Zilele trecute, ziarele anuntau ca populatia Romaniei s-ar fi marit cu cateva zeci de mii de locuitori in ultimii ani, gratie cresterii natalitatii. Este vorba, desigur, de populatia... teoretica, cea cuprinsa in statistici, deoarece in realitate populatia tarii noastre a scazut in ultimii 20 de ani cu circa 3,5 milioane de persoane, plecate la munca in Europa. De unde se poate spune ca, dupa aderarea la UE, Romania este tara care s-a mutat, practic, in Occident - visul ce-a visat tot romanul de-a lungul anilor grei de comunism.
Omul de afaceri Daniel Tecu din Madrid, emigrat in urma cu 13 ani, este presedintele Federatiei Asociatiilor Romanesti din Europa, care cuprinde 185 de organizatii. Insusindu-si rapid cultura occidentala a voluntariatului in favoarea comunitatilor, Tecu este astazi considerat un partener credibil, care mediaza relatiile romanilor cu autoritatile spaniole si nu numai.
"Obtinem finantari de peste 500.000 de euro pe an, bani colectati din Spania, nu din Romania"
- Cum v-ati inceput activitatea de voluntar in slujba comunitatii?
- Daca initial visam la un laborator ultramodern de sunet si imagine, cu care sa ma intorc la Bucuresti si sa ma lansez in afaceri muzicale, in cele din urma a invins pragmatismul. Am ramas la Madrid. Dupa ce mi-am deschis o fabrica de prajituri si un mare magazin alimentar, afacerile au inflorit, am castigat bani frumosi, dar n-a fost suficient sa ma simt implinit. Doream sa-mi exprim intr-un fel gratitudinea fata de sansa oferita de Spania. Impreuna cu alti romani am demarat proiecte umanitare in tari subdezvoltate din Africa (in Uganda si Namibia) si din America de Sud (in Venezuela si Bolivia), proiecte ce-i cuprindeau si pe romanii dusi de soarta pe acele meleaguri. Am infiintat ADERE, o asociatie pentru dezvoltare economica si culturala a romanilor din Spania, pe baza careia, mai tarziu, a luat nastere FADERE - federatia noastra. Practic, 95% din toate marile proiecte romanesti din Spania treceau pe la noi, le castiga asociatia noastra. De la o etapa la alta, FADERE a cuprins toate tarile europene in care se afla o diaspora considerabila de romani, ajungand la 185 de asociatii care s-au declarat membre ale federatiei. Este foarte important sa precizam un lucru: i-am primit pe cei care muncesc si care pot sa se uneasca sub o idee - ceea ce oricum este destul de greu cand e vorba de romani.
- Prin ce se recomanda FADERE in fata romanilor din diaspora, tinand seama de traditionala suspiciune romaneasca?
- Prin proiectele pentru care am obtinut finantari. De o buna bucata de vreme, noi obtinem finantari de peste 500.000 de euro pe an, bani colectati din Spania, nu din Romania. Nu demult, am organizat la Madrid un congres european al romanilor, unde au venit delegati si din SUA si Canada, si la care a participat si presedintele Romaniei, Traian Basescu. S-a numit "Forum Europa 2008". Atunci s-a discutat, printre altele, despre proiectele sociale din tarile lumii a treia, la care romanii, cetateni europeni, se simt chemati sa participe. Este pentru prima data cand se intampla asa ceva: cetateni europeni de etnie romana merg cu ajutoare (capre, medicamente, hrana, medici voluntari) in tarile africane. Fiind membra a UE, Romania nu mai poate beneficia de astfel de ajutoare, desi saracia isi face inca prezenta in unele regiuni din tara. Asta-i regula Uniunii. Si totusi... Gratie relatiilor noastre si prieteniei cu autoritatile spaniole, in special cu doamna presedinte Esperance Aguires, am obtinut o dispensa si fonduri pentru construirea a zece case, dintre care 4 anul acesta, in Dornesti, Suceava, destinate sinistratilor de la inundatii. Anul viitor, cu fonduri din aceeasi sursa generoasa, dorim sa construim o casa de batrani pentru saracii de pe strada, intr-un conac din Slivilesti, Gorj, concesionat de primarie pe 99 de ani.
