Era o zi de noiembrie sumbra cand, in urma unui test Papanicolau, am aflat cu stupoare ca sunt infectata cu virusul HPV, Frotiu clasa a 3-a. Am repetat testul si la alt centru medical, iar rezultatul a fost identic: L6SIL. Medicul care mi-a facut investigatiile mi-a spus ca nu este cancer, ca nu exista tratament si mi-a recomandat sa fac alta analiza, pentru a depista ce tulpini de HPV sunt; in cazul in care erau cele care provoaca cancerul de col uterin, atunci ar fi trebuit sa fiu supusa unei amputari de col, prin care ar fi eliminat toata rana si, in acelasi timp, si virusul. Va dati seama ce a putut fi in sufletul meu la aflarea acestei vesti.
In data de 1 ianuarie, am avut un vis ciudat: bunica mea, care murise de o jumatate de an, mi-a spus ca pe data de 16 februarie vom mai avea o inmormantare in familie, si mi-a aratat o fata cu parul lung, imbracata in negru, foarte bolnava, pe care am vazut-o si eu de la spate. Talmacind visul, mi-am dat seama ca acea fata nu putea fi alta decat eu. Si atunci m-a cuprins frica mortii, o frica groaznica, ca un cosmar, zi si noapte. Bineinteles ca au mai urmat si alte vise ciudate, in care o visam noapte de noapte pe bunica. In cele din urma, mi-am dat seama ca nu era bunica, ci diavolul care voia sa imi ia speranta si sa ma sperie, si a si reusit. Deci, iata ce poate face acesta cu tine, daca nu ai credinta in Dumnezeu, sau ai putina! Atunci, la indemnul sotului meu, al prietenei mele cele mai bune, al unei maicute si al preotului din parohia noastra, m-am spovedit cu de-amanuntul si m-am impartasit, reusind sa scap de aceasta frica si sa-mi revin (vreau sa le multumesc tuturor, si mai ales sotului meu care m-a inteles in toata aceasta perioada). Dupa impartasanie, nu am mai visat-o pe "bunica" si am dormit linistita, fiind cuprinsa de o mare pace sufleteasca.
In timpul tratamentului, in toata aceasta perioada, am citit rugaciuni: Paraclisul Maicii Domnului (miercurea si vinerea, cu post, in genunchi, cu lumanare aprinsa), rugaciunea Sfantului Nectarie (zilnic), Psalmul 50 (zilnic), Tatal nostru (zilnic), Rugaciunea plina, prescurtata (zilnic), si am reusit sa ajung o data si la moastele Sfantului Nectarie de la Schitul Bradetul, judetul Arges. In seara zilei de 15 februarie, deci cu o seara inainte de a termina tratamentul, desi eram tare obosita si ma dureau picioarele de atatea rugaciuni facute in genunchi, m-am apucat sa citesc Acatistul si Paraclisul Parintelui Arsenie Boca, pe care le aveam in casa. Fusesem la mormantul lui in luna septembrie 2009, la Prislop. Ma hotarasem sa-l citesc pentru prima data. Dupa ce
A. L. C. - Pitesti






Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 


28.04.2010, 19:52Elena Boangiu
Felicitari si Bunul Dumnezeu sa fie alaturi de tine si familia ta toata viata!Ma linistesc tare mult cand citesc despre oameni greu incercati si care cauta alinare in rugaciune.