Mircea Toma - "La Rosia Montana se vinde, de fapt, Romania"

Ion Longin Popescu
- Jurnalist, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei -

Cititorii romani de ziare si telespectatorii au observat, probabil, ca, din momentul in care primele reclame ale companiei Gold Corporation de la Rosia Montana (RMGC) au aparut pe ecrane sau in paginile tiparite, asupra proiectului din Apuseni s-a lasat linistea. Cu cateva remarcabile exceptii, nimeni nu mai publica reportaje sau comentarii veridice pe aceasta tema, nici un opozant al companiei nu mai este citat, nici o opinie critica nu-si mai afla locul in media autohtona. Foamea de bani este crancena in mass-media romaneasca, mai ales in vreme de criza, si propagandistii RMGC stiu acest lucru. Valorile de patrimoniu, peisajul mirific, viata dramatica a localnicilor de la Rosia, galeriile daco-romane unice in Europa, sentintele judecatoresti definitive, ce se doreste a fi ignorate, pericolul cianurilor - toate acestea inceteaza, subit, de a-i mai interesa pe jurnalisti. Patronii lor au nevoie de bani si adevarul e legat cu banda neagra pe ochi. Din fericire, nu chiar toti ziaristii sunt marfa de cumparat: dovada, invitatul nostru de astazi, MIRCEA TOMA, personalitate de varf a jurnalismului romanesc.

"Rosienii care se lasa cumparati astazi isi vand, de fapt, ziua de maine"

- Rosia Montana este cea mai veche asezare din Romania, atestata la 6 februarie 131 dupa Christos. Este, in acelasi timp, un El Dorado al celui de al doilea secol al Erei Crestine. De ce lasam sa fie distrusa aceasta localitate de patrimoniu national si international, in loc s-o protejam?

- Exista un principiu care functioneaza pentru multe situatii similare din Romania: capitalul ingenuncheaza aceasta tara. Forta banului ia mintile politicienilor de la mai multe niveluri. In cazul Rosia Montana, primii care au fost orbiti de forta ofertei lui Gold Corporation au fost unii dintre localnici. Acolo, autoritatea administrativa, prin consilieri si primar, a ajuns sa actioneze ca un vector al intereselor companiei aurifere. Sustinatorii locali ai proiectului minier nu-si pun deloc problema ca faptele lor (vanzarea caselor si pamanturilor, respingerea protectiei patrimoniului, demonstratiile pro-Gold etc.) sunt in contradictie cu interesul tarii. Un al doilea element important este perspectiva de scurta durata. Locurile de munca, atatea cate vor fi, sunt programate pentru o perioada neglijabil de mica. Ceea ce se va intampla, dupa ce se va inchide aceasta eventuala exploatare, va fi ceva care, in tupeul de nedescris al acestor investitori, ar putea deveni "punct de interes turistic". Oamenii lor ne-au facut o vizita la Agentia de Monitorizare a Presei si ne-au prezentat proiectul. Ne-au fost aratate niste forme geometrice foarte frumoase, acoperite cu iarba, dintr-o alta tara a UE. Dar nu ne-au spus ca rosienii care se lasa cumparati astazi isi vand de fapt ziua de maine. Deci, se vinde ziua de maine a celor care sunt de acord cu proiectul si se vinde Romania prin distrugerea unuia dintre elementele de imagine ale tarii. Pentru ca noi pretindem a fi foarte mandri ca suntem aici de nu stiu cate mii de ani, dar in momentul in care este vorba despre bani, nu mai conteaza cine suntem. Politicienii, daca renunta la patrimoniul de la Rosia, renunta de fapt la o resursa de identitate nationala si culturala foarte importanta. Gold Corporation spune ca va restaura si va deschide pentru public cam cinci la suta (5 % !) din intreg patrimoniul de galerii antice din Carnic. Nu sunt de acord cu acest targ! Nu stiu ce vor distruge ei in realitate, nu stiu daca adevarata resursa de dezvoltare turistica este inca nedescoperita, tinand seama ca, potrivit specialistilor, arheologii au nevoie de mult mai mult timp pentru a cerceta totul. Stiu ca Ministerul Turismului este in cautare de solutii turistice noi. De ce n-ar promova, spre exemplu, turismul de valorificare a subsolurilor, ca forma de turism alternativ? Exista turism prin tunelurile Parisului, exista turism prin galerii miniere antice in Anglia; la Budapesta exista o foarte interesanta galerie subterana asaltata de turisti, iar in salinele din Romania, mii de oameni coboara cu autobuzul (vezi salina Praid). A facut cineva un studiu in care sa se vada ce forta uriasa de atractie ar avea galeriile de la Rosia Montana, tinand seama de renumele si vechimea lor? Oare turismul in galeriile istorice daco-romane nu ne-ar aduce mai mult aur decat minereul rarefiat din muntii Apuseni? Mai ales ca n-ar fi distrus peisajul. Sunt convins ca Rosia Montana ar putea deveni o "Delta" subterana a Romaniei.

"Istoria Rosiei Montane nu este a locuitorilor Rosiei Montane, este a Romaniei si a Europei!"

- In programele de imagine ale RMGC se accentueaza asupra "intereselor comunitatii locale" ca ratiune importanta a proiectului. Cum comentati?

