"Matusa bancii americane"
In martie 2010, Banca Nationala a Romaniei aniverseaza 130 de ani de existenta, benefica pentru statul roman. Nu intamplator, in sondajele de opinie din ultimii 20 de ani, la capitolul incredere, BNR figureaza imediat dupa biserica si armata. Condusa cu mana de fier, cu inteligenta si clarviziune pe termen lung - calitati preluate din traditia exceptionala a institutiei - BNR ar putea fi la fel de bine apreciata in Bulgaria, Franta sau Statele Unite. Este "produsul de export" cel mai bine cotat al Romaniei, masura de sus a inteligentei financiare romanesti. Daca ne intoarcem in timp, in anii '90, prin turbulentele fierbinti ale politicianismului dambovitean, gasim o singura zona de lumina si echilibru, o singura nota de pe "portativul" zgomotului national care nu suna fals. Este vocea BNR. Cu BNR navigam pe valuri cat casa, de 20 de ani, de BNR ne-am legat sperantele intr-un echilibru economic si financiar, cu BNR am avut fruntile mai senine si gandurile mai limpezi, dupa ce guvernele ne-au aruncat de atatea ori in bratele disperarii. Fara a o idealiza, Banca Nationala a facut, poate, si greseli, uneori a fost prea optimista, alteori a cantat in struna unor guverne, dar un lucru e sigur: n-a abandonat niciodata interesul national! Astazi, cand criza economica ingheata sangele de frica in romani, unde privim mai intai? La semnalele venite dinspre Palatul din Strada Doamnei. Cand investitorii si jurnalistii straini raman muti in fata spectacolului sinucigas din politica romaneasca, cine le descreteste fruntile? Un comunicat calm, laconic, "normal" al Bancii Nationale. Cu o structura manageriala selecta, cu o istorie tumultuoasa si un guvernator sinonim cu insusi leul greu, BNR sta cu fruntea sus la aniversarea a doua decenii de libertate a romanilor. Adrian Vasilescu, binecunoscutul consilier al guvernatorului Mugur Isarescu, ne ofera mai multe amanunte din epopeea finantelor romanesti pe timp de tranzitie si criza, a luptei BNR pentru stabilitatea sistemului bancar in ultimii 20 de ani.
"Fata de Bugetul statului, BNR se afla intr-un raport de "supus austriac""
- Dintre bancheri, vorbiti cel mai frumos, mai literar, mai plastic. Evitati limba de lemn. Care este explicatia?
- Eu nu sunt bancher. Sunt un jurnalist aflat intr-o lunga documentare la Banca Nationala... Ca absolvent al Facultatii de Drept, sunt in acelasi timp un avocat al BNR in fata celui mai inalt tribunal: opinia publica.
- Am citit in ziare ca in 2009 Banca Nationala a platit Ministerului Finantelor circa un miliard de lei noi (10.000 de miliarde de lei vechi!), reprezentand impozitul pe profit. De unde atata banet?
- Din tranzactiile de moneda nationala cu bancile, din operatiuni pe piata valutara, unde Banca Nationala este cel mai tare jucator si, intr-o mica masura, din administrarea rezervei valutare. Practic, fata de Bugetul statului, BNR se afla intr-un raport de "supus austriac". In conditiile in care cota unica de impozit pe profit se mentine in Romania si toti facatorii de profit din aceasta tara platesc 16%, Banca Nationala plateste 80% din profitul ei.
- Imi amintesc ca, in anul 1996, Banca Nationala avea o rezerva valutara ridicola. Cum stati astazi, dupa 14 ani de tranzitie si criza?
- Luand in calcul si depozitul de aur, Banca Nationala are astazi o rezerva de 30 de miliarde de euro! Un record istoric. Niciodata, in istoria Romaniei, n-a mai fost o rezerva valutara atat de mare la Banca Centrala. Nascuta in 1880, BNR este o banca batrana, mai batrana decat cea a Statelor Unite, de pilda. Cand era Greenspan guvernator in America si se intalnea cu Mugur Isarescu la diverse reuniuni, ii spunea ca Fed (Banca Centrala a SUA) ar trebui sa-i spuna bancii noastre "matusa".
