu alegerea parlamentarilor.
In ce priveste modificarile propuse de d-l Mircea Geoana, liderul PSD, avem din nou de-a face cu un exercitiu de demagogie clasica. Pentru ca nimeni n-o sa inteleaga de ce, daca vrei depolitizarea Justitiei, asa cum cere dl Geoana, ai votat in Parlament neinceperea urmarii penale a ministrilor tai, Adrian Nastase si Miron Mitrea. Daca voiai sa lasi Justitia sa-si faca treaba fara interventie politica, trebuia sa votezi pentru continuarea cercetarilor. Nimeni nu intelege de ce dl Geoana vrea sa scoata din Constitutie imunitatea politicienilor in fata legii penale, cand in Constitutie nu exista asa ceva. Oricum, Parlamentul a ajuns sa se substituie Justitiei. Dupa o lupta de cativa ani impotriva Justitiei, nu a coruptiei, politicienii au reusit sa devina intangibili daca incalca legea. Acum, sa vii si sa propui depolitizarea Justitiei, ca si cum nu tu ai politizat-o, e o sfidare a inteligentei electoratului. Cred ca PSD vrea depolitizarea Justitiei, dar numai de alte influente politice decat ale sale. Pentru ca Justitia a fost politizata sub toate guvernarile. Ca totul e teatru ieftin o dovedeste si faptul ca la Senat, unde s-a pus problema acordului pentru continuarea cercetarii penale a lui Codrut Seres (PC) si Paul Pacuraru (PNL), PSD nu s-a mai opus. Ca daca n-au mai fost ministrii sai, nu mai avea de ce sa bareze drumul Justitiei. Politicienii nostri nu se mai tem de nimic si isi urmaresc doar scopurile. Nici macar Raportul pe Justitie al Comisiei Europene nu i-a mai impresionat. Imediat dupa prezentarea publica a Raportului, parlamentarii au votat impotriva continuarii cercetarilor in cazurile Nastase si Mitrea, iar guvernul a hotarat schimbarea sefului DNA, Daniel Morar, adica exact ce li se cerea in Raport sa nu faca. In acest fel, Romania si-a asigurat inca un raport negativ si poate sanctiuni mai dure.
"Implicarea intelectualilor in politica a existat intotdeauna"
- In luna august am mai inregistrat un eveniment: lansarea in cursa pentru alegerile parlamentare a unor intelectuali care si-au facut un renume in calitate de comentatori politici: Catalin Avramescu si Sever Voinescu. Ce credeti, sunt folositi ca vectori de imagine si colectori de voturi, sau PD-L ii intrebuinteaza pentru a mai castiga in prestanta?
- Celor doi as adauga-o si pe dna Adriana Saftoiu, care provine tot din zona presei si care a fost consilier prezidential. D-nii Avramescu si Voinescu au fost acuzati de multa lume ca, dupa ce l-au sprijinit pe d-l Basescu, intra in politica devoalandu-si in acest fel interesul pentru ciolan si dorinta de putere. Adica, au scris favorabil despre d-l Basescu nu din convingere, ci pentru ca urmareau o rasplata. Sigur ca putem interpreta si asa, mai ales ca avem destule exemple de acest fel in ultimii 18 ani incoace. Dar hai sa fim si de buna credinta si sa admitem ca un intelectual, dupa ce a afirmat si aparat niste principii, are dreptul acum sa si le puna in practica. Implicarea intelectualilor in politica, inclusiv a celor provenind din presa, s-a produs intotdeauna, in toata lumea, si va mai avea loc si de-acum incolo. Politicienii de profesie fac apel la intelectualii publici, adica la cei care iau atitudine in scris sau in dezbateri televizate, de multe ori pentru a accepta posturi care tin de comunicare, de imagine, dar si pentru a face politica propriu-zis. Stim atatea exemple celebre de scriitori care au lucrat in diplomatie si de ziaristi care au fost purtatori de cuvant ai unor administratii prezidentiale, nu numai la noi, ci si in alte state, si la Casa Alba. Faptul ca intelectualii despre care vorbim isi asuma un astfel de rol cred ca nu e de blamat. Trebuie creditati, chiar daca exista riscul sa rateze. Oricum, prezenta lor in Parlament va fi una de o calitate sporita, fata de cea a unui manelist sau a unui om de afaceri care si-a capatat notorietatea prin scandaluri conjugale, ca d-l Prigoana. Acesti intelectuali au un discurs coerent, stiu cum se face o lege, au cultura politica si inteligenta. E de asteptat sa aduca un plus de seninatate si profesionalism in legislativ. Sigur ca liderii de partid care i-au propus - si vorbesc de sefii PD-L, in cazul d-nilor Avramescu si Voinescu, si de cei ai PNL, in cazul d-nei Saftoiu - se gandesc mai intai la imaginea pe care ar putea-o castiga de pe urma lor. S-a vorbit mult despre faptul ca votul uninominal va aduce in Parlament oameni cu bani, inculti, agramati, smecheri, femei care se dezgolesc pe bani in publicatii de can-can. De aceea, partidele vor sa atraga si persoane de calitate. Nu e sigur insa ca acestea vor intra in Parlament, pentru ca trebuie sa castige o batalie electorala, in care pornesc cu handicap. Electoratul a fost atat de mult obisnuit cu scandalul, cu agresivitatea si cu insultele, incat nu stiu cata atentie va acorda normalitatii. Suntem intr-un cerc vicios, generat in special de presa: sub pretextul ca asta vrea electoratul, nivelul dezbaterii politice a fost coborat in mahala, oamenii s-au invatat cu asta, iar acum, daca vor sa ridice nivelul, nici televiziunile, nici politicienii nu mai au audienta. De aceea nu se prea amesteca in politica oamenii de calitate si de buna credinta.