Selectia Formula AS

Adriana Bittel
Parisul si-a pastrat si in a doua jumatate a secolului trecut influenta culturala. De aceea inca veneau acolo tineri artisti din toata lumea in cautarea sansei de a fi "descoperiti". Daca ne referim numai la scriitori, au avut aceasta sansa romanul Emil Cioran, cehul Milan Kundera, albanezul Ismail Kadare, rusul Andrei Makin, chinezul Gao Xingjian (Nobel 2000) - ca sa dau doar cateva nume. Astazi va recomand doi romancieri de origini diferite ce-si datoreaza succesul international faptului ca au fost publicati in Franta:

Vassilis Alexakis, "Dupa Isus Hristos", traducere de Doru Mares, Editura Trei (tel. 021/300.60.90), 288 p. Autorul e un grec nascut la Atena in 1943 si stabilit de la 25 de ani la Paris, unde a debutat ca romancier in franceza. Numele lui s-a impus dupa 1985, cand a primit pentru romanul "Limba materna" premiul Femina si de atunci fiecare noua carte s-a bucurat de succes atat la critici, cat si in librarii. Ceea ce il individualizeaza pe o piata de carte atat de aglomerata este modul in care combina eruditia, fantezia si ironia cu o buna stiinta a constructiei, astfel incat sa-si tina cititorul mereu in priza. Romanul pe care vi-l recomand azi, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze, e o nebunie literara care ne poarta prin viata si istoria manastirilor de pe Muntele Athos, prin Antichitatea greaca si prin traficul cu vestigii arheologice, intr-o poveste cu suspans, in care timpurile si locurile se intrepatrund. Originalul roman nu e nici istoric, nici religios, nici filosofic, nici de aventuri, desi are cate ceva din toate. Naratorul e un student, gazduit de o batrana si bogata doamna, Nausicaa Nicolaidis, care ii cere sa-i aduca toate informatiile posibile despre calugarii si manastirile de pe Muntele Athos. Finantandu-i investigatia, fermecatoarea doamna aproape nonagenara ar vrea sa afle daca merita sa le doneze averea. Desi nu e specialist in istorie bizantina si prefera presocraticii, tanarul incepe sa studieze texte si marturii, pe care le rezuma seara gazdei sale, ba chiar se lasa antrenat intr-o primejdioasa investigatie pe muntele sacru, descoperind taine pazite cu strasnicie. Caci, pentru a-si pastra privilegiile, calugarii au facut de-a lungul timpului concesii puterilor politice si financiare. Roman polemic, ce opune institutiei Bisericii memoria Greciei Antice, "Dupa Isus Hristos" e pasionant si cuceritor prin scriitura de o eleganta bizantina, colorata cu o nuanta zeflemitoare.
Yasmina Khadra, "Sirenele Bagdadului", traducere de Marie-Jeanne Vasiloiu, editura Trei, 296 p. Yasmina Khadra e un barbat: un algerian nascut in 1955 intr-un sat musulman din Sahara, care si-a luat acest pseudonim feminin pentru a putea publica in Franta. Era militar de cariera in Algeria si, daca i s-ar fi descoperit identitatea, risca pedepse aspre din partea regimului, daca nu chiar sa fie ucis. Caci romanele lui politiste de inceput, cu acelasi personaj central, comisarul Llob, indrazneau sa scrie adevarul despre terorism si coruptie, despre realitatea algeriana vazuta de la firul ierbii si pana in varful ierarhiei. Abia dupa ce a parasit armata (cu grad de comandant) si s-a exilat in Franta, unde Yasmina Khadra era un nume de mare succes, desi nimeni nu-i vazuse chipul, si-a dezvaluit numele real, Mohammed Moulessehoul. Autorul a vreo 20 de romane si nuvele a continuat insa sa-si semneze cartile cu pseudonimul faimos. Impreuna cu "Randunelele din Kaboul" (2002) si "Atentatul" (2004), "Sirenele Bagdadului" (2006) formeaza o trilogie consacrata neintelegerilor dintre Orient si Occident. Cititorul occidental e introdus in Afganistan, printre talibani, in conflictul fara iesire israeliano-palestinian si in Irakul inceputului de secol 21. Cartea pe care v-o recomand - un thriller halucinant despre fanatism si ambivalenta inger-demon in aceeasi fiinta - e povestea unui tanar si sensibil beduin, crescut in spiritul traditiilor si in codul onoarei, care devine terorist pentru a-si razbuna familia si intra in angrenajul violentei.