- In Romania sunt multe castele parasite care, prin restaurare, ar putea deveni case de batrani. Veti putea raspunde si altor solicitari?
- Odata ce am fost prinsi in programul spaniol, robinetul ramane deschis, cu conditia ca proiectele sa fie convingatoare. Avem voluntarii nostri, dar cerem si voluntari locali care sa lucreze in astfel de proiecte. Credem ca Spania ne va ajuta si va investi in astfel de obiective sociale, de aceea suntem total deschisi oricaror solicitari venite din Romania.
"Un singur politician a incercat sa rupa cercul vicios care ingradeste relatiile romanilor cu tara: presedintele Traian Basescu"
- Cum descrieti comportamentul autoritatilor de la Bucuresti fata de romanii din Europa?
- Intre noi si Bucuresti s-a interpus un cerc vicios. Pe de o parte, romanul din strainatate nu voteaza. Daca nu voteaza, politicienii nu au un interes in diaspora. Neavand un interes in diaspora, nu se deplaseaza in comunitatile romanesti. Nedeplasandu-se, romanii nu voteaza. Cand o fac, procentul de votanti e jignitor: 2-3 la suta! Cineva trebuie sa rupa acest cerc. Cineva de la Bucuresti, nu din Spania sau Italia. Pana acum, un singur politician a incercat sa rupa cercul care ingradeste relatiile romanilor cu tara: presedintele Traian Basescu. Cu toate ca are cea mai incarcata agenda dintre toti politicienii, domnul presedinte este singurul care numai la Madrid a fost de trei ori. Sa vina si sa-mi spuna mie ce alt ministru, indiferent de partidul caruia ii apartine, a fost de trei ori la Madrid sau la Roma. Nici unul. Am recomandat tot timpul politicienilor: domnilor, veniti si prezentati-va acolo! Avem presa locala, avem comune si orase in care locuiesc peste 20 la suta romani, este foarte simplu sa organizezi un miting. Situatia este similara in Italia, Germania sau Franta. Trei milioane si jumatate de oameni sunt populatia unei tari mici, dar acest lucru nu este inteles de politicienii de la Bucuresti. In fine, cercul poate fi rupt si prin introducerea votului prin corespondenta, ca in tarile cu o democratie mai veche. Atunci s-ar inregistra un reviriment spectaculos, pentru ca romanul e comod, nu se deplaseaza 50-100 de kilometri sa voteze, dar poate pune, in schimb, un buletin de vot la posta. Cine va intelege asta va avea de castigat.
- Cum se vede de la marginea apuseana a Europei evolutia politica, economica si sociala a Romaniei, in ultimii 20 de ani?
- Exista o evolutie spre bine, dar cu pasi mici. Mai sunt inca oaze de saracie lucie. S-a creat o falie adanca intre saraci si foarte bogati, fara o clasa de mijloc consolidata. Dezvoltarea infrastructurii rutiere este mult ramasa in urma. Agricultura a fost neglijata sau, in cel mai bun caz, a fost tinuta la periferia interesului politic. Pe scurt, nu e prea bine. Ma asteptam la mult mai mult. Este clar ca politicienii poarta raspunderea acestei intarzieri. Faptul ca este permis inca traseismul politic de la un partid la altul este catastrofal pentru stabilitatea scenei politice. A sari dintr-o barca in alta, dupa cum bate vantul interesului propriu, mi se pare revoltator si chiar necivilizat. Pe scurt, privita de "afara", Romania nu se vede ca o optiune de intoarcere acasa a celor plecati.
- Se vor mai intoarce vreodata romanii acasa, domnule Tecu?
- Desi aproape 300.000 de romani din Spania au ramas someri in urma crizei economice, numai foarte putini dintre ei s-au intors in Romania. In cadrul unui sondaj, foarte multi au declarat ca vor sa se intoarca. Au venit 500.000 vara si 300.000 in vacanta de Craciun. Unii dintre ei si-au adus hainele, lucrurile, toata agoniseala din Spania, dar n-a fost sa fie. Au constatat ca Romania nu este o optiune. Nu le-a placut. Desi ma asteptam ca cel putin 300.000 sa ramana acasa, surpriza noastra a fost foarte mare cand Institutul National de Statistica din Spania a dat cifrele din septembrie 2008. Desi romanii ar fi trebuit sa scada corespunzator asteptarilor, numarul lor a crescut cu 17.500! Pe de alta parte, ma intreb daca oamenii politici ai acestei tari doresc cu adevarat ca romanii sa se intoarca. Ma tem ca ei nu doresc acest lucru...
