Mai are vreun rost Mos Craciun?

Bogdana Tihon Buliga
Bucurestiul si-a pus vesmant de sarbatoare: ghirlande scanteietoare, stele cazatoare aninate in copacii de pe marginea bulevardelor, un brad urias si fosforescent in Piata Universitatii.

Noaptea a fost transformata in zi. Un du-te vino continuu, vitrine pline de amagiri... In cateva zile vine Craciunul. De pe chipurile oamenilor nu poti ghici prea multe. Sunt grabiti si incordati, preocupati... Numai pe fetele imbujorate ale copiilor se citeste clar nerabdarea. Ei traiesc cu adevarat sarbatoarea. Il asteapta pe Mos Craciun. Dar noi, cei mari, coplesiti de grijile vietii, mai credem oare in taina Craciunului? Ne mai bantuie amintirile fericite ale copilariei ingropate intre zapezi? Mai credem in rostul lui Mos Craciun? Am pus aceasta intrebare in Cismigiu, unor oameni care iesisera sa se plimbe la ceas de seara.

MARIA STROE, bunica
"Darul cel mai de pret: inocenta"

Daca mai are rost Mos Craciun? Bineinteles!!! As da orice sa-i pot pastra secretul, asa incat toti copiii sa se bucure vesnic, cu aceeasi intensitate, de venirea lui. Eu am ramas un copil in sufletul meu si ma doare nespus sa vad cum pruncii din ziua de azi se maturizeaza atat de repede. Traim intr-o societate in care copiii cresc prea grabit, iar asta este foarte trist. In loc sa se joace, stau toata ziua la calculator, obositi si posomorati ca niste oameni maturi. Se uita la televizor, la tot felul de grozavii, sunt foarte repede activi sexual. Nu e bine deloc. Lucrurile astea trebuie sa vina treptat, sa pastram etapele vietii cat mai bine separate, sa ne ramana mereu ceva de invatat. Daca facem totul deodata, ajungem sa nu ne mai bucuram de minunea asta extraordinara care este viata, si e mare pacat. Trebuie sa tinem cu dintii de Craciun si de Mos, pentru ca ne aduc darul cel mai de pret: inocenta. Eu asa cred. Ne pierdem inocenta, si din cauza asta cred ca ne pierdem si puritatea sufleteasca. Eu, de Craciun, pur si simplu, nu-mi pot sterge zambetul de pe buze, rad neincetat. Nu stiu de ce... E asa, o fervoare si o bucurie in toate, bradul care asteapta sa fie impodobit, mirosul de cetina, totul este o sarbatoare. Imi place la nebunie!


PETRE CHECHERITA, grafician pe calculator
"Valorile traditionale se sting"

Cred ca sarbatoarea aceasta este foarte importanta in primul rand pentru copii, sarbatoarea darurilor, a bradului impodobit. Dar nu darul este cel mai important, ci faptul ca oferindu-le daruri, intr-un fel ii educam, ii invatam despre minunea de a darui, dar si despre obligatia de a merita darul. Copilasii au astfel un motiv in plus sa fie cuminti, sa citeasca, sa invete bine, pentru ca altfel nu vine Mosul. Eu ma trag din Arges, si inca imi aduc aminte cum mama, femeie simpla, de la tara, de Mos Nicolae ne punea sa ne rugam, iar noaptea ne strecura 5 lei sub perna. De Craciun, venea randul tatei, care ne lua pantofi noi. Ce bucurie pe noi! Nu am sa uit in veci lucrurile acestea. Astazi te trezesti ca de Craciun copiii tai o zbughesc in discoteca cu "gasca". Oricat te-ai stradui, nu-i poti face sa stea macar o data in an cu familia, cu bunicii. Valorile noastre traditionale se sting si ar trebui sa gasim cat mai repede mijloacele prin care sa le pastram.

MIRELA PREDA, studenta
"Cea mai frumoasa sarbatoare din cate exista"

Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare din cate exista si trebuie sa-l pastram cu sfintenie, mai ales pentru copii. Ei se bucura foarte mult, mai mult decat la orice alta sarbatoare. Daca de ziua lor, de exemplu, stiu ca vor primi un cadou de la parinti, de Craciun darul este mult mai misterios, "ritualul" este completat cu brad, cu podoabe, cu lumini. Da. De aceea cred eu ca e important Craciunul: pentru ca aduce ceva misterios in viata copiilor. Personal, eu il sarbatoresc in familie, fiindca suntem atat de ocupati in tot timpul anului, incat numai acum ce ne mai adunam cu totii in jurul unei mese.