- Vreau sa semnalez o mare capcana: in discursul public al RMGC, se face, intr-adevar, referire tot timpul la "interesele comunitatii din Rosia Montana". Din pacate, comunitatile locale din Romania au, uneori, o viziune stramta asupra propriei lor existente, ignorand, in fapt, participarea lor la trupul poporului roman. Isi valorifica pur si simplu interesele lor imediate, fara a tine seama de interesele tuturor romanilor. Uneori e bine sa gandesti astfel, in cazul comunitatilor obisnuite, dar in situatii de acest calibru, cand sunt in joc resursele tarii si un patrimoniu de interes european, nu poti accepta filosofia prioritatii "intereselor comunitatii". Istoria Rosiei Montane nu este a locuitorilor Rosiei Montane, este a Romaniei si-a Europei!

- Primaria si compania v-ar contrazice, mai ales ca s-au opus din rasputeri declararii Rosiei Montane ca zona protejata.

- Tot ce se poate, mai ales ca cele doua entitati au folosit mijloace de manipulare complexe. Nu putem ignora ca, aflandu-se in afara legii, in conflict de interese, consiliul local a votat transformarea localitatii intr-o zona monoindustriala. Acest vot a blocat dezvoltarea alternativa a Rosiei Montane, in timp ce, peste deal, localitatile infloresc de pe urma turismului; numai Rosia pare incremenita in proiect, pentru ca asa vrea primaria. Primarul si consilierii gandesc "local", nu-i intereseaza perspectiva. Din pacate, primarul roman isi poate rata misiunea de primar pentru interese meschine. In schimb, asociatia Alburnus Maior, formata din proprietari care refuza sa-si vanda casele, a avertizat de nenumarate ori asupra pericolului ce paste comuna lor.

"RMGC nu face publicitate. Cumpara tacere"

- RMGC a parut tot timpul sigura de reusita finala. A cumparat 70% din case, desi nu avea aprobarile necesare. Un stil de munca specific pentru o tara bananiera...

- Compania si-a inchipuit, intr-adevar, ca are o misiune usoara in Apuseni, specifica operatiunilor economice din tarile care traiesc numai din resurse. Spre lauda societatii civile din Romania, lucrurile s-au complicat si s-au internationalizat. Compania are insa "nervii tari" si continua, de 12 ani, sa actioneze in stiluri diferite, ca intr-o tara retardata. Pentru Gold Corporation, Romania este o tara retardata. De aceea a introdus conceptul de "noul proiect". A inteles ca, in vreme de criza, pretul e ceva mai mare pentru a cumpara romani, si a inceput sa-i cumpere la greu. Vorbesc de politicieni si de oameni din structurile administratiei publice locale si judetene.

- La Conventia Organizatiilor de Mediu din 2006, ati declarat: "Companiile care cumpara publicitate corup presa". Va mentineti afirmatia?

- Da. Traim o coincidenta nefericita, fiind un an de criza, cand se cumpara mass-media, care nu poate refuza oferta de asa-zisa publicitate a RMGC. La ce face publicitate RMGC? La nimic. Ei nu fac publicitate. Ei cumpara tacere. Exista o cutuma care prevede ca o companie care cumpara spatiu de publicitate sa conditioneze publicatiile sa se abtina de la referiri negative la adresa ei, in spatiul editorial. Deci, as recomanda publicului din Romania, prin intermediul publicatiei dumneavoastra, care este o publicatie curata, ce nu depinde de astfel de intelegeri, sa rasfoiasca ziarele si sa se uite pe publicitatea de la televiziuni, sa vada daca apare numele "Rosia Montana Gold Corporation" sau "Gabriel Resources" (totuna-i). Daca apare, atunci sa fie siguri ca, pe perioada contractului de publicitate, nu vor gasi nici o referire negativa la adresa acestei companii.

"Fundatia Soros face parte din corpul de opozanti principali ai proiectului Rosia Montana"

- Prezenta Fundatiei Soros la Rosia a fost interpretata tendentios, ca favorabila Companiei RMGC, desi, in realitate, ea este unul dintre opozantii principali ai proiectului. Ce se urmareste, de fapt?

- Abureala publicului, semanarea confuziei. In ultimul an, compania si-a angajat un lobby-ist, fost consilier al unui premier canadian, domnul Joebell, care este un maestru al aburelilor. Acesta a batut la usile celor mai importanti presedinti de fundatii si retele mondiale, sa-i convinga de importanta proiectului Rosia Montana. Asa a ajuns sa-l contacteze si pe d-l Soros, pentru a-i afla pozitia. Ca sa nu-i dea ocazia sa imprastie tot felul de zvonuri despre fundatie, d-l Soros s-a grabit sa anunte public ca nu are nici un interes la Rosia. Ceea ce nu inseamna ca Fundatia Soros din Romania nu face parte, in continuare, din corpul de opozanti principali ai proiectului RMGC.

- Credeti ca se va realiza pana la urma acest proiect?

- Depinde de viteza de reactie a societatii civile. Fara vocea cat mai sonora a acesteia, riscul ca politicienii sa-si piarda interesul pentru a sustine interesul Romaniei este foarte mare. Daca citeste numai despre beneficiile proiectului aduse comunitatii locale, numai despre miliardele care ar veni sa-i imbogateasca pe romani, un politician ar putea sa nu se mai simta obligat sa se impotriveasca.