"Succesul Romaniei la Haga contureaza imaginea unui stat competitiv pe plan international"
Victoria de la Haga a echipei de juristi si diplomati romani, cu media de varsta de 32 de ani, a umplut de bucurie suflarea romaneasca de pretutindeni. Niciodata, de la 1918, romanii n-au mai obtinut un succes similar in plan international. In consecinta, va propunem un interviu cu Agentul sef al Romaniei, tanarul diplomat si lector universitar, numit zilele trecute secretar de stat la MAE, Bogdan Lucian Aurescu. Nascut in 1973 la Bucuresti, face parte din elita de absolventi ai Colegiului Sfantul Sava. In 1996, absolva, cu diploma de merit, Facultatea de Drept, iar in 1998 Facultatea de Istorie, cu media generala 10. Intre anii 1995-1996 si 2000-2001, absolva cursuri postuniversitare cu valoare de masterat, la Institutul Franco-Roman, la Facultatea de Psihologie a Universitatii Bucuresti si la Colegiul National de Aparare. Este doctor in drept, cu distinctia "Summa cum laude". Din 2003, este presedinte al Sectiei de Drept International a "International Law Association" din Londra si redactor-sef al Revistei Romane de Drept International. Presedintia Romaniei i-a conferit "Diploma de merit pentru contributie exceptionala la activitatea diplomatica a Romaniei", "Ordinul National Serviciul Credincios, in grad de Cavaler", "Ordinul Meritul Diplomatic, in grad de Cavaler". In 2004, odata cu deschiderea procesului intentat Ucrainei pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra, este numit Agentul statului roman pe langa Curtea Internationala de Justitie de la Haga. In ciuda varstei de numai 36 de ani, cartea sa de vizita este impresionanta, Aurescu avand sanse sa aduca din nou in spatiul diplomatic romanesc epoca glorioasa a lui Titulescu si a Bratienilor.
"E prima data cand Romania apeleaza la Curtea Internationala de Justitie. Si a fost un succes"
- Verdictul dat in cazul Romania vs Ucraina este cel de-al 100-lea din istoria CIJ. Are aceasta cifra rotunda vreo semnificatie pentru noi?
- Este un moment simbolic. CIJ este unul dintre cele mai moderne instrumente de rezolvare a diferendelor internationale. Impartialitatea si profesionalismul cu care judecatorii CIJ aplica dreptul international sunt garantii pentru rezolvarea corecta a tuturor diferendelor aduse in fata acestei instante. Faptul ca CIJ a ajuns la decizia cu numarul 100 este o confirmare a valorii adaugate a existentei acestei instante pe scena internationala. Dar pentru noi mai important este faptul ca acesta este cazul contencios numarul unu al Romaniei. Noi, ca stat, nu am mai apelat pana acum niciodata la Curtea Internationala de Justitie si iata ca, prima oara cand am avut un proces la CIJ, acesta a fost un succes pentru tara noastra.
"Romaniei i-a fost alocata aproape 80% din suprafata disputata cu Ucraina"
- Ati spus presei ca sentinta CIJ este aplicabila imediat. Ce se intampla daca un guvern refuza sa puna in aplicare o sentinta a CIJ?
- Deciziile CIJ sunt definitive, obligatorii si executorii imediat. Nu este nevoie de alte demersuri, interne sau internationale. Nu este nevoie nici macar de traducere. Acestea sunt reguli care rezulta din Carta ONU. In cazul nostru, Curtii i s-a cerut sa separe zonele in care Romania si Ucraina isi exercita jurisdictia, printr-o linie definita de coordonate geografice clare. Teoretic, daca una din parti nu respecta hotararea, este competent Consiliul de Securitate al ONU, care poate folosi toate mijloacele la dispozitia sa pentru a asigura respectarea hotararii. Nu exista precedent in cazuri de delimitari maritime, in care un stat sa nu fi respectat o decizie CIJ.
- Un deputat de la Kiev a declarat ca decizia Curtii de la Haga este "absurda, ea avand la baza principii greu de inteles". Ce a fost greu de inteles pentru politicienii ucraineni?
