Sunt o persoana religioasa, pentru care credinta in Dumnezeu reprezinta fundamentul existentei, si de aceea apreciez foarte mult paginile de spiritualitate din revista "Formula AS". Totusi, citind unele relatari, precum cele dedicate parintelui Arsenie Boca, ma intreb daca redactorii le apreciaza corect impactul asupra cititorilor. Departe de a nega puterea Lui Dumnezeu, care se manifesta prin oameni de mare credinta, cum a fost si parintele Arsenie Boca, nu pot sa nu observ, cu tristete si ingrijorare, ca in povestile publicate, numele Lui Dumnezeu abia daca este mentionat, o data sau de doua ori. In schimb, este pomenit din abundenta, cu o evlavie pe care numai fata de Dumnezeu trebuie sa o aratam, numele parintelui Arsenie Boca. In opinia mea, astfel de povestiri, cu o doza mare de subiectivism si evlavie gresit directionata, creeaza idoli si sporesc credulitatea. Nu trebuie uitat nici o secunda ca nu icoanele sau oamenii, fie ei de o mare credinta si curatenie sufleteasca, savarsesc minuni, ci doar Dumnezeu, care se manifesta prin fiinte si chiar lucruri, pentru a ne veni in ajutor. Deci, puterea Lui trebuie sa o evidentiem, Lui trebuie sa-i aducem cinstire si lauda. Probabil ca pentru o persoana cu un discernamant religios mai slab, povestile despre minunile facute de icoane sau calugari si preoti deschid calea spre false credinte, spre dorinta de "supranatural" sau spre tot felul de "indrumatori" spirituali, care nu sunt de cea mai buna calitate. Prin aceste cuvinte nu ma refer la parintele Arsenie Boca. Repet afirmatia facuta in titlu: "Doar Dumnezeu face minuni!". De aceea, va rog pe dvs., stimati redactori ai "Formulei AS", sa cerneti cu mai mare atentie relatarile care va parvin de la cititori, pentru ca nu imi doresc ca rubrica de spiritualitate sa devina una de "paranormal".
MIRELA HARALAMBESCU
"Avem mare nevoie de duhovnici ca parintele Arsenie"
Am sa incerc, prin aceste cateva randuri, sa fiu avocatul Parintelui Arsenie Boca, o personalitate imensa a spiritualitatii romanesti contemporane, care atat in timpul vietii, cat si dupa aceea, a starnit foarte multe controverse. Imi permit sa scriu despre parintele, pentru ca am citit despre el, in primul rand literatura "marturisitoare" si, mai apoi, invataturile sfintiei sale. Si am avut ce invata, pentru ca Arsenie Boca a fost un om care a studiat medicina si pictura la cele mai inalte scoli, dar mai ales, a avut o traire aleasa, calugar fiind. Chiar el spunea in scrierile sale, citez: "Cel care face minuni ramane dator lui Dumnezeu, pe cand cel care sufera, ii ramane Dumnezeu dator lui". Se spun foarte multe despre minunatul har al parintelui, cum ca ar fi ajutat foarte multi oameni, si cred in asa ceva. Chiar si in ziua de azi sunt oameni ai lui Dumnezeu care pot infaptui astfel de lucruri, insa scopul lor este doar slava lui Dumnezeu, si cred ca am spus destul, dar mai ales am raspuns unui comentariu anterior.
Fiecare dintre noi a intalnit persoane care spun ca nu cred nimic pana nu vad cu ochii lor, pana nu verifica ei. Pentru astfel de oameni a facut parintele unele lucruri minunate, si sunt multi care marturisesc ca s-au intors spre Dumnezeu dupa intalnirea cu el. Cat va fi lumea aceasta, vor exista oameni ai lui Dumnezeu printre noi, dar numai acolo unde mai exista macar un gram de credinta, si, dupa cum vedem, noi, romanii, suntem binecuvantati. Avem mare nevoie de astfel de duhovnici, pentru a sti care este vrerea lui Dumnezeu pentru noi.
As vrea sa vorbesc putin si despre invatatura parintelui, cuvinte de folos, cautate de noi, la intalnirile cu marii traitori crestini. Si fiind atat de multe, o sa recomand o carte: "ARSENIE BOCA - mare indrumator de suflete din secolul XX". (Se gaseste la editura "Teognost" si se poate comanda si pe internet.)
