- Cel mai mediatizat eveniment politic al lunii februarie a fost Congresul PSD, in care Mircea Geoana a pierdut sefia partidului in favoarea lui Victor Ponta. Se va reforma PSD-ul prin aceasta schimbare la varf?
- Dincolo de surpriza alegerii d-lui Victor Ponta in functia de presedinte, nu putem discuta de o schimbare autentica. Nici inainte, nici in timpul congresului PSD, nu s-a discutat despre programele candidatilor, despre caile prin care partidul ar putea reveni la putere (caci asta pare ca vor toti), despre cum sa se aseze partidul pe o formula de stanga moderna, europeana, mai atractiva si pentru alte categorii de electorat, decat pensionarii fara studii superioare, care constituie, din '90 incoace, batalionul fidel si consecvent al PSD. Nu a avut loc o dezbatere despre cum poate deveni PSD un partid al tinerilor - caci tineretea este mai ales atrasa de stanga, daca e sa ne luam si dupa celebra butada atribuita lui Winston Churchill, potrivit careia "Cine nu e de stanga pana la 30 de ani nu are inima, iar cine este de stanga si dupa 30 de ani, nu are minte". La noi, stanga de dupa '90 a ramas asociata cu comunismul, iar scenele in care unii lideri PSD poarta basti la Che Guevara sau uniforme militare nu fac decat sa trimita partidul in derizoriu. Intorcandu-ne la congresul PSD, acolo s-a vorbit doar de persoane si de grupuri, nu de idei si de principii. Iar acuzatiile pe care si le-au adus reciproc aceste persoane si grupuri au fost mai dure decat cele rostite vreodata de adversarii din alte partide. Involuntar, Congresul PSD a fost o radiografie a intregii scene politice romanesti. Am avut scene grotesti, cu vrajitoarele care descantau PSD de flacara violet; aplaudaci adusi cu autobuzele; certuri, tradari, santaje, vanzari si cumparari de voturi; inregistrari ale unor discutii private; urmarirea politista a unor candidati pentru strangerea de dovezi compromitatoare. A fost ca un spectacol de televiziune, cu numere de circ si dramolete. Am avut si "Momente si schite", si "O scrisoare pierduta", si "Mandrie si prejudecata", si "Razboi si pace"... Adica, tot ce face farmecul, dezmatul si dezgustul politicii romanesti. Apogeul a fost atins, insa, prin executia d-lui Mircea Geoana, care a fost ciuruit ca la Targoviste. A venit primarul Mazare, de la Constanta, imbracat in soldat cu sepcuta ca a lui Fidel Castro, ca sa anunte ca-i da voturile d-lui Ponta, fiindca "are sange in el" - un criteriu fundamental, vedem bine. Tot pe Victor Ponta l-au sustinut si Miron Mitrea si Adrian Nastase, pentru ca, in final, Ion Iliescu sa traga cartusul fatal, sugerand ca se razbuna pentru "lectia nemeritata" pe care a primit-o in 2005. Spectacolul a avut si ceva politist in el, nu numai de varietati. D-l Cristian Diaconescu, care parea o alternativa credibila la d-l Geoana, a renuntat in ultimul moment sa candideze, cedand voturile presedintelui in exercitiu. Dar a parut ca a fost silit prin santaj la asta. In ultimele zece zile dinaintea congresului, Cristian Diaconescu a fost urmarit pas cu pas si inregistrat audio-video, in doua situatii considerate compromitatoare, despre care am aflat ulterior. Astfel, distinsul politician care pozeaza in familist convins a fost surprins la o jurnalista acasa si, alta data, intalnindu-se cu un om de afaceri controversat. Totusi, faptul ca Diaconescu i-a cedat voturile lui Geoana a facut ca infrangerea acestuia sa nu fie prea dura. Dar odata cu Mircea Geoana, a pierdut si Cristian Diaconescu. Si-a pierdut acea morga de om serios, echilibrat si cu un discurs argumentat. A parut un om santajabil, care nu difera de multi dintre colegii sai de partid. I s-a spulberat aura de politician modern, european. Una peste alta, in urma acestui congres, PSD iese sifonat, iar la varf nu se schimba nimic semnificativ, mai ales ca in functiile de vicepresedinte au ramas majoritatea oamenilor din vremea d-lui Geoana.
