Doftoroaia satului: bunica Catinca
- La cei 88 de ani pe care-i aveti, sunteti o celebritate a tratamentelor naturiste din Romania. Retetele dvs. de vindecare cu hrana vie, netrecuta prin foc, cuprinse in peste 50 de carti cu tirajele epuizate au ajutat mii de oameni sa-si gaseasca tamaduirea. Nu sunteti medic. Ce v-a determinat sa va ocupati cu atata pasiune de domeniul sanatatii?
- Ca sa va raspund, trebuie sa ma intorc la anii copilariei si ai adolescentei, cand am invatat de la mama sa cos si sa tes. Mama lucra tot timpul la razboiul de tesut, pentru a-si imbraca cei noua copii, dintre care eu eram cea mai mare. Rostul meu era sa prepar culorile naturale pentru firele de tesut, dar pentru a fixa anumite nuante, era nevoie sa adaug in vopsele acizi, plini de substante toxice. N-am stiut ca sunt periculosi pentru sanatate, de altfel eram tanara si nimic nu-mi statea inainte, eram foarte increzatoare in tineretea mea. Am obtinut vopsele de lana minunate, zeci de nuante si culori deosebite, eram bucuroasa si-mi placea extraordinar de mult ceea ce faceam, dar intr-o zi m-am pomenit ca facusem un cancer la gat si la plamani. Substantele chimice pe care le foloseam la vopseluri isi facusera datoria. Se stie ca plamanu-i ca frunza copacului, aduce tot oxigenul in organism si atunci mi-am dat seama cat era de grava situatia mea. In anii aceia, imediat dupa razboi, saracia si foametea pustiau toata tara. Nu existau medicamente si nici metode deosebite de tratare a bolilor. Am zacut si am slabit atat de tare, incat ma mutau cu cearceaful dintr-un loc in altul. Nu mai aveam putere nici sa tin in mana lingura cu mancare. Barbatul meu era pregatit pentru moarte, cumparase deja sicriul. Norocul meu a fost un roman care locuia in Canada. Era prieten cu sotul meu si i-a spus ca acolo, in caz de boli grave, li se dadeau bolnavilor sucuri de fructe si de legume. Nimeni nu stia despre asa ceva la noi in vremea aceea, adica prin anii '45 -'46. Dar barbatul meu, care mi-a fost tot timpul alaturi in incercarea groaznica prin care treceam, a inceput sa-mi dea suc de morcovi, la inceput cu pipeta, caci nu mai aveam putere sa inghit, apoi cu o lingurita. Incetul cu incetul, am prins puteri, si dupa o luna si jumatate, am reusit sa ma dau jos din pat singura. In tot acel timp, n-am mancat alte alimente, am baut doar suc de morcov, caruia i-am adaugat si alte legume si fructe si simteam cum imi recapat puterile de la o zi la alta. Mi-am dat seama pe propria piele, cum se spune, cat de puternice sunt leacurile naturale. Din acel moment, am inceput sa studiez, sa citesc, sa ma documentez despre proprietatile plantelor si, mai ales, despre puterea lor de vindecare. Tot atunci am inceput sa creez primele retete crudivore, adica retete care se prepara la rece, fara ca alimentele sa fie fierte, coapte, prajite sau trecute prin foc. Este ceea ce astazi se numeste "hrana vie". Si-am mai avut un noroc, un model extraordinar, bunica mea Catinca, din Dragusenii Sucevei. Ea stia toate florile si ierburile si prepara tot felul de leacuri si mancaruri de leac, crude. Toate satele din jur o stiau si veneau la ea in caz de boala. Era un fel de doftoroaie si se pricepea la toate bolile. Spunea mereu ca o mancare simpla, din legume, este mai de folos pentru sanatate decat una din carne. Cred ca de la ea am mostenit nu numai dragostea de a cerceta lumea plantelor, ci si usurinta de a le potrivi si asocia, pentru a ajunge sa trateze boli. De fapt, eu am vrut sa studiez biologia, dar pentru ca tata a fost trecut pe lista chiaburilor, n-am putut. Am facut o scoala superioara de gospodarie si tapiserie. Am inceput insa sa citesc singura si sa invat tot ce gaseam despre plante, hrana si sanatate. Dar n-am uitat pana astazi invataturile bunicii, care vorbea cu plantele si le mangaia, pentru a se impaca cu ele, inainte de a le transforma in diferite leacuri.
