Contaminarea cu organisme modificate genetic (OMG) a cuprins si Romania, unde corporatiile de afaceri agricole au pus deja o talpa apasatoare. Pe langa acceptul dat porumbului "MON810", permis si in Uniunea Europeana, Ministerul agriculturii de la Bucuresti a emis in primavara trecuta Ordinele 185 si 186, care permit contaminarea cu OMG a unor seminte neautorizate in UE: seminte oleaginoase (soia, rapita) si cereale (sorg, porumb, grau, orz, ovaz etc.). Deschizand in acest fel usa multinationalelor, ministerului nu-i pasa ca ne baga in casa un cal troian otravit, odata cu un comportament care va semana frica si teroarea printre fermieri. Despre aceasta teroare a companiilor, dupa ce au pus piciorul in pragul unei tari, ne vorbeste un om patit, fermierul canadian Percy Schmeiser, laureat al Premiului Nobel Alternativ, pentru lupta sa eroica impotriva Monsanto. El a devenit primul fermier din istorie care a reusit cu succes sa tina piept unei corporatii, determinand-o sa-si asume raspunderea pentru pagubele aduse semintelor si recoltelor lui, de catre culturile modificate genetic (MG). A fost comparat cu David, care l-a invins pe Goliat, iar povestea sa, spusa recent la Bucuresti, la invitatia organizatiei "Agent Green", a impresionat deja lumea intreaga. Schmeiser a creat un precedent juridic senzational: a castigat un proces impotriva unui colos ce ameninta sa-l striveasca.
"Stam pe munti de rapita si soia cu care n-avem ce face. Nu ne mai cumpara nimeni mierea!"
- In ce stadiu a ajuns contaminarea cu OMG a solului si culturilor canadiene?
- Canada este, in buna parte, o tara invadata, contaminata. Practic, e foarte greu sa mai faca cineva agricultura ecologica sau macar conventionala. Multi fermieri nu mai au seminte pure, nu mai au controlul asupra soiurilor, nu mai au dreptul sa detina semintele proprii. In provincia Saskatchewan, un teritoriu de patru ori cat Romania, nu cred ca ne-a mai ramas un bob de soia sau de rapita necontaminat cu organisme modificate genetic. Noi, fermierii conventionali, nu mai avem nici o sansa, iar fermierii organici tind sa ramana o amintire. O mare problema nationala a ajuns sa ingrijoreze populatia, anume aceea ca nu mai putem exporta; Europa si multe alte tari, cu exceptia Japoniei, Mexicului si SUA, nu mai accepta cerealele si oleaginoasele noastre contaminate. Traim, ca tara, din exportul a 80% din productia agricola, iar acum am ajuns sa stam pe munti de rapita si soia, cu care n-avem ce face. Nu ne mai cumpara nimeni mierea! Avem o productie uriasa de miere, dar lumea se teme ca albinele au cules-o de pe flori contaminate cu OMG.
- Cine sta la originea acestei catastrofe?
- Politicienii si corporatiile, intre care un loc de frunte il ocupa Monsanto. In urma cu treisprezece ani, cand soia si samanta de rapita modificate genetic (MG) au fost introduse in Canada, corporatiile si guvernul au spus fermierilor ca MG va creste productia si valoarea nutritiva, va duce la utilizarea unei cantitati mai mici de chimicale si va hrani astfel o lume infometata. In realitate, minciuna a iesit repede la suprafata: s-a inregistrat o scadere a productiei de rapita cu peste 10%, si de soia cu cel putin 15%! Pe deasupra, ingrijorator este ca fermierii au inceput sa foloseasca de trei-cinci ori mai multe chimicale, din cauza superburuienilor MG, care s-au dezvoltat pretutindeni, nu numai in lanuri: in curtile caselor, in cimitire, pe terenuri de golf etc. Adevarati mutanti vegetali cu care se lupta toata lumea. Si, ceea ce pune capac la toate, valoarea nutritiva a tuturor cerealelor si oleaginoaselor a scazut cu 50% ! Exact contrariul celor promise de Monsanto.
"Doreau sa ne confiste casa, echipamentul agricol si ferma. Doreau sa ne distruga"
- Ati devenit cunoscut pretutindeni pentru lupta pe care ati dus-o in justitie, timp de zece ani, cu compania Monsanto. Cum ati ajuns la tribunal?
