Rosu la autonomie, verde la buget

Rodica Culcer
1. In ultima vreme, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si-a reafirmat raspicat opozitia fata de autonomia teritoriala pe criterii etnice. Cum explicati insistenta pentru acest subiect?

- Toata incursiunea presedintelui Basescu in judetele secuiesti poarta amprenta campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale. Probabil ca, in strategia electorala a presedintelui, reafirmarea unei pozitii intransigente fata de planurile de autonomie pe criterii etnice ale unor lideri maghiari este considerata o sursa considerabila de capital politic.
Este adevarat ca tema i-a fost servita pe tava cu prilejul vizitei la Budapesta, de un ziarist ungur, care l-a intrebat cand vor deveni autonome judetele Harghita si Covasna? Raspunsul prezidential a fost scurt si categoric: niciodata! Probabil ca lucrurile s-ar fi oprit acolo, daca UDMR si PCM nu ar fi reactionat negativ la declaratiile presedintelui si apoi nu s-ar fi apucat sa agite spiritele, organizand manifestatii de strada. Liderii maghiari din Consiliile judetene secuiesti si din administratia locala, impreuna cu seniorii UDMR din conducerea centrala, si-au reafirmat atasamentul fata de principiul autonomiei, provocand practic o interventie prezidentiala in forta: mai intai, prin cateva fraze rostite la depunerea juramantului ministerial de catre Dan Nica, apoi intr-o conferinta de presa prelungita, care a incununat descinderea de la Covasna. Reluand cu insistenta tema inacceptabilitatii autonomiei pe criterii etnice din punct de vedere constitutional, Traian Basescu a ochit de fapt mai multe tinte, toate cu caracter electoral, si s-a adresat aproape simultan atat romanilor cat si maghiarilor.
Pentru romani, discursul anti-autonomist avea drept scop sa mobilizeze, in vederea prezidentialelor, electoratul nationalist roman, care nu este alcatuit doar din votantii PRM, cum s-a speculat, ci si din simpatizanti ai altor partide. Totodata, a intentionat sa transmita mesajul ca romanii din Harghita si Covasna nu au fost uitati. In ceea ce-i priveste pe maghiari, presedintele a desfasurat o adevarata operatiune de discreditare a UDMR, formatiune care s-a aflat la guvernare practic din 1997, dar nu s-a aratat preocupata de bunastarea celor doua judete si nu a atras investitii in regiune. Sigur pe situatie, pentru ca datele de pe teren ii dau dreptate si rusineaza conducerea UDMR, domnul Basescu s-a angajat - cultivandu-si si imaginea de presedinte-jucator - sa le demonstreze secuilor ca prosperitatea lor va fi asigurata cu sprijinul ministrilor PD-L din actualul guvern, nu de fantasmele autonomiste cultivate de liderii oficiali ai maghiarimii.
Iritati de demersul presedintelui, liderii UDMR i-au transmis public mesajul ca electoratul maghiar va vota in continuare cu UDMR si eventual cu PCM, dar niciodata cu partidele romanesti. Se poate, dar presedintele stie ca la referendumul referitor la suspendarea sa din mai 2007, maghiarii au votat in numar covarsitor in favoarea lui si impotriva liniei trasate de UDMR. Iar la alegerile prezidentiale din toamna, nici nu are nevoie de mai mult.

2. In aceste zile, Parlamentul voteaza un buget foarte sarac, care nu va permite onorarea marilor promisiuni electorale. Va reusi oare alianta PSD-PD-L sa inhibe eventualele miscari de protest si revendicative anuntate de sindicate, avand in vedere legaturile vechi dintre liderii sindicali si cei social-democrati?

- Iata o intrebare de un milion de dolari! Este greu de prevazut ce vor face sindicatele, dar merita sa ne amintim ca PSD este si el la guvernare, astfel incat nu poate incita sindicatele la actiuni radicale, fara sa-si creeze siesi probleme. Deocamdata, coalitia functioneaza, de bine-de rau, in ciuda unor mici sincope, si trebuie spus ca majoritatea ministrilor PSD a dat dovada de loialitate si au aparat bugetul: ministrul muncii, Marian Sarbu, nu s-a dat inapoi de la discutii dificile cu pensionarii, iar ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, a sustinut ca bugetul este rezonabil pentru un an de criza. Pana si ministrul sanatatii, Ionut Bazac, desi lipsit de experienta, a reusit sa aplaneze conflictul cu medicii de familie, ingrijorati de reducerea drastica a alocatiei bugetare. Cei care continua sa creeze probleme sunt insa liderii sindicatelor functionarilor publici, care protesteaza preventiv pentru mentinerea sporurilor - oricat de aberante ar fi ele - si pastrarea locurilor de munca. Probabil ca nu toate pretentiile lor vor putea fi satisfacute, dar sa nu uitam ca pot fi tinuti in sah, cu amenintarea unor reduceri de personal.
Pentru moment, asadar, PSD nu vede nici un avantaj in agitarea spiritelor in randurile sindicalistilor. Aceasta ar fi o masura extrema, la care va recurge probabil in momentele premergatoare unei rupturi a actualei coalitii. Acum insa, cel putin pana in aprilie, este de asteptat ca PSD sa tina sindicatele sub control. Oricum, dupa adoptarea bugetului, protestele acestora din urma nu vor mai avea nici un efect.
Mai incomode pentru guvern au fost insa alte presiuni din partea PSD, si anume - cele exercitate de presedintele Uniunii presedintilor de consilii judetene, Liviu Dragnea, care a cerut ca parlamentarilor care nu impun marirea sumelor alocate consiliilor judetene sa li se retraga sprijinul politic. Cum domnul Dragnea urmareste sa se afirme in interiorul PSD pentru a obtine functia de secretar general, conducerea partidului, care nu-l sustine, a minimalizat amenintarile sale. Putem presupune asadar ca, pe termen scurt cel putin, vom avea ceva agitatie retorica si pichete in Piata Victoriei, dar mai putine proteste de amploare. Guvernul va castiga astfel timp pana in aprilie, cand va invoca probabil slaba performanta a economiei pentru neacordarea maririlor salariale promise in campanie. Si atunci, ca si acum, linistea sociala va fi asigurata - sau nu - in functie de starea relatiilor din coalitia de guvernamant.