Ar fi multe de spus despre parintele Arsenie Boca. Haideti sa-l descoperim mai degraba prin invataturile sale exceptionale, sa incercam sa le punem in practica, si atunci vom vedea cat de mult iubeste Dumnezeu pe fiecare dintre noi.
MARIAN MARZAC
Iisus in zeghe
Sunt o fidela cititoare a revistei "Formula AS". Urmaresc toate rubricile din ziar, dar intotdeauna incep cu cele de spiritualitate. Am mai citit in numere mai vechi multe lucruri despre Parintele Arsenie Boca, si chiar unele care s-au repetat, dar asta ajuta cititorii sa il cunoasca mai bine, e un lucru bun. Intr-unul dintre articole, am gasit insa un fapt tainic, pe care eu am ezitat multa vreme sa il aduc in discutie, sa-l comentez si pe care chiar sa il impartasesc cu un preot.Cineva mai indraznet a facut-o totusi. Este vorba despre articolul publicat in revista sub titlul "Iisus in zeghe", dedicat unei picturi murale de la biserica Elefterie din Bucuresti. Permiteti-mi sa va relatez si propria mea experienta legata de aceasta icoana nefireasca prin frumusetea ei.
Prin anii '90 si ceva, cand eram studenta, locuiam la un camin de langa Opera Romana din Bucuresti si, bineinteles, in vecinatatea bisericii Sfantul Elefterie, impunatoare, frumoasa si uimitoare prin stilul ei arhitectural care o face sa semene cu o adevarata catedrala. Hramul pe care il poarta m-a dus imediat cu gandul la bunica mea, care avea acelasi nume si, poate mai mult din curiozitate, ca sa aflu cine a fost acel sfant, intr-o buna zi am mers la slujba acolo. Era intr-o dimineata de duminica, destul de devreme, cand clopotele chemau inimile si sufletele la rugaciune. Singura, dar cu mare indrazneala si curiozitate, am patruns in aceasta biserica mareata, cu gandul ca acolo voi gasi alinare, ori de cate ori imi va fi mai greu, pe perioada studentiei. Si asa a fost. Deschizand cu greu usile, la fel de puternice ca si cele ale raiului, am patruns cu sfiala in locul pe care cu greutate mi l-as fi putut imagina dinainte. Am ramas pentru moment tintuita, fara sa cutez sa ma misc, in primul rand datorita spatiului si ordinei care te intampinau, dandu-ti senzatia ca te-ai pierdut intr-un loc regasit. M-am strecurat cu grija sa nu deranjez prea mult linistea si duhul care chemau la meditatie. Dupa cateva momente in care am incercat sa-mi revin, primul contact a fost acela cu Icoana Maicii Domnului cu pruncul pictata deasupra altarului. Nimic nu m-a miscat si nu m-a cutremurat mai mult in acel moment, cand stingherita si coplesita de frumusetea interioara a acestui locas, privirea mi-a ramas intepenita pe haina Pruncului. Uimita de asemanarea ei cu cea a unui puscarias, aproape ca uitasem de ce ma aflu acolo. Mii de intrebari imi cuprinsera mintea, ganduri care nu-si gaseau poate rostul atunci. Mai intai m-am gandit la autorul acelei icoane, fara a avea habar cine pictase biserica. Dar oricine ar fi fost, m-am gandit ca a suferit mult sau si-a simtit sufletul intemnitat, ca si cum l-ar fi tinut inchis pe Hristos. Mai apoi, de fiecare data cand mergeam la biserica Elefterie, indiferent unde m-as fi asezat, era inevitabil sa nu zaresc zeghea aceea cu dungi, care ma facea sa sufar pentru Cel care o purta in acea icoana zugravita cu atata dragoste si putere. Dar adevaratul ei inteles l-am patruns mai tarziu, dupa aproape 20 de ani, cand cineva mi-a inmanat o rugaciune a parintelui Boca: "...Doamne, Cel ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, ca umblam impiedicandu-ne prin intuneric. Patimile au pus tina pe ochii mintii, uitarea s-a intarit in noi ca un zid, impiedicand inimile noastre, si toate impreuna au facut temnita in care te tinem bolnav, flamand si fara haina, risipind in desert zilele noastre, umbriti si dosaditi pana la pamant...".