Du-te la piata si alege ce-i romanesc
- Ati creat pana acum peste zece mii de retete de hrana vie, exclusiv vegetala, netrecuta prin foc. Din pacate, este destul de greu sa adaptezi aceste retete la modul de viata contemporan. Lumea munceste, alearga, e agitata, nu poti lua cu tine sucul de morcovi si salata de gulii la birou... In plus, unde sa gasesti legume si fructe curate, ecologice?
- Sa stiti ca daca vrei cu tot dinadinsul ceva, poti. Nici eu n-am o curte prea mare, n-am o gradina in care sa-mi cultiv toate legumele de care am nevoie, dar stiu sa caut in piata ceea ce este natural si sanatos. Nu ma las niciodata atrasa de produsele fatoase si mari, lucioase si colorate. Se vede de departe ca au fost stropite cu cine stie ce substante, ca au fost fortate sa creasca asa. Sunt bune de pus in fotografii, dar nu in farfurie, pentru ca sunt sarace in substante nutritive. In schimb, merisorul pe care-l are de vanzare o batranica ratacita, parca, in piata, marutul acela mic si sfrijit, dar cu miros si gust delicios, poti fi sigur ca este asa cum l-a lasat Dumnezeu. N-a fost pompat cu ingrasaminte si chimicale. Primul meu sfat este sa va feriti de ceea ce este fals in alimentatie, de lucrul contrafacut. Duceti-va la piata si nu in marile magazine, unde se comercializeaza exclusiv produse de import. Incetul cu incetul, veti invata sa alegeti si va veti obisnui sa mancati sanatos. Daca va organizati bine, veti reusi. Pana la urma, nici n-o sa va para complicat. Am sa va spun cum imi prepar eu supele si ciorbele, ca sa vedeti cat este de simplu. In doua ore imi pregatesc mancarea pentru o saptamana. Pun in fata mea cinci, sase borcane mai mari cu capac, si in fiecare torn, pana la jumatate, zeama de varza acra, moare. Intr-un borcan, peste moare, pun morcov ras, in altul pastarnac, in altul ceapa, si tot asa in fiecare borcan, rad cate o leguma cumparata de la tarani: varza, patrunjel, dovlecel, ardei, praz. Ce gasesc. Acopar umplutura borcanelor cu frunze de vita, care-i la fel de buna pentru sanatate, pun capacele si las legumele sa se mureze. Cand vreau sa mananc ciorba, combin zeama si legume din fiecare borcan, mai adaug un pic de ulei stors la rece, putina smantana, un pic de suc de rosii, praf din seminte de ardei si gogosari, si asta-i mancarea mea. Naturala, cruda, plina de enzime, vitamine si minerale. Si gustoasa. Mancare usoara, ce te satura si te tine sanatos, nu incarca organismul de toxine, care obosesc si imbatranesc toate organele. V-am spus ca nu am o gradina mare, dar atata cat e, e plina de flori si plante ce ma ajuta. In ghivece am pus urzici. Tot la doua saptamani le tund si asa am urzicute crude mereu. Si ele sunt de neinlocuit, sunt ca o farmacie vie. Multe as avea sa va mai spun, cum imi prepar faina din seminte de ardei sau gogosari, pasta de catina sau de macese, germenii de grau, siropurile, tincturile, maceratele, dar retetele le-am publicat toate in carti, pentru ca si altii sa invete sa le faca. Imi place tare mult sa-i invat pe cei tineri sa manance sanatos. Pare greu pana te apuci sa le faci, dar dupa ce te-ai obisnuit, e floare la ureche. Castigi viata mancand natural, castigi sanatate, putere de lucru, buna dispozitie si incredere in tine.
- Hrana naturala este in acelasi timp si energie pentru suflet?