- Decizia CIJ nu a dat "castig de cauza" Romaniei sau Ucrainei. Poate parea ciudat ca spun acest lucru, avand in vedere faptul ca Romaniei i-a fost alocata aproape 80% din suprafata disputata. Si totusi, ambele state au castigat in acest proces - CIJ a aplicat profesionist si impartial dreptul international si a alocat celor doua state exact suprafata la care fiecare avea dreptul. Cu greu se poate defini aceasta metoda ca fiind absurda. Data fiind discrepanta mare dintre pretentia Ucrainei si rezultatul obtinut, poate unii politicieni ucraineni au incercat sa nege public evidenta echitate a deciziei Curtii. In mod oficial, Ucraina a recunoscut, ca si Romania, ca este o decizie echitabila, care respecta dreptul international.
- Politicieni ucraineni rezonabili au recunoscut ca se stinge, astfel, un conflict mocnit intre cele doua tari. Este adevarat?
- Este adevarat. CIJ a aplicat corect dreptul international si am obtinut atat noi, Romania, cat si Ucraina, un rezultat echitabil. Cel mai mare castig este ca, acum, ambele state pot sa inceapa sa-si exercite jurisdictia nationala pe suprafetele alocate, iar activitatea economica in zona nu mai este blocata. Noua linie de delimitare vine sa rezolve o chestiune care trena pe agenda bilaterala de 40 de ani. Noi am negociat aceasta linie si cu fosta URSS si apoi cu Ucraina. Dar prin simple negocieri, nu ne-am apropiat niciodata de un rezultat acceptabil pentru ambele parti.
- Este Ucraina mai putin aroganta si mai dispusa la dialog dupa acest verdict?
- Relatiile celor doua state se dezvolta. Dupa cum stiti, primele doua vizite ale ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, au fost la Kiev si Chisinau. Curand presedintele Traian Basescu va face o vizita oficiala la Kiev. Incheierea procesului de la Haga si rezolvarea diferendului privind delimitarea in Marea Neagra reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea relatiilor noastre cu Ucraina, care sa influenteze pozitiv si rezolvarea altor chestiuni bilaterale.
"Insula Serpilor nu a facut obiectul acestui proces"
- Analistii de la Kiev se tem ca "esecul" ucrainean de la Haga "deschide calea catre noi revendicari teritoriale ale Bucurestilor". Va revendica Romania teritoriile pierdute?
- Procesul pentru delimitarea in Marea Neagra nu a implicat nici un fel de revendicare teritoriala. Zona din Marea Neagra la care ne referim nu a apartinut din punct de vedere juridic nici Romaniei si nici Ucrainei, nu era nici in componenta Romaniei si nici a Ucrainei. O alta eroare care s-a facut des in mass-media se referea la Insula Serpilor, dar Insula Serpilor nu a facut obiectul acestui proces, cu atat mai putin ca teritoriu in disputa - asa cum s-a vehiculat in mod complet fals. In decizia CIJ se spune clar ca Insula Serpilor nu a fost luata in considerare deloc in procesul de trasare a liniei de delimitare.
- Se spune ca CIJ ar fi recunoscut, totusi, statutul de "insula" al Insulei Serpilor, cu mare teritoriala proprie, de 12 mile etc. Este adevarat?
- Nu este adevarat. Curtea nu a calificat formatiunea maritima in nici un fel. In argumentatia sa, Romania a aratat cum Insula Serpilor nu poate influenta linia de delimitare in nici un fel, fiind o formatiune maritima prea mica si neintegrata in coasta ucraineana. CIJ a retinut, in decizia sa, argumentele Romaniei. Decizia Curtii este cea mai buna solutie a acestui diferend pentru Romania. Nici o oferta din timpul negocierilor cu URSS sau cu Ucraina nu ar fi dat Romaniei aproape 10.000 de km2 de platou continental si zona economica exclusiva, asa cum face decizia CIJ.
"Intregul proces, din 2004 si pana acum, a costat aproximativ 630 mii de euro"
- Cine au fost expertii alesi de Romania? Cat au costat?
