Tia Serbanescu - Analiza politica a lunii IANUARIE - "Guvernul Boc da exact in calul care trage. O opacitate pe care nu o inteleg"

Claudiu Tarziu
"Nu cred ca PSD se rupe"

- Anul 2010 debuteaza vijelios, cu lupta pentru putere, in principalele partide politice. PSD este primul care si-a stabilit deja un Congres extraordinar, pe 20 februarie, pentru alegerea unei noi conduceri. Mircea Geoana si Miron Mitrea, candidati la functia de presedinte al PSD, s-au acuzat reciproc ca vor sa rupa partidul. Se va produce scindarea?

- Nu cred ca se rupe PSD, dintr-un motiv foarte simplu: oricat de inversunati ar fi liderii politici care isi disputa presedintia, toti isi dau seama ca un nou partid n-ar avea nici o sansa sa se afirme, indiferent unde s-ar pozitiona. Ne-o arata experienta ultimilor 10-15 ani. Toate incercarile de a crea un nou partid in Romania si de a-l impune au esuat, indiferent de cine l-a initiat, Emil Constantinescu, Petre Roman, Teodor Melescanu, Victor Ciorbea, Cozmin Gusa, Theodor Stolojan sau Gigi Becali (formatiunile create fiind silite sa ramana marginale, ca PNG sau PIN, sau sa se lase absorbite de partide mai mari). Asa incat sperietoarea cu ruperea partidului este doar o amenintare electorala. Dupa alegerile interne, cei care vor pierde vor mai vocifera putin si apoi se vor linisti, asteptand sa-si ia revansa.

- Pana acum si-au anuntat intentia de a candida la sefia PSD trei fruntasi social-democrati, Mircea Geoana, Miron Mitrea si Cristian Diaconescu. Adrian Nastase si-a declarat si el disponibilitatea, dar numai daca va simti ca are suficient sprijin. In functie de cine va castiga, partidul ar putea sa-si schimbe politica. Cine are sansele cele mai mari?

- D-l Geoana afirma ca sta cel mai bine, cu 39 de lideri de filiale care i-au declarat sprijinul, ceea ce ar insemna ca ar fi reales fara probleme. Dar sa nu uitam ca la fel de sigur pe victorie era si dl Ion Iliescu in 2005, si a pierdut. Asa incat nu este exclusa o surpriza si in cazul d-lui Geoana. El poate fi, intr-adevar, preferatul unor filiale, poate ca i-a indatorat, de-a lungul mandatului sau, pe liderii unor organizatii locale si a ascultat de altii (nu degeaba s-a spus ca adevaratul presedinte este Marian Vanghelie sau Radu Mazare); poate ca este vazut bun de presedinte in continuare, de majoritatea acestora, dar nu cred ca aceasta majoritate va fi de acord cu alegerea lui, pentru ca nu vrea sa ramana in opozitie inca patru ani de-aici incolo. Pe de alta parte, depinde mult si de aliantele care se vor face pentru sustinerea unui candidat sau a altuia. Nu se stie nici daca vor candida chiar toti cei care se arata acum dispusi sa o faca.

"PD-L trebuie sa se dovedeasca partid de dreapta prin masurile luate la guvernare"

- Si PD-L trece prin turbulente. Troica Blaga-Videanu-Berceanu este contestata, se cere o innoire a conducerii, o mai mare democratie interna, o clarificare doctrinara a partidului, ba chiar si schimbarea numelui in Partidul Popular, si a siglei, trandafirul fiind, asa cum se stie, un simbol socialist. Semne ca si Congresul Partidului Democrat Liberal, care va avea loc in primavara, va fi destul de animat.

- Interesant este ca, si la PSD, si la PD-L, aceste dispute, care, la urma urmei sunt intre grupuri de persoane, pentru mentinerea sau preluarea puterii in partid, se duc sub flamura "reformei". De vreo 20 de ani se clameaza reforma in partidele noastre, dar ramanem cam cu aceiasi oameni. Dupa atatea reforme, PSD tot sub calcaiul d-lui Iliescu este (marea noutate fiind ascensiunea la varf a d-lui Marian Vanghelie...). De fapt, cuvantul "reforma" e un eufemism pentru lupta pentru putere. Toti considera ca daca vor castiga, reforma s-a si indeplinit. Sigur ca de clarificare doctrinara ar fi nevoie si in PD-L, ca si in PSD si in PNL. Cele doua curente, liberal si crestin democrat, nu sunt totdeauna armonioase. In ce masura va fi posibila si mai ales convingatoare o clarificare doctrinara prin motiuni asa cum se preconizeaza, ramane de vazut. Va trebui sa ne uitam atent la persoanele care le prezinta, pentru ca multe nu sunt credibile. Degeaba adopti, sa zicem, o motiune specifica unui partid popular, daca nu respecti mai nimic din doctrina respectiva. PD-L, care se declara de dreapta, trebuie sa se dovedeasca de dreapta, prin masurile pe care le ia la guvernare, nu atat prin denumire si sigla. Cred ca ar fi bine ca, pe langa motiune, fiecare curent din partid sa vina si cu un plan anti-criza. Asa s-ar cuveni sa faca si cei care se bat pentru conducerea PSD si a PNL.

- Cunoasteti macar un exemplu de partid care sa se reformeze fiind la guvernare?

- N-am vazut sa se reformeze nici un partid, nici la guvernare, nici in opozitie, nici in afara Parlamentului. Pur si simplu, clasa noastra politica nu are nici organul, nici interesul pentru reforma. Teoretic, pare mai lesne si mai avantajos sa faci reforma in partid cand esti in opozitie, caci nu ai grija guvernarii. Dar la noi nu se intampla asa.

