"Pastram folclorul ca intr-o banca de seminte vechi, romanesti"
In aceasta toamna, Ansamblul Artistic Profesionist "Doina Gorjului" din Targu Jiu implineste 60 de ani de existenta. Creat in anii '50, sub numele de "Taraful Gorjului", ansamblul din Targu Jiu s-a remarcat, de-a lungul existentei sale, ca un nume greu in peisajul folcloristic national, tragand toate avantajele din bogatia extraordinara a creatiei populare gorjene. De inceputurile sale amintesc nume de referinta ale interpretarii folclorice, ce se identifica peste timp cu insasi muzica populara romaneasca: Maria Tanase, Maria Lataretu, Maria Apostol, Filofteia Lacatusu, Ileana Leonte. Nivelul inalt de acuratete si autenticitate muzicala l-au asigurat maestri ai dirijoratului precum Nicu Novac, Gelu Barabancea, Ionel Puia, Stelian Ghiocel si Marin Ghiocel. Ii urmeaza indeaproape mai tinerii Marcel Parnica si Aurel Blondea. Sustinut la inceput de insasi marea artista Maria Tanase, ansamblul din Targu Jiu s-a profesionalizat, multi dintre solistii si instrumentistii de astazi au studii superioare de muzica, iar instructorii de dansuri sunt dintre cei mai performanti coregrafi ai tarii. Ii amintim in trecere doar pe maestrii actuali Theodor Vasilescu si Marin Barbu sau pe Valeriu Saraolu si Liviu Berchi din Targu Jiu. Pornind de la aceste exemple, ne-am putea intreba: este normal ca un ansamblu de cantece si dansuri folclorice sa fie "profesionist"? Raspunsul la aceasta intrebare ni l-a oferit Gheorghe Porumbel, directorul Ansamblului "Doina Gorjului". El crede ca ansamblurile profesioniste (circa 20 in toata tara) reprezinta chiar salvarea folclorului romanesc, in contextul disparitiei concursurilor, al scaderii numarului festivalurilor si al cvasi-disparitiei miscarii de amatori.
"Scena Europei ne obliga sa existam"
- In vremuri vitrege pentru creatia artistica, ansamblul "Doina Gorjului" bate tara-n lung si-n lat, ba si mai mult, ia la picior intreaga Europa. Pretutindeni, va situati pe locul intai, sunteti celebri. Cum explicati acest fenomen?
- Respectul traditiei este cel care ne-a prins "latul de picior", cum ar spune un frumos cantec gorjenesc. Timp de 60 de ani, acest ansamblu si-a "uns" bine mecanismele, a capatat admiratia iubitorilor de folclor, atat a publicului larg, cat si a celor mai exigenti specialisti. Am ajuns in acel punct in care suntem obligati sa existam, deoarece scena tarii si a Europei ne cheama cu un "bis" neintrerupt. "Doina Gorjului" este casa de suflet a oricarui iubitor de foclor, iar acest lucru a fost bine inteles de autoritati, in special de Consiliul Judetean, de presedintele Ion Calinoiu, de vicepresedintele Corneliu Popescu si de primarul Florin Carciumaru, care au inteles ca reprezentam o "marca" a vetrei gorjenesti. Doar cu sprijinul lor putem sa tinem pasul cu vremurile acestea "comerciale", aflate in raspar cu tot ce inseamna cultura si arta.
- Cu exceptia unor lautari, a unor rapsozi si instrumentisti amatori care asigura muzica nuntilor din satele mai indepartate, creatorii de folclor in sens traditional sunt tot mai putini. Ce se va intampla peste o generatie?
- Cata vreme exista ansamblurile profesioniste, testate si validate anual de specialisti, nu ma tem pentru soarta foclorului romanesc, cel putin pe termen mediu. Profesionistii au posibilitatea, obligatia si interesul de a aduna tot ce e mai frumos in lada lor de zestre. Suntem ca o banca de seminte vechi, romanesti, in care se pastreaza soiurile cele mai bune de cereale selectionate de specialisti.
"Cand e vorba de costume, nu le achizitionam decat din zonele de origine controlata, ca pe vinurile bune"
- Intr-un recent spectacol la Targu Jiu, mi-au placut atat vocile unor solisti admirabili, dar si costumele dansatorilor, ce pareau strict autentice.
- Acele costume chiar sunt strict autentice, de la mama lor, cum se spune. Cred ca cel mai valoros tezaur al "Doinei Gorjului", pe langa cel uman, sunt costumele. Ele alcatuiesc o zestre rara, de-a dreptul inegalabila, deoarece respecta specificul zonei de provenienta in totalitate. Oricat ar costa, cand e vorba de costume, nu le achizitionam decat din zonele de origine controlata, ca pe vinurile bune.
- Exista vreo sansa pentru ansamblurile folclorice sa-i scoata pe tineri de sub narcoza atat de daunatoare a manelelor?