ILEANA ENCIU
28.02.2009, 18:42Viorica Marinca
DUMNEZEU FACE MINUNI NU DOAR PENTRU CEI CE CRED IN ELE CI SI PENTRU CEI CARE TREBUIE CONVINSI.NU ESTE FALSA CREDINTA CA ROGI UN OM CURAT SUFLETESTE SI TRUPESTE SA SE ROAGE PENTRU IERTAREA PACATELOR TALE SI SA TE AJUTE SA-TI REZOLVI NECAZURILE.MI SE PARE NORMAL CA APOI SA-I MULTUMESTI CA TE-A AJUTAT LUAND ASUPRA LUI PACATELE TALE.NICI UN OM NU SE ROAGA DECAT BUNULUI DUMNEZEU DAR CAND MULTUMESTE ESTE BINE SA-I MULTUMEASCA SI BINEFACATORULUI.NU POATE UN OM FACE MINUNI DAR MAI MULTI LA UN LOC DA.NICI UN OM NU SE ROAGA UNEI ICOANE CI TOT LUI DUMNEZEU SE ROAGA.SI APOI CINE SUNTEM NOI SA JUDECAM ATATA TIMP CAT DUMNEZEU ASA VREA SA ARATE PACATOSILOR CATA PUTERE ARE.DOAMNA CRED CA NU AVETI DREPTUL SA JUDECATI.AICI NU ESTE VORBA DE PARANORMAL CI DE FAPTE REALE SI NU LE PUTETI DUMNEAVOASTRA INLATURA SI NU CRED CA SUNTETI IN MASURA SA HOTARATI PENTRU TOTI.PENTRU PARINTELE ARSENIE BOCA SAU ALTI MARI DUHOVNICI EVLAVIA ARATATA ESTE CA PENTRU UN AJUTOR LA DUMNEZEU NU CA FATA DE DUMNEZEU.CRED CA DUMNEAVOASTRA O LUATI PE CAI GRESITE. CU STIMA VIORICA
02.03.2009, 19:59Emil Negrau
Am fost de doua ori la parastasul organizat la Prislop pentru viitorul,ba,nu,personal zic actualul sfant parintele nostru Arsenie Boca.Ba chiar parintele se pare ca a lasat un testament aspru ca dupa trecerea la Domnul sa nu fie dezgropat,chiar din aceasta cauza,pe care chiar parintele o "vedea"peste ani.Cu durere pot sa zic ca e un pericol de a il cinsti prea mult pe parintele comparativ cu Sfanta Liturghie ce se savarsea,in sensul ca majoritatea treceau parca nepasatori in timpul sfintei Euharistii,sa se inchine la mormantul parintelui.Daca doamna Mirela e ortodoxa,sa fie atenta caci ceea ce se savarseste la Taina sfintei Liturghii nu e teatru,nu e istorie,nu e un parastas pentru Dumnezeu.E Ceva nevazut ,care din cauza pacatelor noastre ramane totusi nevazut.Iar daca doamna Mirela face parte din crestinii protestanti,nu are rost,caci crestinii protestanti ori neoprotestanti,cu durere spun ca fac parastas Lui Hristos.Caci la dumnealor,acea paine si acel vin,ramane doar un simbol.Vaisiamar.Spuneti ne doamna Mirela,ati fost totusi la mormantul parintelui Arsenie Boca la Prislop?Sa nu mi spuneti ca daca traia parintele nostru Arsenie Boca,domnia voastra l-ati fi invatat despre Dumnezeu...cum incercati sa nenvatati pe noi.