"Prin marirea taxelor si impozitelor, guvernul sufoca micii intreprinzatori"

- Cum apreciati masurile anti-criza luate pana acum de guvern?

- Pana acum, aparatul bugetar nu a simtit cu adevarat criza. Sistemul privat insa a redus 300.000 de locuri de munca, a inchis afaceri, si asta se resimte la nivelul statului, caci acesta alimenteaza bugetul. Acum, guvernul este nevoit sa reduca si 100.000 de locuri de munca bugetate de stat. Sindicatele, desigur, ameninta cu proteste, dar daca nu se vor taia aceste locuri de munca, in curand statul nu va mai putea plati salarii. O solutie pentru iesirea din criza si, deopotriva, pentru dezvoltarea sanatoasa a economiei ar fi sprijinirea intreprinzatorilor mici si mijlocii. Or, guvernul Boc tocmai asta nu face, dimpotriva, ii sufoca prin marirea taxelor si impozitelor. Da exact in calul care trage. Aceasta este o opacitate pe care nu o inteleg, o greseala de neiertat, care va costa guvernul foarte mult, daca nu va fi remediata. Incurajand micii intreprinzatori, guvernul ar scapa de grija a multi oameni care altminteri ar fi someri, pe de o parte, si pe de alta ar crea premisele pentru a mari veniturile la buget. Este ceea ce deja fac alte state europene. Mai ales ca PD-L se pretinde un partid de dreapta, ar trebui sa fie mai zgarcit cu pomenile, mai putin atent la asa zisa protectie sociala - pe care nici nu o mai poti asigura de la un moment dat incolo, daca nu ai bani - si mai saritor in ajutorul sectorului privat.

"Alianta cu UDMR e scumpa"

- Conjunctura politica a obligat PD-L-ul sa-si asocieze la guvernare Uniunea maghiarilor. Cum apreciati relatia PD-L-UDMR?

- UDMR a vrut mereu la guvernare si a reusit sa ramana in diferite combinatii. Acum are o ocazie rara, caci e singurul partener al PD-L, si a obtinut posturi mult mai multe decat i s-ar fi cuvenit. Cum zicea d-l Frunda candva, UDMR e o doamna bine si frumoasa, dar pretentioasa si scumpa. Si chiar e scumpa, dupa cum vedem, si isi indeplineste toate capriciile. Liderul UDMR, d-l Marko Bella, merge pana acolo incat, la 20 de ani de la infiintarea uniunii, a observat ca Romaniei ii lipsesc doua lucruri: o universitate maghiara de stat si autonomia asa-numitului tinut secuiesc. In rest, toate sunt in regula, chiar nu ne mai trebuie nimic. Bine, asta nu inseamna ca PD-L ii va satisface UDMR-ului pretentiile. De altfel, presedintele Basescu a fost mereu ferm in aceasta chestiune. Dar s-ar putea ca in schimbul lor, ca premiu de consolare, UDMR sa primeasca alte avantaje, controlul unor aeroporturi, bani, Garda de Mediu si Garda Financiara... Din pacate, in politica romaneasca, totul a devenit o marfa care se negociaza. Dupa cum ati vazut, nici macar votul bugetului nu a fost gratis din partea UDMR, care, aflandu-se la guvernare, avea obligatia sa sustina bugetul propus de guvernul din care face parte. Nici vorba de-asa ceva! Li s-au dat bani mai multi pentru colegiile electorale.

- In ultima luna, s-au tinut alegeri anticipate partiale, pentru un loc de deputat in Colegiul 1 din Bucuresti, in care s-au infruntat Honorius Prigoana (PD-L) si Radu Stroe (PNL). Ce ne-a aratat campania electorala si desfasurarea acestui scrutin?

- O dovada clara de lipsa de respect fata de alegatori, din partea tuturor celor trei partide din varful politicii romanesti. Primul vinovat este PNL, care a aratat cat de putin ii pasa de alegatori, promovandu-l pe d-l Bogdan Olteanu viceguvernator BNR, fapt pentru care acesta a trebuit sa renunte la functia de deputat pe care o castigase in 2008, de pe locul trei, cu doar 26% din voturi. Cum a primit o functie mai bine platita, pentru care nici nu e competent, d-l Olteanu si-a parasit alegatorii. Al doilea vinovat este PSD, pentru ca, in dispret fata de electoratul sau, nu si-a pus candidat, invocand un gentleman-agrement, cum s-a spus, intre d-l Andrei Chiliman si d-l Marian Vanghelie, sefii PNL si PSD pe Bucuresti. Ceea ce in termeni populari e o cardasie: tu nu te bagi in sectorul meu, eu nu ma bag pe strada ta. Ca intre gastile de cartier. Acum, PNL ii va intoarce favorul, caci si o deputata a PSD, Daniela Popa, bagata in Parlament la gramada, a renuntat la functia de parlamentar, pentru un post mai gras, la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Vor fi, deci, din nou alegeri anticipate partiale, si pentru locul de deputat lasat vacant de dansa, in Colegiul uninominal nr. 19, din sectorul 4 al Bucurestiului. Al treilea partid care a dovedit lipsa de respect fata de electorat este PD-L, pentru ca nu si-a pus un candidat competitiv. A preferat sa-i ofere d-lui Prigoana senior rasplata pentru banii dati la partid, sustinand candidatura fiului sau, Prigoana junior. De la PD-L avem alte exigente, pentru ca liderii sai si-au asumat public o anume afiliere la ideile societatii civile, de profesionalizare si curatare a clasei politice.