- In 1998, am primit o cerere de chemare in judecata de la Monsanto, in care eram acuzati, eu si sotia mea, Louise, de cultivare de rapita "Roundup Ready", fara a detine licenta Monsanto, si de incalcare de brevet (Monsanto fiind detinatorul brevetului asupra genei respective). Va imaginati cat am fost de scandalizati? Toate cercetarile si investitiile noastre in dezvoltare din ultimii cincizeci de ani sa fie compromise prin contaminare cu OMG-urile Monsanto? Ce se intamplase? Abia mai tarziu am aflat ca un vecin semanase rapita modificata genetic, iar intre pamantul lui si al nostru nu exista nici o bariera, nici un gard de protectie sau liziera de padure. In consecinta, am dat si noi Monsanto in judecata, cerand daune, deoarece intreaga cantitate de seminte din silozurile familiei mele era revendicata de aceasta corporatie - un adevarat scandal. Prevalandu-se de legea brevetului, a proprietatii intelectuale, corporatia dorea sa ne lase saraci peste noapte, confiscandu-ne recoltele, desi era demonstrat ca noi n-am semanat intentionat acele seminte modificate genetic. Totusi, tribunalul a dat dreptate companiei. Nu ne-am lasat si, desi cheltuisem 300.000 de dolari, am facut recurs la Curtea Suprema a Canadei. Si Monsanto, sub pretextul ca am fi fost recalcitranti, ne-a tarat intr-un alt proces, pretinzand un milion de dolari daune din partea noastra. Doreau sa ne confiste casa, echipamentul agricol si ferma, ca sa ne impiedice sa le ipotecam spre a ne plati chitantele legislative. Doreau, adica, sa ne distruga.
- Cum i-ati convins pe judecatori sa va asculte?
- Am ridicat urmatoarele probleme: este posibil ca organismele vii, semintele, plantele si organele umane sa fie detinute si protejate de brevete ale corporatiilor? Este posibila invazia caracteristicilor genetice si transformarea lor in buruieni daunatoare, care capata ulterior rezistenta la ierbicide, devenind superburuieni? Este posibil ca fermierii sa-si pastreze dreptul secular de a-si conserva propriile seminte si de a le dezvolta, daca ei considera de cuviinta? Cine detine proprietatea asupra vietii? Are cineva, fie acesta un individ sau o corporatie, dreptul de a pune un brevet asupra unei forme superioare de viata? Partial, Curtea Suprema a dat dreptate corporatiei, in sensul ca brevetul Monsanto asupra unei gene este valabil. Din fericire, asta s-a intors impotriva lor, sub forma tragerii la raspundere a corporatiilor pentru raspandirea OMG.
- Cum s-a comportat Monsanto in instantele judecatoresti?
- A incercat sa ne intimideze, dorind sa testeze pe noi cat de departe pot merge cu interferentele in treburile fermierilor. La un moment dat, Monsanto avea nouasprezece (!) avocati in judecatorie, iar noi aveam unul. Ne-au acuzat ca suntem aroganti si ca nu voiam sa facem ceea ce doreau ei. Curtea Suprema ne-a dat dreptate: a decis ca produsele Monsanto nu aduc beneficii fermierilor, iar familia mea a fost absolvita de obligatia de a plati milionul de dolari. Asta a fost o victorie majora pentru noi. Daca ar fi trebuit sa platim, astazi n-am mai fi aici, la Bucuresti.
"Odata ce introduci organisme modificate genetic, s-a terminat cu fermierii organici, s-a terminat cu fermierii conventionali, totul devine OMG in timp de cativa ani"
- Dupa victoria de la proces, ati mai avut probleme?