- Nici macar in discursul invingatorului nu identificati o noua directie, o schimbare de atitudine?
- Si pana acum, Victor Ponta era un tanar politician cam obraznic, tupeist, nu cu foarte multe idei, dar cu atitudini care nu difereau, decat ca ambalaj, de cele ale lui Iliescu. Are acelasi tip de reactii invechite, luate din arsenalul aparatcikului comunist. De data aceasta, a introdus, insa, o noutate in discursul sau, apeland la minuni. A spus ca ar vrea sa faca o minune ca sa vindece ranile PSD, ca ar vrea sa faca o minune ca sa fie partidul mandru de el; a tinut-o tot in minuni din astea, fara sa ne spuna cum ajunge sa le infaptuiasca. Un discurs usor mesianic, cam nepotrivit pentru un lider de stanga. Noroc ca discursul lui Mircea Geoana a fost si mai prost, aproape urlat, disperat, confirmandu-i calitatea de perdant absolut, de campion al infrangerilor - a pierdut tot ce se putea pierde, in cariera sa de politician.
- Dupa congres, o serie de membri notorii ai PSD au demisionat din partid, iar altii au anuntat fondarea unei noi formatiuni politice de centru-stanga. Credeti ca PSD-ul se va rupe?
- Aceste plecari nu insemna mai nimic. Sunt simple scurgeri, dar nu se rupe partidul. Chiar daca or sa faca unii un partid cu independentii din Parlament, nu rezista decat pana la alegerile viitoare. Nu cred in varianta unui partid de centru stanga nou, facut de Serban Mihailescu, Culita Tarata si altii care alcatuiesc grupul independentilor din Parlament. E si greu sa mai crezi intr-un nou partid cu asemenea personaje. Pare mai degraba un batalion de pedeapsa, ca sa zic asa, pe care puterea il va folosi pentru a mai disciplina opozitia, atunci cand se opune unui proiect de lege.
- Miron Mitrea a afirmat ca, daca va castiga Victor Ponta, PSD renunta la alianta cu PC. De ce ar face-o?
- Nu cred ca se va intampla asa, cel putin nu din initiativa PSD. Pe de o parte, PC nu prea deranjeaza, pe de alta parte, asigura un suport mediatic important prin trustul sau de presa. Nu vad de ce s-ar lipsi PSD de sustinerea mediatica tocmai acum, avand in vedere ca Victor Ponta este mai ales un om de televiziune. Dansul n-a facut altceva, in anii de cand e politician, decat sa se afirme la televizor; caci n-are initiative importante in Parlament, nu are realizari semnificative in cariera, e doar bun de gura. Probabil ca, avand in vedere ambitia si orgoliul noului sau presedinte, PSD va fi ceva mai ferm in relatiile cu PNL si PC. Iar Victor Ponta va aspira la postura de lider al opozitiei. Lui Crin Antonescu, care il domina clar pe Geoana, s-ar putea sa-i fie mai greu cu Ponta, cu care se aseamana destul de mult. Amandoi sunt orali, se bazeaza mult pe retorica, sunt personaje polemice si nu prea au programe si idei.
"Nu e normal ca UDMR sa decida cum va fi impartita pe regiuni Romania"
- Sa ne ocupam putin si de noul guvern, in care UDMR pare sa-si satisfaca toate revendicarile etnic-izolationiste si, pana la urma, antiromanesti, profitand ca e singurul partener al PD-L la guvernare. Prin santaj, manevre de culise si complicitati, a facut sa fie adoptata tacit, la Senat, legea regionalizarii, care va institui o regiune de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures; pregateste legiferarea statutului minoritatilor, care va conferi maghiarilor autonomie culturala; a obtinut functiile de prefecti in judetele unde maghiarii sunt majoritari, iar acesti prefecti au schimbat sefii romani ai institutiilor descentralizate. Chiar nu are PD-L mijloace sa mai domoleasca ofensiva UDMR?