- Care este legatura dintre BNR si Bugetul national?
- Este intr-un singur sens: noi finantam Bugetul. Bugetul nu finanteaza Banca Nationala. BNR nu este o institutie bugetara. In termeni fotbalistici, pozitia BNR este urmatoarea: a trecut in spatele "portarului" economiei nationale, sa vegheze sa nu intre goluri in poarta. In istoria ei postdecembrista, Banca Nationala a fost foarte preocupata de formarea unei piete de bani care sa functioneze bine. Asa cum am mai spus-o, daca Romania n-a reusit sa-si faca pana acum o piata sistematizata de grane, in schimb, gratie BNR, a reusit sa-si faca o piata foarte sofisticata de bani. Piata Valutara si Piata Monetara sunt doua piete in administrarea BNR, care functioneaza ca un ceasornic, integrate deplin in piata internationala.
"BNR nu poate alimenta direct Ministerul Finantelor. Nu ne permite Uniunea Europeana"
- Guvernul se roaga de FMI si de banci sa-i imprumute sume mult mai mici decat rezerva Bancii Centrale. De ce nu-i da BNR banii de care are atata nevoie?
- In afara impozitelor pe profit si pe salarii, BNR nu poate alimenta direct Ministerul Finantelor. Nu ne permite Uniunea Europeana. Au fost ani in care legea permitea sa finantam direct deficitul bugetar; pe urma, pe masura ce ne-am emancipat, Romania a avut o lege care ne permitea finantarea a numai 7% din deficit, iar in cele din urma, dupa aderarea la UE, nu mai avem dreptul sa viram nici un leu la bugetul statului. Asta nu inseamna ca BNR nu contribuie indirect si in proportii foarte mari la finantarea bugetului. Contribuie prin alte canale, prin celelalte banci, eliberand o parte substantiala din rezerva minima obligatorie a acestora, care reprezinta o camara deschisa la BNR, spre a putea fi atrasa de guvern prin emisiuni de titluri de stat. In conditiile crizei, BNR a eliberat periodic cate un miliard de euro, in asa fel incat bancile sa aiba valuta necesara pentru a imprumuta guvernul. In tot cursul anului 2009, guvernul a putut lua bani de pe piata, eliberati de BNR, in asa fel incat platile curente, pensiile, salariile si alte cheltuieli sa fie facute la timp. Si au fost.
- Este BNR pregatita sa ajute si anul viitor?
- Pentru anul 2010, situatia va deveni mai complexa. BNR va deschide doua fronturi. Pe de o parte, sistemul bancar va continua sa asigure, in conditii de piata, alimentarea cu fluxuri financiare a Ministerului Finantelor si, pe de alta parte, va incepe sa finanteze companiile private pentru investitii si crearea de noi locuri de munca, pentru a absorbi eventualii disponibilizati din sectorul bugetar. Cel de-al doilea front vizeaza piata valutara, asigurand, la fel ca in 2009, stabilitatea consolidata a monedei nationale.
- Ca urmare a actualei crize mondiale, a primit capitalismul o lovitura mortala, cum cred unii analisti de stanga?
- Fara nici o gluma, criza ne va obliga sa adoptam un nou stil de viata. Foarte multi s-au grabit, pe de alta parte, sa spuna ca sistemul capitalist a primit o lovitura puternica. Dar nu e adevarat. Dorinta lor de slabire a capitalismului nu s-a implinit, s-au inselat in analize.
"La noi, criza a venit mai tarziu si va pleca mai tarziu"
- Care a fost marea opera a Bancii Nationale in ultimii ani?