- Desigur, n-am fost lasati in pace. De frica sa nu avem iar scandal cu rapita, am incercat sa cultivam mustar pe 50 de acri (aproximativ 25 de hectare - n.red.). Mare ne-a fost surpriza cand mustarul nostru a fost invadat de plante de rapita modificata genetic, desi nu mai cultivasem rapita de multa vreme. I-am contactat si le-am pus in vedere sa indeparteze rapita de pe proprietatea noastra. Monsanto a confirmat ca aceasta era varietatea lor si, doua zile mai tarziu, sotia mea a primit un fax continand o declaratie ce trebuia semnata. Era un ordin sarlatanesc prin care ne-am fi obligat sa nu spunem niciodata nimanui, vecinilor sau presei, despre termenii intelegerii, si sa nu mai actionam corporatia Monsanto vreodata in judecata, indiferent cat de mare ar fi fost nivelul de contaminare cu rapita MG. Am refuzat sa semnam si, in consecinta, au incercat totul pentru a ne face sa cedam psihic si financiar. Mi-era teama pentru Louise, sa nu-i faca rau. Agentii Monsanto stateau in masinile lor pe drum si ne urmareau toata ziua cand lucram pe camp. Stateau pe sosea cu orele, urmarind-o pe Louise pe cand lucra in gradina, si apoi o sunau sa-i spuna: "Fii atenta, o sa te prindem noi cu ceva!". Sunau apoi la vecini si ii amenintau ca, daca ne sprijina, o sa le ia urma si o sa le faca si lor ceea ce ne-au facut noua. Pana la urma, i-am dat din nou in judecata, cerandu-le 640 de dolari despagubire pentru plata vecinilor care indepartasera rapita de pe campul cu mustar. In ziua procesului, reprezentantii companiei au venit spasiti cu un cec de 640 plus 20 dolari pentru "costuri", rugandu-ne sa renuntam la caz si recunoscand ca ne-au contaminat pamantul. Astfel am adus la judecata o corporatie de miliarde de dolari pentru o chitanta de 640 $, ceea ce ne-a facut noua, fermierilor, o publicitate foarte mare. A fost o mare victorie, nu numai pentru noi, dar si pentru fermierii din toata lumea, pentru ca s-a creat precedentul unei situatii in care o corporatie si-a asumat raspunderea pentru contaminare si costuri de curatire.
- Cum este posibil ca intr-o tara democratica precum Canada sa fie acceptat comportamentul politienesc din partea unei corporatii?
- De cand a fost introdusa legea patentelor, corporatiilor li s-a dat multa putere. In mod normal, de cate ori incalca legea, ar trebui date in judecata, dar oamenii nu au bani pentru asa ceva. Corporatiile stiu si se folosesc de portitele legale existente pentru a teroriza si infricosa. Vorbind de Monsanto, aceasta mega-companie propaga o cultura a fricii si intimidarii in Canada. Familia mea a avut mult de tras de pe urma nesupunerii noastre. Monsanto a oferit chimicale in valoare de 20.000$ vecinilor, in schimbul unei declaratii negative la adresa noastra. Altii au fost tentati cu haine de piele pentru acelasi scop. Este incurajata politica lui "Toarna-ti vecinul". Au instituit o "politie de gene". Cand "politia de gene" ajunge la un teren contaminat si ameninta fermierul si pe sotia lui cu un proces, ce credeti ca-i trece fermierului prin minte? Omul se supune si plateste, desi contaminarea s-a facut fara voia lui. Se creeaza suspiciuni fata de vecini, se dezbina legaturile sociale ale comunitatii rurale, oamenii sunt speriati si nu-si mai vorbesc unul altuia despre ceea ce vad. Nu stim cator mii de fermieri le-au facut deja acest lucru, dar, pana in anul 2004, cel putin 30.000 de fermieri plateau deja drepturi catre Monsanto in Canada. Daca in tari precum SUA sau Canada au introdus o noua cultura a fricii, nu le va fi greu sa faca acelasi lucru in Europa, in Romania, de indata ce se vor intari acolo.
- Ministerul Agriculturii de la Bucuresti a inlesnit primavara trecuta intrarea in cultura a unor seminte modificate genetic. Cat este de grav acest lucru?
- Odata ce introduci OMG-uri, crede-ma, s-a terminat cu fermierii organici, s-a terminat cu fermierii conventionali, totul devine OMG in timp de cativa ani. Nu poti stapani, nu poti limita raspandirea polenului. Nu conteaza cum este facuta contaminarea, fie ea prin semintele duse de vant, albine sau de fermieri care isi vand semintele. In final, fermierii, crescatorii de albine si consumatorii nu vor mai avea de ales, pentru ca este absolut imposibil ca agricultura organica, cea conventionala si culturile MG sa coexiste.
Domnului Percy Schmeiser ii puteti scrie, in engleza, la e-mail: percyschmeiser@yahoo.