Breasla le-a respins, pe rand, pe temeiul ca exista deja prevederi legislative prin care sunt sanctionate abuzurile jurnalistilor (ca insulta si calomnia) si ca orice lege speciala ar insemna ingradirea libertatii de expresie. Opozitia jurnalistilor este pe deplin justificata, avand in vedere propunerile de pana acum referitoare la fondul legii. De altfel, politicienii pareau ca au renuntat. Ba, au dat si semne ca ar intelege menirea presei, eliminand pedepsele cu inchisoarea pentru calomnie si insulta - fapte sanctionate acum prin despagubiri banesti, care pot fi descurajante. Iacata, insa, ca obsesia a fost doar camuflata, nu eliminata. Recent, guvernul a incercat sa treaca, pe nesimtite, o lege a presei mascata intr-un capitol de Cod Civil.
Lectura capitolului "Apararea drepturilor nepatrimoniale" te transporta in Absurdistan. Pe scurt, o persoana care se simte lezata de un articol se poate plange unui judecator care poate lua masuri drastice, prin ordonanta presedintiala - o procedura de urgenta, de 24 de ore, inaintea procesului propriu-zis. Asadar, inainte de a se stabili daca jurnalistul este sau nu vinovat, judecatorul are dreptul: sa sechestreze bunurile (calculatoare, tipografii, birouri etc.) institutiei media care a difuzat materialul publicistic incriminat; sa dispuna distrugerea bunurilor acelei institutii; sa confiste documentele pe baza carora a fost redactat materialul de presa; sa-l aresteze preventiv pe jurnalistul impricinat; sa-l oblige pe gazetar sa-si divulge sursele; sa-i interzica ziaristului sa mai scrie despre un subiect sau despre o persoana anume.
In schimb, daca, dupa ce i-au fost confiscate documentele, distruse bunurile, a fost tarat prin tribunale, ba poate chiar si arestat, se dovedeste ca jurnalistul e nevinovat, el nu poate pretinde nici o reparatie. Stiute fiind hibele sistemului de justitie din Romania, e clar ca astfel se instituie legea tacerii. Cati jurnalisti si cati proprietari de presa vor risca sa publice ceea ce cred, bazandu-se pe corectitudinea si discernamantul judecatorilor? Prin aceste prevederi, noul Cod Civil este neconstitutional, zdrobeste drepturile omului si incalca nonsalant toate tratatele si documentele internationale in materie, la care statul roman este parte.
Proiectul de lege a fost elaborat de catre Ministerul Justitiei, fara consultarea nici unei organizatii media. (Alina Bica, secretar de stat la Justitie, a declarat, intr-o emisiune de televiziune, ca pana si pamfletul intra sub incidenta legii!) Federatia sindicatelor din presa "MediaSind" a protestat vehement, aratand ca "Noul Cod Civil introduce prevederi draconice, menite sa restrictioneze accesul cetateanului la informatii de interes public". La randul sau, organizatia "Reporteri Fara Frontiere" a atras atentia ca restrictiile impuse sunt incompatibile cu dreptul la libera informare. In sfarsit, Federatia Europeana a Jurnalistilor a solicitat eliminarea acestui capitol din Codul Civil. "O parte dintre propunerile guvernului sunt pur si simplu absurde. Nu iau in considerare principiile de baza ale libertatii presei", a declarat Arne Konig, presedintele FEJ.
In fata reprosurilor facute de jurnalisti, presedintele Traian Basescu a afirmat ca nu va promulga noul Cod Civil in forma actuala, iar premierul Emil Boc a promis ca proiectul de lege va fi modificat. Deocamdata, insa, noul Cod Civil este depus la Parlament, ca parte a unui pachet de legi - alaturi de Codul Penal, Codul de Procedura Penala si Codul de Procedura Civila - pentru care guvernul intentioneaza sa-si asume raspunderea in luna mai. Adica, sa-l treaca prin Legislativ fara dezbateri si fara posibilitatea de a fi amendat.