- Profesorii care au reprezentat Romania sunt unii dintre cei mai buni consultanti internationali, care reprezinta state in fata CIJ. Cel mai vechi colaborator al nostru - inca din 1999 - este James Crawford, profesor la Universitatea din Cambridge, considerat unul dintre cei mai straluciti practicieni in domeniul dreptului international. Alain Pellet este profesor de drept international la Universitatea Paris Ouest Nanterre - La Dfense. Este doctor honoris causa a trei universitati si Cavaler al Legiunii de Onoare. Profesorul Pellet este unul dintre cei mai activi practicieni in domeniul dreptului international, fiind consilier in majoritatea disputelor supuse recent solutionarii Curtii Internationale de Justitie (in peste 30 de cazuri). Si Vaughan Lowe este profesor de drept international, inclusiv dreptul marii si solutionarea diferendelor internationale, in cadrul Universitatii din Oxford. Este Consilier juridic al Reginei Marii Britanii (Queens Counsel). De asemenea, profesorii au fost asistati de mai tinerii Daniel Mller, cercetator la Centrul de Drept International din Nanterre, si de Simon Olleson, membru al Baroului Angliei. In privinta costurilor, ce pot spune este ca intregul proces, din 2004 si pana acum, a costat aproximativ 630 mii de euro. De altfel, acesta este unul din marile avantaje ale Curtii Internationale de Justitie - recursul la aceasta instanta este unul dintre cele mai putin costisitoare.
- Cine sunt colegii romani cu care ati lucrat?
- Echipa romaneasca a fost formata din cei doi co-agenti, Cosmin Dinescu, directorul general pentru afaceri juridice in MAE, si Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga. Lor li se adauga patru diplomati cu foarte buna pregatire juridica din MAE: Liviu Dumitru, Ioana Preda, Mirela Pascaru si Catrinel Brumar. Din cadrul echipei MAE face parte si consilierul juridic al Ambasadei romane la Haga, Irina Nita. O mentiune speciala pentru Octavian Buzatu, cartograful nostru. De notat ca anul trecut, in septembrie, media de varsta a echipei era de 32 de ani.
"Ceea ce s-a intamplat la Haga este o iesire din logica "mioritica" a mentalului colectiv romanesc"
- Nici nu ne-am putut bucura cum trebuie, ca am si aflat ca mare parte din platoul castigat prin eforturile dvs. si ale echipei e deja concesionata din 1992. Va vine sa credeti?
- Exista o dezamagire a echipei noastre in aceasta privinta. Mi-as fi dorit sa vad opinia publica din Romania bucurandu-se mai mult de succesul tarii noastre la Haga. Si este, intr-adevar, un succes: ganditi-va ca aceasta este cea mai mare extindere de jurisdictie suverana nationala de la Marea Unire incoace. Este si un succes simbolic - la 90 de ani de la Marea Unire, are loc un succes al Romaniei pe plan international, care are potentialul sa induca optimism tinerei generatii. Ceea ce s-a intamplat la Haga este o iesire din logica "mioritica" a mentalului colectiv romanesc. Iata ca putem avea si succese, iata ca suntem tratati cu corectitudine, conform competentelor noastre, pe plan international. Iata ca ne putem construi un profil respectabil si modern, ca stat european, prin munca noastra proprie.
- Admitand ca petrolul din teritoriul alocat va fi exploatat de companii straine, ce mai ramane din succesul de la Haga?
- Succesul de la Haga este unul deplin al Romaniei. Este aplicarea corecta a dreptului international. Am obtinut respectarea dreptului nostru prin munca si prin competenta noastra. La care se adauga miza simbolica si cea politica. Dupa parerea mea, ar trebui ca, in continuare, lucrurile sa se desfasoare in Romania la fel ca la Haga - echitabil si corect. Si, repet, pentru Romania acest succes inseamna cea mai mare extindere de jurisdictie suverana de la 1918 incoace. Inseamna un succes care contureaza imaginea unui stat competitiv pe plan international.
D-lui Bogdan Aurescu ii puteti scrie la e-mail: bogdan.aurescu@mae.ro