- Hrana naturala cruda intinereste, regenereaza tesuturile si hraneste bucuria de a trai. Eu am avut o viata foarte grea. Si din toate supararile si bolile, m-a salvat mancarea cruda. Daca mananci hrana cruda, nu te simti imbuibat, esti usor si sprinten. Mama mea a murit in razboi si a trebuit sa-i cresc pe toti cei opt frati mai mici. I-am tinut in scoli, m-am ingrijit de ei, pana s-au dus la casele lor. Pentru asta am lucrat la razboiul de tesut, am cusut, am facut fel de fel de lucrusoare, pe care le-am vandut. N-am avut casa prea buna cu barbatul meu, dar am rabdat, pentru ca erau fratii astia mai mici si n-aveam unde sa ma duc cu ei. Am trecut prin multe, dar tot timpul munca m-a intarit. Am lasat la o parte orice suparare si am staruit sa cercetez cat mai mult plantele. Alungam oboseala si lucram pana noaptea tarziu. Cred ca cel mai mare dusman al meu este timpul. Pare ca se scurteaza cumva. Nu-mi mai ajunge pentru cate as vrea sa mai fac. Imi place sa fac numai bine in jurul meu, sa ajut pe oricine are nevoie. Daca-ti petreci viata tot adunand si scazand, daca-ti mananci timpul calculandu-ti argintii, esti cel mai sarac om, esti cel mai napastuit suflet. Saracia sufleteasca, grija si obsesia agoniselii nu fac inima curata si nici nu aduc liniste. Este o vorba care zice sa lasi fiecarei zile grijile ei, sa nu te agiti planuind prea multe, sa nu faci socoteli pe care nu le poti implini. Dumnezeu are grija de toti si de toate creaturile Lui. El singur tine cantarul si da fiecaruia dupa cum a trait. Mie nu mi-e frica de moarte, pentru ca ma simt implinita cu tot ceea ce am facut. Sicriul cumparat acum saizeci de ani e inca in pod. Ma asteapta. Stiu ca nu acela este sfarsitul. Stiu ca viata asta nu se rupe odata cu moartea. Ceva trece si dincolo. Si cred ca daca voi ajunge acolo, tot cu plantele am sa ma ocup, ca si pe acolo trebuie sa fie flori si ierburi.
Secretele fericirii
- Aveti si alte secrete de viata lunga?
- Singurul secret e mancarea. Mancati crud si curat si veti fi sanatosi. Mancati natural si veti fi veseli. Mancati hrana vie si fiecare celula a corpului vostru va va multumi pentru tineretea pe care i-o redati. Ce vreti mai mult de atat?
- Cum arata o zi din viata dvs.?
- Incep ziua cu fructe de-ale noastre, mere, pere, nu portocale sau altele aduse de departe. Apoi supa de care v-am spus. Si seara, branza de vaci, salate de legume proaspete cu ceapa si usturoi, miez de nuca, lapte vegetal, facut din seminte si samburi. (Cel mai bun este cel din seminte de struguri). Toate retetele sunt in cartile pe care le-am publicat. Nu mananc mult. Folosesc lingura de lemn, pentru ca metalul este daunator, si-mi prepar hrana cu dichis si atentie, ca si cum ar fi pregatita pentru cine stie ce oaspete de vaza. Si ochiul trebuie sa se hraneasca si sa se bucure de o mancare prezentata deosebit. Profesoara mea, Maria Vulcanescu, de la Scoala de menaj, cu studii la Institutul "Damen Stift" din Viena, o mare doamna, ne spunea tot timpul sa avem grija ca tot ceea ce este in jurul nostru sa fie armonios, frumos, pentru ca asa si sufletul primeste armonie. Femeile sunt cele care intr-o familie sunt datoare sa vegheze la acest lucru, mai mult decat barbatii. Ele trebuie sa asigure echilibrul si armonia in care se desfasoara viata de familie. Dar eu ma mai hranesc si cu munca pe care o fac cu placere, alaturi de colaboratorii mei mai tineri, pe care-i invat tainele plantelor. Au venit niste elvetieni si niste japonezi sa ma duca la ei si sa ma umple de bani, daca le dau retetele mele, asa mi-au zis. N-am plecat, caci am si aici pe cine invata. Primesc sute de scrisori de la oameni pe care i-am tratat si salvat de boli grele. Am primit scrisori pe care nici macar nu este trecuta adresa cu strada si numar, ci doar orasul Piatra Neamt. Asta arata ca lumea ma cunoaste si ma pretuieste. Si asta valoreaza mai mult decat toate averile. Iar atunci cand am avut bani din vanzarea unui teren, i-am donat pe toti pentru construirea unui camin de batrani. N-am avut copiii mei, dar prin tratamentul meu, prin sfaturile mele, prin retetele de hrana cruda pe care le-am indicat, am ajutat cinci familii sa aiba copilasi. Primesc de la ei fotografii si scrisori si-i socotesc oarecum si copiii mei. Acestea sunt implinirile mele, care ma fac bucuroasa, in fiecare zi pe care o incep. Aceasta este reteta hranei pentru trup si suflet, deopotriva. Si Dumnezeu! El este inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor, si daca intelegi si accepti asta, nu se poate sa nu-ti gasesti locul pe lume.