- Pe ce va bazati?
- Am cerut autoritatilor romane sa ia cateva masuri foarte clare, foarte simple si foarte logice. In primul rand, am cerut sa existe un proiect de integrare a copiilor celor ce se intorc, in special in privinta conditiilor scolare de invatare a limbii romane. Nascuti acolo sau urmand scoala in diverse tari, multi copii nu vorbesc prea bine sau nu vorbesc deloc romaneste. Cum sa-i pui in clase obisnuite, ca sa se simta prost fata de colegi? Programa trebuie ajustata pentru a raspunde situatiei lor, neprevazute de legiuitori. Sistemul trebuie sa fie flexibil. Un al doilea proiect, pe care nu ma voi lasa pana nu-l voi duce la indeplinire, este proiectul "Copiii ramasi acasa". O adevarata tragedie. Vreau ca parlamentul sa adopte o lege care sa-i oblige pe parinti sa ia copiii cu ei, sa nu-i mai poata lasa acasa, cu bunicii, fratii sau matusile.
"Zeci de romani decedati zac in frigiderele Europei, pentru ca apartinatorii n-au bani sa-i repatrieze"
- Sa vorbim despre Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni. Cum functioneaza aceasta institutie?
- Este absurd ca acest departament sa fie in subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Tu, ca roman din Europa, ai nevoie de o institutie de nivel ministerial sau macar de rangul unei agentii subordonate primului ministru. Premierul Emil Boc a promis ca va face trecerea departamentului in subordinea sa, dar probabil ca fostul ministru Cristian Diaconescu s-a opus si a ramas cum era. Din aceasta cauza, niciodata in existenta ei, institutia asta n-a functionat. In primul rand, a fost subfinantata. Romanii din Europa trimit acasa miliarde de euro anual, ajutand la echilibrarea economica a tarii, iar tu, stat, nu le dai nimic acestor romani? Macar ajuta-i sa-si infiinteze un club, o biblioteca, o sala de ceremonii, o asociatie culturala. Ajuta-i sa-si schimbe pasapoartele in maximum o saptamana (si nu in sase luni!), sa-si obtina cartile de identitate pe loc, in tarile de resedinta, sa-si echivaleze diplomele cu mai multa usurinta, stiut fiind ca documentele sunt pe primul loc intre preocuparile stresante ale romanilor din diaspora. Organizand emiterea acestor documente intr-un timp rezonabil, statul nu numai ca n-ar investi sume suplimentare, dar chiar ar castiga din taxele percepute.
- Ati vorbit la un congres despre multe alte neplaceri ale romanilor din Europa. Care este cea mai suparatoare dintre acestea?
- Repatrierea celor decedati. Desi sunt tineri, romanii pier uneori in accidente de masina sau de munca. Numai in Spania avem circa 3-4 decedati pe saptamana. Nici unul dintre noi nu ne gandim la acest aspect, pentru ca nu ne-a lovit. Dar cand se intampla, de unde sa scoti 7-8 mii de euro si sa-l transporti pe cel drag acasa? Fiind considerat transport de lux, transportul unui mort este suprataxat. De ce n-ar organiza statul roman o licitatie, sa angajeze o companie care sa fie platita mult mai putin, cu bani de la buget sau de la asigurari, ca sa rezolve aceasta problema? Stiu, oare, domnii politicieni ca imaginea Romaniei este afectata de zecile de romani decedati care zac in frigiderele Europei, pentru ca apartinatorii n-au bani sa-i repatrieze? Poate parea o tema lugubra, dar e o parte din viata romaneasca, si nu e cazul sa ne facem de ras si dupa moarte...
Lui Daniel Tecu ii puteti scrie la e-mail: presedintefadere@gmail.com