1. Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, propune un nou Cod Penal, pentru care guvernul isi va asuma responsabilitatea. Va fi un act normativ mai bun, sau, asa cum se spune, mai permisiv, in privinta pedepselor si a faptelor incriminate, ba chiar unul care "omoara anticoruptia"?
- Judecand dupa opiniile persoanelor avizate in materie de drept penal, cum ar fi procurorul general Laura Codruta Kovesi si procurorul sef al DNA Daniel Morar, precum si al organizatiilor neguvernamentale specializate in problemele combaterii coruptiei si ale statului de drept, cum sunt Transparency International si APADOR-CH, proiectul de Cod penal (CP) inaintat de ministrul justitiei Catalin Predoiu este extrem de bland cu marii corupti, carora le reduce substantial pedepsele, astfel incat si pentru cazuri de mare coruptie, la nivel de demnitar, pedeapsa minima este tot de 1 an. Cum demonstra de altfel Daniel Morar, un demnitar corupt ar fi pedepsit, potrivit noului CP, la fel ca un "gainar marunt." O fi invocand ministrul Predoiu necesitatea unor pedepse reduse in spirit european, dar acestea nu sunt adecvate intr-o tara in care autoritatile "nu stapanesc fenomenul infractional", cum sustine Daniel Morar. Nici doamna Kovesi nu a fost de acord cu reducerea pedepselor aplicate faptelor de coruptie, amintind ca Romania este monitorizata de UE la capitolul combaterii coruptiei. Dupa cum stim, raportul preliminar al Comisiei Europene publicat in ianuarie a constatat o serie de neimpliniri la acest capitol.
Reducerea pedepselor pentru faptele de coruptie mai are insa un efect pervers si anume, reducerea termenelor de prescriptie - adica a termenului pana la care poate fi judecat un dosar. Daca acest termen este depasit fara ca judecatorii sa se fi pronuntat asupra cauzei, atunci acuzatul scapa de pedeapsa si nici nu mai poate fi judecat pentru aceleasi acuzatii. Asa a scapat Sorin Ovidiu Vantu de o serie de procese, asa ar putea scapa Dinu Patriciu, al carui proces a inceput acum aproape trei ani, dar este tergiversat de avocati cu ajutorul magistratilor. Dupa cum declara Daniel Morar, asa ar putea scapa aproape 150 de persoane cercetate in prezent de DNA. Este suficient ca judecatorii sa accepte amanarile succesive cerute de avocatii celor acuzati de coruptie. In concluzie, este greu sa nu suspectezi ca, dincolo de paravanul unor principii juridice relative, s-a incheiat de fapt un pact politic mizerabil, care va duce la salvarea politicienilor corupti. Cu alte cuvinte, Adrian Nastase, Miron Mitrea si - probabil - Serban Mihailescu vor fi cercetati penal cu permisiunea Parlamentului, ca sa se inchida gura Comisiei europene, dar procesele lor vor fi prelungite sub diferite pretexte, pana cand vor interveni termenele de prescriptie. Adica vor scapa basma curata. Va fi interesant sa vedem daca UE va accepta aceasta mostra de smecherie balcanica.
2. Zilele trecute, cu prilejul sarbatoririi Zilei maghiarilor de pretutindeni, a avut loc un mic "deranj" diplomatic, avandu-l ca erou principal pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo. Concomitent, zilele maghiarimii din Romania au cuprins mai multe judete ca altadata. Oare tema autonomiei teritoriale reclamate de maghiarii din Transilvania poate fi, in mod real, o amenintare, in conditiile cand si statul ungar, si statul roman, fac parte din UE?
- Uniunea Europeana este o organizatie a statelor nationale, iar deciziile se iau in Consiliul European. Membrii lui nu au demonstrat niciodata un mare apetit pentru tema autonomiei teritoriale, tocmai pentru ca unele state au minoritati etnice numeroase pe teritoriul lor - cum ar fi catalanii in Spania sau bretonii in Franta. In plus, daca s-ar deschide usa autonomiei pe criterii etnice, cum vor UDMR, PCM si Laszlo Solyom, atunci s-ar ridica si problema altor minoritati, cum ar fi rromii din toate statele europene, arabii din Franta sau turcii din Germania, de pilda. Nici un guvern european nu sustine in acest moment o astfel de politica.
Pe de alta parte, Ungaria nu mai poate sustine acum, dupa ce Romania a intrat in UE, ca drepturile maghiarilor nu sunt respectate sau ca acestia nu ar putea trece granita vestica a Romaniei de cate ori doresc. Autonomia Tinutului Secuiesc ramane asadar doar o tema de campanie agitata de UDMR si PCM, in lipsa altei oferte politice, cu sprijinul presedintelui Ungariei. Retorica lor este mai agresiva acum, pentru ca se apropie alegerile europene, dar de fapt, a fost intotdeauna la limita provocarii. Simtindu-se aparata pe fond de forurile europene, Romania a ales sa nu raspunda provocarilor lansate anual de seful statului vecin si prieten. A facut-o si anul acesta, dar si-a calculat reactiile gresit si a dat impresia ca se balbaie, cand de fapt il pusese la punct pe domnul Solyom, refuzand solicitarea sa de a ateriza cu aeronava sa militara in "autoguvernarea Harghita". Budapesta a modificat ulterior formularea, dar era prea tarziu. Romanii nu au vrut sa provoace scandal si nu au facut public incidentul; ungurii in schimb au agitat spiritele, presedintele Solyom plangandu-se public de "gestul ciudat, inamical si neprietenos" al Bucurestiului. Cum nu au reactionat imediat, ci abia la o saptamana dupa incident, autoritatile romane au creat impresia ca ar fi in defensiva si ar cauta scuze pentru un gest ce ar trada revenirea la o politica nationalista agresiva. Abia marti seara, la Realitatea TV, presedintele Basescu a schimbat tonul si a dezvaluit ca omologul sau ungar a insistat pe tema autonomiei secuilor in toate intalnirile bilaterale, desi i s-a explicat ca ea este neconstitutionala. Romanii insa nu reusesc sa-si invinga complexele generate de excesele national-comuniste din trecut si - ca aproape intotdeauna - au o politica de comunicare inferioara nevoilor tarii.