Hrana vie leac sa-ti fie!
* Din retetele de sanatate ale Elenei Nita Ibrian *
APERITIVE
Salata de varza alba cu trandafiri
Ingrediente: 400 g varza alba, 150 g petale rosii de trandafir, o ceapa mare de apa, 1 legatura de patrunjel cu busuioc, 2 linguri tarate, 1 lingura faina de soia, 2 lingurite usturoi fin pisat, 1 lingura ulei presat la rece, 2-3 linguri moare de varza, o lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1-2 lingurite pulbere de argila, 1 lingurita si jumatate pulbere din seminte de rosii, un sfert de lingurita pulbere din coji de oua, 1 lingura pulbere de alge, 1 lingurita apa de mare, 7-8 foi de salata verde, 1 rosie, 10-15 masline negre desarate.
Mod de preparare: varza taiata fideluta sau mixata se amesteca cu petalele de trandafiri taiate fideluta, ceapa taiata julien, taratele, faina de soia, usturoiul, apa de mare, pulberile, uleiul si moarea, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt, peste care se aseaza jumatati de masline negre si felioare de rosii, iar pe margini se decoreaza cu salata verde.
Pasta de pastarnac cu branza de vaci
Ingrediente: 200 g pastarnac, 200 g branza de vaci, 1 ceapa mare de apa, 1-2 lingurite usturoi fin pisat sau 1-2 lingurite hrean ras fin, tarate, 3 linguri apa de argila, 1 lingurita apa de mare, 1 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1 legatura patrunjel cu tarhon, 1 lingurita si jumatate pulbere din seminte de rosii, 1-2 lingurite cu pulbere de argila, un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua, 1 lingurita cu pulbere de alge, 1 ardei gras rosu sau cateva petale rosii de bujor, trandafir sau nalba, 7-8 felii de paine neagra sau graham.
Mod de preparare: pastarnacul se mixeaza odata cu ceapa, se adauga branza, usturoiul sau hreanul, apa de argila, apa de mare, verdeturile taiate marunt, pulberile si tarate cat cuprinde pana se obtine o pasta omogena care se intinde pe feliile de paine si se decoreaza cu felioarele de ardei rosu, gogosar sau cu petale de flori si verdeturi.
Rulada de broccoli cu flori de salcam
Ingrediente: 650 g broccoli, 350 g flori de salcam, 5-6 linguri cu apa de argila, 1-2 lingurite usturoi fin pisat, 2 linguri ulei, un fir mare de praz, o ceapa mare de apa, 3-4 linguri cu pasta de rosii, 1 legatura leustean cu patrunjel, tarate, cremogen, 100 g crupe de soia germinata, 2 linguri cu seminte de susan, o lingurita cu apa de mare, 1 lingurita cu pulbere de plante aromatice si condimentare, 1-2 lingurite cu pulbere de argila, un sfert de lingurita cu pulbere de coji de oua, 1 lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de gogosari, 1 lingurita cu pulbere de alge.