- Controlul "turmelor cu coarne scurte", adica al fondurilor speculative, care veneau astazi in tara si, pana spre seara sau a doua zi, plecau, luandu-si cu ele si profitul. Incepand cu 2004, dupa aderarea la NATO, Romania a intrat in lista destinatiilor favorite ale acestor fonduri, care au inceput sa aduca cantitati uriase de bani in bancile noastre. Dar, din nou, am avut parte de o nedreptate istorica, in sensul ca au venit atat de tarziu. Daca tarile occidentale au primit astfel de "turme" de bani timp de 25 de ani, dezvoltandu-se pe seama lor, noi am inceput abia in urma cu sase ani. Era pe piata atata banet, si bancile dadeau imprumuturi cu ghiotura, incat BNR a fost nevoita sa deschida, pe cheltuiala ei, o "pensiune" cu un pat cald si trei mese bune, ca sa adune ceea ce numeam "supralichiditatea monetara", adica banii pe care bancile nu mai reuseau sa-i dea cu imprumut. Din pacate, Romania n-a fost pregatita pentru acest moment, care a insemnat o mare sansa. N-a fost pregatita sa inghita banii astia pentru autostrazi, pentru retehnologizari si alte investitii. Am fost nevoiti sa adunam o parte a lor la BNR, ca sa nu faca inflatie. Cu toate acestea, BNR reusise sa creeze, incepand cu anul 2000, cand prim-ministru a fost Mugur Isarescu, un tandem destul de greu de obtinut: crestere economica plus dezinflatie. Practic, putem spune ca am reusit sa ridicam si noi un colt al acoperisului bazinului cu bunastare. Asa s-a explicat cresterea economica rapida, timp de noua ani, intre 2000-2008. Criza a readus insa societatea cu picioarele pe pamant.
- Unde se afla Romania in acest moment, pe scara crizei?
- La sol. Aparatul de zbor s-a prabusit, dar nu s-a dezmembrat. Pilotii si pasagerii s-au ridicat si, cum spunea Obama la investire, isi sterg praful de pe haine si se gandesc sa plece inainte. Noi suntem intarziati. Criza a venit mai tarziu si va pleca mai tarziu.
"Sloganul anului 2010 va fi: "Jos risipa!""
- Am citit ca in 2013-2014, Romania va primi 300 de TIR-uri incarcate cu euro. Cum se va petrece trecerea la moneda europeana?
- Planul nostru este ca momentul trecerii Romaniei la euro sa fie 1 ianuarie 2015. Asta inseamna ca in 2012 vom intra in zona tampon, cand va trebui sa demonstram, vreme de doi ani, ca suntem in stare sa mentinem indicatorii economici impusi. In vara anului 2014, Comisia Europeana ar putea valida trecerea examenului de catre Romania, ca abia dupa aceea sa putem adopta euro. In acest timp, dupa 2012, vom fi stabilit un curs leu-euro pus de acord cu toti membrii UE, astfel ca, pe aceasta baza, sa se faca schimbul final leu-euro. Putem intra numai cu un curs de schimb leu-euro acceptat de toti si pe care trebuie sa-l mentinem timp de doi ani, intr-o variatie de plus/minus 15 la suta. In fine, trecand la euro, BNR isi pierde dreptul de a emite moneda, suveranitatea sa va fi pierduta total. Moneda tarii va veni numai de la Bruxelles.
- Cum credeti ca va evolua situatia economica a Romaniei in 2010?
- Romania are un program anti-criza, acceptat de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. Legat de acesta, sloganul anului 2010 va fi "Jos risipa"! Asta inseamna adecvarea cheltuielilor la nivelul veniturilor care apar in buget si in societatea romaneasca, cu deficite cat mai mici posibile.
- Ce recomandati publicului in privinta atitudinii fata de bani?
- In privinta asta nu fac recomandari. Si nu fac, pentru ca ar putea fi interpretate ca estimari rezultate din politica monetara a BNR. Or, noi nu vorbim despre asemenea lucruri: ce curs, ce dobanda va fi - astea sunt chestiuni care nu se discuta in public. E de ajuns sa spun ca BNR e pregatita pentru orice situatie si are programele puse la punct. Pe de alta parte, deviza "mizati pe leu" va ramane in picioare, pana in momentul in care vom fi cu totii participanti la nunta leului cu euro.
Lui Adrian Vasilescu ii puteti scrie la e-mail: avasilescu88@yahoo.com