ANATOL MACRIS, inginer pensionar
"Traditia iti da radacini"

In Mos Craciun nu prea mai cred, dar cred in Craciun, in brad, in seara de ajun, in pranzul luat in familie de ziua nasterii Domnului. Haideti sa va spun o patanie. Eu sunt om de stiinta, am lucrat mult in strainatate, si la un moment dat am ajuns in Italia. S-a nimerit ca m-a prins Craciunul acolo si am vrut sa merg la o familie cu care ma imprietenisem, ba chiar lucram impreuna. Ei bine, mi-am anuntat vizita, si iata ce mi-au raspuns: "Natale e per noi, Pascale e per voi". Vasazica, Craciunul este numai al nostru, al familiei, numai de Pasti invitam si oaspeti, prieteni... Nu m-au primit. De Craciun, italienii isi aduna toata familia, din toate colturile lumii, si sarbatoresc numai intre ei. Noi nu suntem chiar asa de exclusivisti, dar sunt de acord ca in primul rand Craciunul este o sarbatoare a familiei. Pe de alta parte, Craciunul este o traditie, si orice traditie trebuie pastrata. De ce spun asta: pentru ca traditia te fixeaza, iti da radacini. Iar Craciunul este cea mai frumoasa traditie intre toate. In plus, ne da ocazia sa ne mai coloram vietile, sa gasim acele puncte luminoase care sa ne ghideze. Ca sa ma fac bine inteles: eu am lucrat inainte de Revolutie la o mare intreprindere. Va spun sincer, nu-mi aduc aminte in ultimii douazeci de ani petrecuti acolo de vreun Craciun. Toate zilele erau la fel, inclusiv cele de sarbatoare. Ne tineau inadins si de Pasti si de Craciun pe santier, asa ca nu am repere, nu am acele puncte luminoase de care sa-mi aduc aminte; Craciunul din '77, sau din '78, sau din '82... toate la fel. Or, asta este foarte dureros. Acum, la batranete, ma bucur de fiecare prilej in care familia este impreuna, imi place extraordinar sa spun ce frumos a fost Craciunul trecut, cand am avut bradul acela mare, cand s-a intamplat cutare sau cutare lucru. Imi place sa-mi amintesc. Craciunul pastreaza amintiri, este ca un album cu fotografii de familie, pe care trebuie sa-l pastram cu drag si sfintenie.

ADRIAN RADULESCU, agent de paza
"Tati, cine e Mos Craciun?"

Ce coincidenta, sa ma intrebi exact pe mine daca mai cred in Mos Craciun! Tocmai ieri am purtat o discutie aprinsa cu fetita mea cea mica, in varsta de sapte ani. A venit la mine cam imbufnata si mi-a zis: "Tati, tu tot imi spui ca exista Mos Craciun, ca el vine cu daruri la toti copiii cuminti, ca intra in case pe horn, iar mie mi-au zis copiii la scoala ca darurile sunt aduse de parinti, cu sacosa, de la magazin!... Cine e Mos Craciun asta?". Eu ma tot straduiesc sa o conving ca nu e asa, ii spun ca poate copiii aceia sunt obraznici si, pentru ca Mosul nu vine pe la ei, parintilor li se face mila si atunci cumpara chiar ei cadourile. Nu stiu cata putere de convingere mai am, dar eu tare as vrea sa creada cat mai mult in Mos Craciun, chiar in cel cu barba si haine rosii. Parca simt ca este inca un copil, atata timp cat crede in asta. Bineinteles ca sunt constient ca la un moment dat farmecul Mosului o sa dispara, dar Craciunul si intalnirea cu cei dragi nu o sa dispara niciodata. Noi avem niste nasi pe care-i respectam enorm si de sapte ani mergem numai la ei. E un alt fel de familie care se aduna acolo, o familie largita, alcatuita din multi fini, si abia asteptam sa ne vedem in fiecare an. Povestim, radem, copiii se joaca, obiceiul acesta le intra astfel si lor in sange si sper sa-l duca la randul lor mai departe. Nu stiu ce simt altii, dar eu imi dau seama ca Sarbatorile nu mai sunt la fel de frumoase astazi fata de atunci, cand eram eu mic. Parca si zapada era mai mare, oamenii erau mai putin stresati, era mai liniste. Mi-e cam mila de copiii de azi, care trebuie sa suporte vremuri parca mai cenusii, dar asta e, mergem inainte si ne straduim sa fim parinti buni.

ILEANA si CLAUDIU DINCA, tineri functionari la Arhivele Statului
"Nasterea Domnului, familia reunita, cozonac si voie buna"

Mos Craciun este o pata de culoare in iarna. Trebuie sa credem in el, trebuie sa credem ca viata noastra se poate colora. Craciunul nu trebuie sa aiba varsta sau conditie sociala; nu trebuie sa presupuna neaparat cadouri peste cadouri. Un brad, o podoaba, o steluta, o scufie rosie pe cap si dintr-o data suntem altfel. A ajuns prea comercial Craciunul si cred ca oamenii au inceput sa uite ce reprezenta el pentru bunicii nostri: nasterea Domnului, familia reunita, cozonac si voie buna. Un moment in care, pentru cateva ore, ne intoarcem in copilarie. Craciunul ideal pentru noi? Noi avem foarte multe rude si trebuie sa trecem pe la fiecare in aceste zile de sarbatoare. Ne-am dori foarte mult sa reusim sa-i aducem pe toti la noi, sa fie casa noastra locul "marii intalniri" de Craciun.