Mod de preparare: broccoli maruntit se amesteca cu crupele de soia, apa de mare, 3 linguri apa de argila, usturoiul, 1 lingura ulei si cremogen cat cuprinde pana se ingroasa bine. Pe o folie de plastic se presara tarate putine, apoi se intinde din compozitia de mai sus o foaie dreptunghiulara, groasa cam de un deget, peste care se aseaza o pasta preparata din florile de salcam mixate si amestecate cu 2-3 linguri apa de argila, pasta de rosii, prazul taiat fideluta, 1 lingura cu ulei, verdeturile taiate marunt, pulberile si tarate cat cuprinde. Cu ajutorul foliei de plastic se ruleaza ambele compozitii, avand grija ca dupa fiecare rasucire sa tragem folia in afara. Rulada rezultata se da la rece pentru cateva ore, dupa care se poate servi taiata in felii mai grosute, peste care se presara seminte de susan. Aceasta cantitate este suficienta pentru 12-14 portii.
SUPE
Supa crema de macris cu nuci
Ingrediente: 500 g frunze fragede de macris, 250 g radacinoase (morcov, patrunjel, telina), 1,5 litri suc de tarate (intr-un borcan de 3 litri se pun 2 cani tarate si se umple cu apa, se lasa la macerat 12 ore, se amesteca din cand in cand, apoi se strecoara), o ceapa mare de apa, 1 legatura de patrunjel cu leustean, 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite cu hrean ras fin, 2 linguri cu tarate, 4 linguri cu nuci macinate, 1 lingura cu ulei, 1 lingurita cu pulbere de plante aromatice si condimentare, 3-4 linguri pasta de rosii, 1-2 lingurite cu pulbere de argila, o jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua, 1 lingurita si jumatate cu pulbere din ardei lungi, o lingurita si jumatate cu apa de mare, 1 lingurita cu pulbere de alge, 25 g petale de trandafir rosii.
Mod de preparare: sucul de tarate se pune in castron, apoi se adauga radacinoasele, macrisul taiat marunt, ceapa maruntita fin, usturoiul sau hreanul, pasta de rosii, apa de mare, taratele, nucile macinate, pulberile si uleiul, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta.
In loc de macris puteti folosi dovleac alb sau furajer sau dovlecel in floare.
Supa de dovlecei cu flori de condurasi
Ingrediente: 300 g dovlecei, 1 1/2 litru suc de rosii, 1 ceapa de apa, 200 g radacinoase, 150 g fulgi de grau germinat, 10 oua de prepelita, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 1/2 lingura pulbere din seminte de gogosari, 1 legatura leustean cu tarhon, 50 g petale de condurasi.
Mod de preparare: sucul se toarna intr-un castron, se adauga dovleceii rasi odata cu radacinoasele, ceapa taiata marunt, fulgii de grau, ouale batute, pulberile, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si florile de condurasi taiate fideluta.
Ciorbele se pregatesc in acelasi fel ca supele, numai ca se acresc, dupa gust, cu suc de catina, de agurida, de coacaze rosii si aurii, suc de agrise, din tije de rabarbar, cu suc de macris, moare de varza, moare de castraveti sau gogonele.
MANCARURI
Gulioare cu sos de usturoi
Ingrediente: 350 g gulioare, 1 fir mare de praz, 5-6 linguri cu fulgi de grau germinat, 450 ml mujdei de usturoi amestecat cu tarate, 1 legatura verdeturi de sezon, 150 g varza rosie, 1 morcov, 1 lingurita hrean ras.
Mod de preparare: gulioarele rase se amesteca cu prazul taiat fideluta si mujdeiul amestecat cu tarate, apoi se toarna in platoul unde au fost pusi fulgii de grau germinat, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si morcov ras, decorand pe margini cu varza rosie maruntita fin.
Crema cu cartofi noi, unt si branza
Ingrediente: 8 cartofi noi mijlocii, 1 ceapa mare rosie, 150 g unt, 150 g branza de vaci, tarate, 1 lingura cimbru, salvie, sovarv, 10 masline negre desarate, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, cateva petale de flori de nalba.
Mod de preparare: se aleg cartofi noi mijlocii care se spala bine cu o periuta aspra, se sterg si se dau pe razatoare - cu tot cu coaja. Se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate marunt, branza maruntita, pulberile, untul frecat cu tarate cat cuprinde ca sa se obtina o crema mai consistenta. Se aseaza pe o farfurie si deasupra se presara flori de nalba taiate fideluta si frunzulite de salvie taiate marunt.