06.03.2009, 09:48Ioan Dan
Doamna Mirela nu cunoasteti bine problema, sau o cunoasteti doar partial. Minunile pe care la fac sfintii, sun darul lui Dumnezeu pe care l-a dat lor, pentru ca ei si-ai inchinat viata lui DUmnezeu, iar a apela la sfinti, este un gest de smerenie, ca nu cred ca suntem noi vrednici sa stam in fata lui Dumnezeu. Si a lauda un sfant, ai recunoaste puterea si darurile nu inseamna ca idolatrizam, si nu se supara Dumnezeu, ca doar EL i-a inzestrat, si "sfintii sunt fratii lui". Sunt multe de spus, dar cititi va rog sfintii parinti, si marturii cum multi s-au intors la credinta si s-au mantuit cerand ajutorul sfintilor, si chiar cuvintele Mantuitorului despre cei ce fac voia Lui, ca "mai mari minuni vor face" etc. DECI , DACA SE FAC MINUNI LA MOASTELE UNUI SFANT ESTE GRESIT SA SPUI CA NU SFANTUL A FACUT (bineinteles cu ajutorul si dezlegare de la Dumnezeu, ca nu orsicine se invredniceste de minuni) . IAR A NEGA PUTEREA SI DARURILE SFINTILOR ZICAND "DOAR DUMNEZEU FACE MINUNI" NEGAM DEJA PE DUMNEZEU CARE ESTE IN SFINTII LUI. AMIN
06.03.2009, 21:41Iuliana Balan
Imi pare rau ca dupa atatea marturii despre Sfantul Parinte Arsenie Boca ,mai sunt destui care se indoiesc de minunile lui si mai mult de atat contesta faptul ca sunt atatia oameni simpli care s-au bucurat de ajutorul spiritual al Parintelui.Domnul Isus Hristos spunea"Dca ati avea credinta in voi cat un graunte de mustar, de i-ati spune muntelui astuia sa se mute din loc s-ar muta".Minunile pe care le-au facut sfintii si le vor mai face sunt facute doar cu ajutorul lui Dumnezeu.Dumnezeu face minuni prin sfintii Lui si doar daca este rugat cu credinta si sinceritate.Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea lui.Parintele Arsenie a fost de o credinta extraordinara.Crea Sfintia sa spunea ca "Dragostea lui Dumnezeu pt. cel mai mare pacatos e mai mare decat dragostea celui mai mare sfant pt. Dumnezeu".A trait si a murit pt. credinta crestina ortodoxa, pt. credinta in Dumnezeu si in Mantuitorul nostru Isus Hristos.Au fost si sunt destui care chiar daca nu au vazut au crezut totusi.Vai de cei care nu cred nici daca ar vedea cu ochii lor.oricum nu ar vedea pt. ca sunt orbiti de invidie si de rautate care nu vine de la altcineva decat de la necuratul caruia i se inchina.Faptul ca ne rugam sfintilor lui Dumnezeu nu inseamna ca ne inchinam la idoli.E adevarat ca in Biblie scrie sa nu ne facem chip cioplit si sa nu ne inchinam unor astfel de chipuri dar sa nu uitam ca sunt destui care au chipuri cioplite prin fatarnicia lor, prin asazisa credinta pe care o afiseaza doar de forma.Suntem mereu agasati de diverse persoane"pocaite,mantuite" sau necuratul stie cum isi mai zic si care ne tot ametesc cu pilde din Pseudobiblia lor talmacita dupa gustul lor, prin gari,piete,centre comerciale etc. care sunt "ca niste morminte, pe deasupra varuite si inauntru pline de putregai".Daca sunt asa de sfinti, de mantuiti sau pocaiti cum isi spun de ce nu se aude de vreun sfant martir din randul lor, de ce Sfanta Lumina a Invierii nu apare si intr-un templu de-al lor ridicat pe banii americanilor?De ce Sfanta Lumina a Invierii apare la Jerusalem doar in noaptea Pastelui ortodox, in templu ortodox?Pt. ca Dumnezeu stie cel mai bine care e adevarata credinta crestina!Doamne ai mila de poporul tau si lumineaza pasii tuturor credinciosilor tai.
Doamne ajuta!
Iuliana Balan
10.03.2009, 19:46Elena Boangiu
Nu cred ca este cazul sa dramatizam atat de mult fiindca d-na Mirela si-a spus o parere.Eu am 37 ani si de cand ma stiu ma rog Bunului DUMNEZEU si zi si noapte.Nu sunt o mare credincioasa care merge des la biserica,tine post si se spovedeste des.Eu sunt un om obisnuit insa cu multa credinta in DUMNEZEU.Cred ca ati spune o parere, despre un lucru care si mie mi se pare adevarat , nu este ceva atat de grav mai grav este faptul ca Bunul Dumnezeu ne-a avertizat sa nu ne rugam unui chip de lut sau alta infatisare.Este un lucru benefic pt intreaga omenire ca avem sfinti si oameni cu mult har dar sa nu uitam ca si ei au avut acest dar de la Dumnezeu.E pacat ca mai bine ne scoatem ochii decat sa slavim numele Domnului.Sa avem o viata linistita si sa-i multumim Domnului pe veci.