- Din cate am observat in ultima vreme, exista o revenire a tineretului la matca, folclorul ii atrage pe tot mai multi. Probabil s-a atins un prag de saturatie fata de manele. De regula, cand pe scenele in aer liber evolueaza ansamblul nostru, acesta are o audienta maxima. La Targu Jiu se desfasoara anual un festival international de folclor. Cand este programata "seara romaneasca", numarul spectatorilor se inzeceste fata de serile celorlalte ansambluri (polonez, ungar, macedonean, sarb, bulgar etc.). Iar spectatorii sunt in majoritate tineri. Secretul? Calitatea artistica si respectul autenticitatii. In acest context, este de notat numarul tot mai mare de ansambluri folclorice de amatori, formate din copii si tineret. Dupa moartea lui Liviu Dafinescu, fostul mare mentor al "Doinei Gorjului", s-a instituit un festival pentru copii si tineret care-i poarta numele. Daca in 2004, la prima editie, au participat doua-trei ansambluri, anul acesta au luat parte aproape 30 de ansambluri din judetul Gorj!
"Pentru noi, Ministerul Culturii nici nu exista, de parca am trai in alta tara"
- N-ar trebui sa existe un program national de promovare a patrimoniului folcloric si a traditiilor, coordonat de Ministerul Culturii?
- Nu exista nici un program, desi ar fi atat de necesar. Guvernantii nu au in vedere nici un sprijin acordat acestui domeniu, in numele descentralizarii prost intelese. Pentru noi, Ministerul Culturii nici nu exista, de parca am trai in alta tara. Sa aiba acest minister macar o directie compusa din specialisti care sa ateste o data pe an ca ansamblul X sau Y merge pe calea buna, ca n-a scapat haturile de dragul modei sau cerintelor publicului manelizat! Dar ministerul in cauza nu are nici un program in domeniul nostru, asa cum nu are nici in domeniul olaritului si al altor mestesuguri. Spre exemplu, Horezu s-a transformat din leaganul olaritului traditional in bazarul kitsch-ului generalizat; in loc de vestitul "cucos", olarii de pe drumul national expun pitici de gradina si felinare tailandeze. Mai mare rusinea!
- Un rol important ar trebui sa aiba scoala in acest domeniu. Exista in programa scolara lectii de folclor si traditii?
- Nu exista nici macar in toate scolile de muzica. Avem un liceu de arta in Targu Jiu, cu sectii de canto popular, de canto clasic etc., dar fara nici o sectie de dans popular. Asta, intr-un judet ca Gorjul, puternica vatra de folclor, cu o diversitate coregrafica de invidiat. Din cate stiu, Romania a avut un singur liceu de coregrafie folclorica, cel din Cluj-Napoca, despre care nu avem informatii daca mai exista. Da, jocul se invata odinioara in sat, la hora, in foisor, la caminul cultural. Dar unde sunt horele si foisoarele de altadata? Tocmai de aceea, ele ar trebui suplinite de o programa scolara potrivita.
- Zilele trecute, la Londra, "Virtuozii Gorjului" i-au cucerit pe englezi, starnindu-i sa se prinda intr-o hora imensa. Ce-ar trebui facut pentru ca si generatiile viitoare de europeni sa aiba parte de frumusetea folclorului romanesc?
- Daca ati amintit de succesul "Virtuozilor", ar trebui spus ca mare parte dintre ei sunt tot de la "Doina Gorjului". Sunt o trupa buna, performanta, autentica. De aceea, ca sa ne asiguram ca si generatiile viitoare vor avea parte de astfel de momente folclorice sublime, eu as introduce chiar de anul viitor, in programa scolara, studiul folclorului si al coregrafiei populare. Apoi, as organiza structuri speciale la Ministerul Culturii, prin care as mentine o anumita centralizare in privinta monitorizarii si certificarii autenticitatii folclorului. As organiza o competitie adevarata intre formatii, in care n-ar mai trebui cantata "Romania", ca pe vremuri, ci muzica si dansurile asa cum sunt. In fine, as mari salariile si diurnele pentru deplasarile in tara si strainatate. Daca ambasadorii MAE isi primesc regulat salariile, de ce "ambasadorii" folclorici, de multe ori mai eficienti in promovarea imaginii Romaniei decat domnii de la Externe, nu si-ar primi si ei diurne pe merit? Nu mai putem accepta, ca pe vremuri, sa ne trimitem artistii peste hotare pe post de milogi.
"Daca vrei sa canti la tigaie, televiziunile Etno si Taraf n-au nimic impotriva, cata vreme le dai banul"
- Va rog sa spuneti un cuvant despre televiziunile specializate in difuzarea non stop a muzicii populare. Sunt ele "vehicule" potrivite pentru promovarea tezaurului folcloric?
- E un salt urias de la TV-ul ceausist, la televiziunile comerciale de astazi. Dar ce este prea mult este si daunator. Fiecare canta, joaca si prezinta ce vrea. Nu exista o scara de valori, ci doar una strict financiara. "Etno TV", "Taraf" si (in parte) "Favorit" aduc mari prejudicii folclorului autentic, valorilor si reperelor traditionale. Omul simplu este zapacit, bombardat cu kitsch-uri in serie, ametit cu manele sau cu cantece asa-zis populare, interpretate in ritm de manea. Daca vrei sa canti la tigaie, aceste televiziuni, in special "Etno" si "Taraf", n-au nimic impotriva, cata vreme le dai "banul". Negot de false valori.
Directorului Gheorghe Porumbel ii puteti scrie la e-mail: doinagorjului@yahoo.com