Sarmalute cu nuci
Ingrediente: 20 frunze de varza murata, 15-20 de nuci, 1 ceapa mare de apa, 4 legaturi de verdeturi, 150 g unt, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 2 linguri ulei, 2 linguri tarate.
Mod de preparare: miezul de nuca se taie felioare, se amesteca cu ceapa si 1 legatura de verdeturi taiate marunt, cu pulberile si taratele, apoi se incorporeaza cu untul care a fost frecat spuma. Frunzele de varza se scurg bine in maini (in nici un caz nu se spala si nici nu se tin in apa), li se scoate nervura principala, se taie in bucati potrivite si se invelesc sarmalutele care se aseaza pe un postament de varza murata, taiata fideluta amestecata cu 1 ceapa taiata marunt impreuna cu 2 legaturi de verdeturi si cu morcov ras. Peste sarmale se presara 1 legatura de verdeturi si se stropesc cu ulei care le da un aspect atragator.
DULCIURI
Crema de nuci
Ingrediente: 4 linguri cu nuci macinate, 2 linguri cu germeni de grau, 1 lingurita cu tinctura de propolis, tarate, miere dupa gust, 250 ml apa de argila, un varf de cutit cu pulbere de scortisoara, coaja rasa de la o lamaie, 2 linguri rom, 1 lingura seminte de mac, 25 g petale de trandafiri rosii.
Mod de preparare: nucile se amesteca cu apa de argila, se adauga germenii de grau, tinctura, romul, coaja de lamaie, scortisoara, miere dupa gust si tarate cat cuprinde pana se ingroasa cat este necesar. Crema obtinuta se pune in pahare cu picior sau in farfurioare de compot, iar deasupra se presara semintele de mac si petalele de trandafiri taiate fideluta.
Fursecuri cu migdale si smochine
Ingrediente: 2 linguri faina de soia, 4 linguri migdale macinate, faina de hrisca, coaja rasa de la o portocala, 3 linguri cu rom, 1 lingurita tinctura de propolis sau tinctura din muguri de plop negru, 250 ml suc de tarate, miere dupa gust, 1 lingura cu pulbere de sfecla rosie, un varf de cutit cu pulbere de scortisoara amestecata cu pulbere de cuisoare, 1 lingurita faina de orez, 2 linguri ulei presat la rece.
Mod de preparare: smochinele se tin la inmuiat in suc de tarate 2-3 ore, apoi se scurg, se maruntesc si se pun din nou in suc, amestecandu-se cu faina de soia, coaja de portocala, migdalele, romul, tinctura, miere daca mai este cazul, pulberea de sfecla si mirodenii, uleiul si faina de hrisca cat cuprinde pentru a obtine un aluat consistent. Se intinde o foaie groasa cam de 4-5 mm pe o folie de plastic presarata cu tarate. Se lasa aceasta foaie sa se zvante putin, apoi se taie in diferite forme, care se servesc presarate cu faina de orez.
La fel se pot prepara fursecuri cu prune uscate, curmale, caise uscate, stafide, in loc de smochine. Migdalele se pot inlocui cu nuci, alune, arahide, fistic.
Tort de nuci cu banane
Ingrediente: 750 g nuci macinate, 2 banane, o ceasca suc de tarate, 2 linguri varfuite cu pulbere de sfecla rosie, 3-4 linguri rom, tarate, o jumatate lingurita cu pulbere de scortisoara, 1 lingura cu tinctura de propolis, miere dupa gust, 1 lingura cu seminte de susan, coaja rasa de la o lamaie, 100 g miez de nuca intreg.
Mod de preparare: nucile se amesteca cu pulberea de sfecla rosie, se adauga scortisoara, coaja de lamaie, tinctura, sucul de tarate, romul, mierea si tarate cat cuprinde, pana se obtine o compozitie ingrosata, care se imparte in doua parti egale. Una se aseaza pe tortiera, se taseaza si peste ea se aseaza bananele curatate de coaja si taiate in doua, pe lungime. Apoi se pune a doua parte a compozitiei cu nuci, se taseaza din nou si tortul se imbraca in seminte de susan, iar pe margini se decoreaza cu miezul de nuca intreg. Se serveste taiat felii in forma de raze, ca orice tort. Aceasta cantitate ajunge pentru 12-14 portii.