Despre vaccinuri

Cititor Formula AS
Dovezi stiintifice si nu pareri

Am citit cu interes articolul d-nei prof. Georgeta Cornelia Buium Mihaila, publicat intr-unul din numerele precedente. Din pacate, isi exprima anumite pareri care dupa parerea mea sunt eronate si potential periculoase pentru opinia publica si mai ales pentru milioanele de copii care primesc in fiecare an vaccinarile obligatorii.
Eu sunt un tanar medic pediatru, educata in ambele sisteme - roman si american. In SUA, am invatat despre unul din rolurile cele mai importante ale unui pediatru - acela de avocat al copiilor. Un pediatru trebuie sa apere interesele pacientilor lui, chiar atunci cand familia sau societatea nu o fac, si trebuie sa isi ia in serios rolul de educator al parintilor si copiilor. De aceea, cred ca este absolut necesar ca pediatrii sa le explice parintilor despre potentialele efecte adverse ale vaccinarilor si medicatiei in general, si ca parintii sa puna atatea intrebari cate le sunt necesare, incat sa inteleaga conditia copilului lor. In plus, parintii au si responsabilitatea sa respecte un sfat avizat si sa se documenteze singuri asupra problemelor copilului lor.
Un alt lucru pe care scoala americana de pediatrie il sustine este "medicina bazata pe dovezi". Aceasta inseamna ca fiecare idee sau recomandare a unui medic pediatru la o vizita obisnuita trebuie sa se bazeze pe studii clinice riguroase si recunoscute. Cum si doamna profesor Buium Mihaila mentioneaza in raspunsul sau, Wakefield si colaboratorii sai au publicat in 1998 un articol, in care au aratat ca autismul si alte conditii neuro-psihiatrice pot fi datorate vaccinarii pentru rubeola, rujeola si oreion. Acest studiu a fost finantat de anumite interese financiare si, desi foarte putini pediatri au crezut in el, s-a creat o suspiciune in privinta vaccinarilor, cu care ne luptam, inca, si astazi. Insa in numai 4 ani (1998-2002), au fost facute alte 6 studii clinice riguroase pe populatii foarte mari, care au exclus posibilitatea unei asocieri intre vaccinari si autism. Unele dintre acestea sunt bazate pe experienta unor tari ca Suedia, Finlanda si Norvegia, care au un sistem de fise medicale extraordinar si au putut urmari copii pe o perioada de zeci de ani. Aceste studii sunt recunoscute de academiile de pediatrie americana si europeana si reprezinta motivul pentru care inca mai facem vaccinuri obligatorii.
Si cum lumea uita usor, foarte multi au uitat mortalitatea si morbiditatea cauzate de bolile copilariei. Aceste boli infectioase omorau mii si mii de copii in fiecare an, fie din boala in sine, fie prin complicatii. Nu este suficient pentru un parinte sa gandeasca "eu am facut pojar si nu am patit nimic". Pentru cateva sute de copii care treceau cu usurinta printr-o boala a copilariei - erau cateva zeci care mureau in spitale, nestiuti de nimeni, sau care ramaneau cu sechele pe viata. La scara internationala, mortalitatea prin aceste boli a scazut dramatic, datorita vaccinarilor, si astfel, boli monstruoase, cum sunt poliomielita sau tetanosul, nu mai reprezinta un pericol pentru copiii vaccinati. Vacinurile sunt eficiente, sunt chiar unele dintre cele mai eficiente "medicamente" pe care le detinem, si a nega acest lucru reprezinta o necunoastere a unor notiuni de baza ale medicinii.
Dar sa nu cadem in capcana uitarii. Toate aceste boli exista inca in jurul nostru si sunt un pericol cum nu se poate mai real. In Anglia, in urma cu cativa ani, s-a crezut ca rujeola a fost eliminata, asa ca nu s-au mai vaccinat copiii impotriva acestei boli. In scurt timp, au avut o epidemie de proportii si aproximativ 20 de copii au murit in cursul unui an. In acelasi an, nici un copil nu a murit din cauza unui vaccin...
In acelasi timp, nu neg ca vaccinurile au si ele efecte adverse, majoritatea dintre ele fiind insa minore (inflamatie locala, febra) si cateva care sunt foarte periculoase, dar care apar intr-un caz dintr-un milion de copii vaccinati (ca de exemplu, socul anafilactic si sindromul Guillan Barre). In aceasta privinta, beneficiul vaccinarii depaseste de mii de ori riscul unei reactii severe, si fiecarui parinte trebuie sa i se explice si trebuie sa inteleaga acest lucru. Atunci cand riscul se dovedeste mai mare decat cel acceptat, forurile internationale au curajul sa retraga un vaccin de pe piata. De exemplu, un vaccin pentru rotavirus a fost retras in urma cu vreo 5 ani, pentru ca din 500.000 de vaccinuri administrate, au existat 15 cazuri de invaginatie intestinala.
Remediile naturale s-au dovedit, si ele, destul de eficiente in cursul anilor, si in foarte multe afectiuni sunt de un real folos. Eu le recomand de fiecare data cand am ocazia. Eficienta lor se opreste insa la domeniul bolilor infectioase. Cum toate vaccinurile sunt impotriva bolilor infectioase, nu vad cum aceste remedii s-ar bucura de succes. De aceea, sunt curioasa sa aflu daca doamna profesor si-ar trata propriul copil de meningita, de exemplu, cu un remediu homeopat, care "este usor de administrat, acceptat si bine tolerat de catre copii, nu creeaza obisnuinta". In acelasi timp, o invit pe doamna Buium Mihaila sau pe oricine nu ma crede la o corespondenta virtuala, in care sa imi demonstreze punctul sau de vedere, prin dovezi stiintifice si nu prin pareri.
DIANA STANESCU - e-mail: [email protected]