Excesul de carne ameninta grav planeta

"Nimic nu va face mai bine sanatatii oamenilor si nu va spori sansele de supravietuire a umanitatii pe Pamant, decat evolutia catre o alimentatie vegetariana" (Albert Einstein)

De doua ori mai multe gaini decat oameni

In numarul din luna august pe anul 2008, editorii revistei americane "Starea planetei" au publicat un raport al World Watch Institute (o asociatie care observa evolutia ecologica mondiala) despre consecintele pe care le are consumul excesiv de carne asupra mediului inconjurator. Articolul incepe astfel: "Mancati mai putina carne si astfel veti salva planeta. Fie ca va place sau nu, faptul de a consuma carne a devenit o problema globala".
Consumul de carne si de produse lactate a crescut de patru ori in ultimele patru decenii, iar Banca Mondiala considera ca va creste cu inca50% pana in anul 2020. Exista deja de doua ori mai multi pui de gaina decat oameni pe planeta, peste 1 miliard de porci, 1,4 miliarde de bovine si 1,8 miliarde de oi care mananca mai multe alimente decat produc. Tinand cont de cresterea populatiei mondiale, cererea globala de carne a crescut de cinci ori. Astfel, a consuma din ce in ce mai multa carne inseamna, in mod implicit, a spori din ce in ce mai mult numarul de vite: 1,4 miliarde de bovine au nevoie de spatiu extins, in plus, mananca foarte mult, astfel incat, pentru a fi hranite, in unele tari au inceput sa se taie padurile. Iar acestea sunt plamanii planetei, ele absorb dioxidul de carbon, in ele cresc animalele salbatice, ecosistemul lor regleaza clima. Conform statisticilor, in ultimii 30 de ani, modul nostru de viata a facut mai mult rau planetei decat au facut-o oamenii de la inceputul existentei lor pe Pamant. Mai mult rau in 30 de ani decat in zeci si zeci de mii de ani! Am reusit sa facem aerul de nerespirat, apa de nebaut si pamantul care ne hraneste din ce in ce mai otravit. Si toate acestea se datoreaza in mare parte alimentatiei noastre.
Raportul asupra Starii Planetei studiaza punct cu punct zonele de alerta ecologica, in raport cu cresterea intensiva si consumul de carne: despadurirea, eroziunea, penuria de apa potabila, schimbarea climatica, raspandirea bolilor.

Despadurirea

Cinci metri patrati de padure pentru un hamburger

Padurile tropicale umede contin peste 50% din biodiversitatea planetei. Din 1970, mai mult de 20 de milioane de hectare au fost distruse pentru a face loc pasunilor. Astfel, pentru fiecare bucata de carne dintr-un hamburger se taie 5 metri patrati de padure. "In 1990", afirma World Watch Institute, "programul mondial pentru combaterea foametei din tarile sarace a demonstrat ca daca recoltele obtinute ar fi fost distribuite, fara a deturna graul ca hrana pentru vite, ar fi putut asigura un regim vegetarian pentru 6 miliarde de oameni, in timp ce o alimentatie bogata in carne, asa cum s-a generalizat ea in tarile dezvoltate, nu poate fi garantata decat pentru 2,6 miliarde de persoane".

Ce mananca animalele pe care noi le mancam

1 kg de carne = 16 kg de grau

In prezent, 49% din recoltele alimentare din lume sunt consumate de catre vite. Alimentele de provenienta animala se situeaza in varful lantului alimentar, necesitand o suprafata de pamant mai mare decat alimentele vegetale. Producerea unui kilogram de carne de vita necesita 16 kilograme de grau. Din aceasta cauza, majoritatea pamanturilor sunt exploatate pentru a hrani animalele (64% din terenurile cultivabile de pe planeta servesc productiei de carne).
In plus, aceasta exploatare contribuie la eroziunea pamantului, la utilizarea pesticidelor, erbicidelor si a ingrasamintelor chimice in exces. Consumul mondial de ingrasaminte de sinteza a trecut de la 7 milioane de tone in 1947, la 53 de milioane de tone in 1968, pentru a depasi cu mult 150 de milioane de tone in prezent! Din aceasta cauza, stratul de humus se distruge cu o viteza ametitoare (300 de tone in fiecare minut), iar consecintele sunt extrem de grave.
In afara de jumatate din recoltele mondiale, vitele mai consuma si un sfert din productia globala de peste (sub forma de faina animala). Din aceasta cauza, 7 dintre zonele mondiale importante de pescuit au ajuns deja sa fie golite.