09.05.2012, 17:38Maria Roxana
As dori sa va impartasesc si eu drumul catre Manastirea Prislop pentru a ajunge la mormantul Parintelui Arsenie Boca.
Pana sa ajung acolo citisem multe din minunile infaptuite de parinte dar nu credeam ca o sa mi se intample si mie trairile pe care le-am avut de la pornirea din Bucuresti pana la mormantul parintelui Arsenie Boca.
M-am decis sa plec dupa nenumerate neintelegeri in familia mea si faptul ca intre minte si sora mea aparuse o ura de neinteles. As dori sa va impartasesc si faptul ca am fost plecata din tara la munca , dar nu am rezistat mai mult de 4 luni si 18 zile. Totul s-a spulberat cand din motive neintelese de nimeni am hotarat sa imi dau demisia , dupa care am hotarat sa plec tot in straintate la sora mea unde aveam posibilitatea sa imi gasesc un loc de munca si fim impreuna pentru a face ceva benefic familiei noastre. Nu am rezistat decat 11 zile si dupa o cearta aprinsa pornita din senin , mi-am facut bagajul si am plecat.
Am stat prin aeroport 36 de ore fara sa dorm , fara sa mananc , fara sa beau apa. Simteam ca cineva ma manipuleaza din umbra pur si simplu nu mai puteam sa judec corect. Am ajuns acasa cu ajutorul lui Dumnezeu si am crezut ca totul s-a terminat ca de acum va fi bine. Dar ajunsa acasa certurile au inceput cu mai mare amploare intre mama si tatal meu si intre mine si sora mea. Nu am inteles de ce atata ura si scandal , noi suntem o familie unita si ne respectam reciproc. Mama mea a vazut la TV un reportaj despre manastirea Prislop si minunile infaptuite de parintele Arsenie Boca chiar si dupa moarte lui.
Am hotarat ca trebuie sa ajungem acolo , dar din motive financiare nu am resuit sa plecam impreuna. In data de 30.04.2012 cu bani imprumutati am reusit sa plec la drum cu un autocar de la Autogara Militari. De la urcarea in autocar am avut niste stari de neinteles, vroiam sa ma intorc acasa. M-am rugat neincetat la Bunul Dumnezeu si la parintele Arsenie Boca sa ma ajute sa ajung la manastire.
Am ajuns seara in jurul orei 17:30 la manastirea Prislop. Nu am intrebat pe nimeni unde este mormantul parintelui Arsenie Boca , doar ca am vazut lume urcand un deal si am mers dupa ei. In momentul in care am inceput sa urc dealul nu foarte inalt , nu mai aveam aer, si simteam ca cineva ma trage de umeri, m-ai simteam ca aveam o greutate pusa pe umerii mei si oboseam din ce in ce mai des. Imi aduc aminte ca am reusit sa rostesc doar Maica Domnului ajuta-ma, iar inainte de a urca acel deal am reusit sa imi iau intr-o sticla putina aghiasma pe care am folosito pana la ultima picatura. Ajunsa la mormantul parintelui Arsenie Boca am inceput sa ma simt linistita si protejata , si plangeam si ma rugam.
Am ajuns la mormantul parintelui Arsenie Boca m-am rugat , am atins crucea si dupa aceea am plecat spre manastire sa las niste pomelnice si sa aprind niste lumanari.
Am reusit sa ajung acasa fara nici o problema a doua zi dimineata.
Doresc sa va impartasesc ca lucrurile s-au linistit , dar sa nu incetati sa va rugati la parintele Arsenie Boca si la Bunul Dumnezeu pentru ca este o lupta intre bine si rau, iar prin rugaciune si credinta raul va fi invins.
A fost o experienta minunata , nu am cuvinte si imi doresc sa ma reintorc la mormantul parintelui Arsenie Boca.