- Nu e normal ca un singur partid, si acela minoritar, sa decida cum va fi impartita pe regiuni Romania si, mai ales, sa opereze aceasta impartire pe criterii etnice. Romania are deja mai multe regiuni de dezvoltare, acceptate si de UE, iar daca este necesara o schimbare in acest domeniu, se poate face prin dezbatere parlamentara si prin asumarea raspunderii de catre toate partidele. Daca PD-L, care avea principala obligatie de a supraveghea adoptarea unei asemenea legi, a esuat lamentabil in aceasta directie, PSD si PNL nu trebuiau sa ignore acest proiect. Eroarea e grava si trebuie reparata in Camera Deputatilor. PD-L, ca principal partid de guvernamant, trebuie sa stie sa gestioneze coalitia cu UDMR si sa nu se lase luat prin surprindere. Trebuie sa stie sa apere interesul national.
- Dar poate PD-L sa tempereze UDMR?
- Daca nu esti capabil sa tii un partener in frau cand e vorba de interesul national, pleci acasa, lasi locul altora la guvernare.
- E posibil ca PD-L sa-si fi schimbat opiniile in privinta cererilor UDMR si sa impartaseasca aceleasi convingeri?
- Dupa ce l-am vazut pe d-l Boc jurand, acum cativa ani, ca nu va face niciodata guvern cu UDMR - desi si aceasta declaratie a fost gresita din punct de vedere politic - si apoi l-a facut, cred ca se poate orice. Totusi, macar din spirit de conservare, PD-L ar trebui sa respinga pretentiile UDMR. Pentru ca PD-L a castigat pana acum alegerile in Ardeal, si cele prezidentiale, si cele parlamentare. Si risca sa piarda electoratul ardelean, pentru ca acolo sentimentul national e mai puternic, dupa o indelungata stapanire maghiara. In politica poti negocia multe, dar nu-ti poti vinde si sufletul.
"Nu vad de ce trebuie un institut special pentru cercetarea comunismului"
- Estimp, puterea si opozitia se razboiesc pe ciolanul anticomunismului. Cercetarea comunismului a devenit o sursa de putere si de venit, pentru care se bat doua tabere, una avand in frunte un liberal, pe Marius Oprea, cealalta un "intelectual al lui Basescu", Vladimir Tismaneanu. Cei doi isi disputa controlul asupra Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICC). Nu risca astfel sa compromita o cauza nobila?
- Este deplorabil ca atitudini intelectuale normale - cum sunt denuntarea comunismului, apararea drepturilor celor persecutati, studierea unor momente istorice, ca revolutia sau mineriadele - au inceput sa fie transformate in meserii care trebuie remunerate de la buget. D-l Marius Oprea facea cercetari istorice, scria carti, si inainte sa fie directorul IICC, o poate face si fara sa mai conduca acest institut. D-l Vladimir Tismaneanu se ocupa de comunism de 30 de ani si poate sa o faca mai departe, fara sa fie presedinte de institut. De altfel, nu vad de ce trebuie un institut special pentru cercetarea comunismului, cum nu gasesc justificarea nici pentru unul care sa cerceteze revolutia. Si comunismul, si revolutia pot fi cercetate de orice istoric si de orice institut deja existent. Nu e nevoie pentru asta sa cream noi structuri pe bani de la buget, in care sa primeasca posturi diversi clienti politici. Caci functiile in respectivele institute au fost date pe criterii politice. Acum, cand s-a schimbat puterea, oamenii pusi politic nu vor sa fie schimbati politic. Cum ar veni, atunci cand esti numit pentru ca apartii unui partid, e democratie, dar cand este sa fii inlocuit, e dictatura si abuz. Nu e in regula. Evident ca opinia publica va avea o reactie de respingere fata de idee, din pricina acestui scandal. Se da impresia ca, de fapt, astfel de institutii nu au fost create pentru a ne cunoaste mai bine istoria si a exorciza raul din trecutul nostru, ci pentru a da o sinecura unor clienti politici.