Consumul de apa

100 g de carne = 7000 litri apa

Folosirea cea mai intensiva a apei e cauzata de animalele pe care le crestem pentru carnea lor. Astfel, vitele utilizeaza 60% din rezervele mondiale de apa. Or, in prezent, stim foarte bine cat de mult se rarefiaza apa... Oare este rational sa o consumam pentru friptura de zi cu zi? In tarile in curs de dezvoltare, este nevoie de 55 de litri de apa pentru a produce faina necesara fabricarii unei paini, in timp ce in tarile dezvoltate, este nevoie de 7000 de litri de apa pentru a produce 100 de grame de carne.

Apa si poluarea

Urina in izvoare si lacuri

In afara de consumul unei cantitati uriase de apa, vitele contribuie si la poluarea ei mai mult decat toata industria si toate canalele de evacuare a reziduurilor la un loc (sursa - World Watch Institute). In prezent, cantitatea de fecale de vita este asa de mare, incat pamantul a ajuns la saturatie. In Elvetia, de exemplu, lacurile Sempach si Baldegg sunt asa de poluate, incat trebuie injectate in mod artificial cu doze de oxigen pentru a li se permite sa respire. In fiecare iarna, zapezile si ploile spala din pamant nitratii continuti in urina animalelor si ii varsa in izvoare si in lacuri.



Schimbari climatice

Gazele emise de vite = gaura gigantica in ozon

Daca anumite gaze, precum dioxidul de carbon, sunt asociate cu carnea (transportul la abator, transarea, ducerea ei la locul de vanzare etc.), alte gaze, nu mai putin toxice, sunt emise chiar de catre animale.Cresterea vacilor produce 115 milioane de tone de metan anual (prin flatulatie). Acesta este responsabil pentru 28% din intreaga gaura a stratului de ozon. El este un gaz cu un foarte puternic efect de sera, avand actiune de lupa asupra energiei solare, ducand astfel la incalzirea atmosferei.
Raportul facut de World Watch Institute continua cu productia alimentara a pamanturilor agricole, care nu tine cont de cresterea populatiei, pierderile de biodiversitate si amenintarea cu disparitia a multor specii, crearea de zone moarte in oceane, cresterea traficului de carne provenind de la animalele salbatice, care duce la masacrarea populatiilor de gorile, cimpanzei si alte primate, transmiterea bolilor (doar prin intermediul balegarului se pot transmite peste 40 de boli la om), vaca nebuna acum cativa ani, gripa aviara in zilele noastre. Oare unde ne vor duce obiceiurile noastre alimentare gresite? "In domeniul ecologic si economic, faptul de a consuma carne este o problema, un pericol care ameninta umanitatea", conchide raportul. Astfel, daca dorim ca urmasii nostri sa mai poata bea vreodata apa de la un izvor sau sa stie ce este acela un copac, trebuie sa ne schimbam alimentatia urgent. Pentru ca noi suntem aceia care fac sa functioneze aceste uzine de carne si tot noi avem puterea de a opri, cat mai este timp, aceasta distrugere.

Concluzii

In prezent exista numeroase carti foarte bine documentate unde ne putem informa asupra vegetarismului si a proteinelor vegetale. Se mai gasesc si alte carti de unde putem afla si ca friptura din farfuriile noastre nu este chiar asa de buna cum credem, 80% din animalele taiate in abatoare ajungand acolo bolnave. Se mai spune ca porcilor li se injecteaza peste 100 de produse diferite, inainte de a fi omorati. Producatorii de pui, porcine, bovine si peste din Canada utilizeaza peste 20.000 de tone de antibiotice pe an.
Stiind toate acestea, poate ca este momentul sa ne revizuim deprinderile alimentare si sa mancam carne doar o data pe saptamana, asa cum faceau inaintasii nostri tarani. Cat despre bolile starnite de excesul de carne... intr-un articol viitor.