Puterea rugaciunii

Cititor Formula AS
Iconita primita in dar

Vreau sa adaug si eu o scurta povestioara despre minunile care mi s-au intamplat de cand Sfantul Nectarie a intrat in inima mea. Sunt o persoana care a crezut mereu in puterea rugaciunii, desi nu primisem semne ca ele mi-ar fi fost ascultate sau nu stiusem eu sa le interpretez. Citeam frecvent "Formula AS", si astfel am aflat despre minunile si ajutorul nepretuit al Sfantului Nectarie. Vazand cati oameni scriu si multumesc pentru ajutor in aceste articole, am inceput sa imi doresc sa am si eu o iconita cu Sfantul Nectarie. In acea perioada, seful de la firma unde lucrez tocmai plecase intr-o calatorie la Ierusalim, pentru a se ruga pentru tatal lui, grav bolnav. Era pe la inceputul lui septembrie. Nu am indraznit sa-i cer sa-mi aduca si mie o iconita. Dar iata ca de Craciun, o masina a oprit in fata firmei noastre si oamenii au inceput sa coboare din ea cutii de carton, pline cu iconite, mir, si pamant sfintit de la Ierusalim. Era darul sefului nostru... Dintre toate iconitele, doar doua au fost cu Sfantul Nectarie. Eu am primit una dintre ele. Am sarutat-o cu drag, nevenindu-mi sa cred. I-am sugerat unui coleg de birou necajit, care locuia cu sotia si cu cele doua fetite ale sale in frig, intr-un apartament neincalzit, din cauza salariului mic, sa ia cea de-a doua iconita cu Sfantul Nectarie. Pe la inceputul lui martie, si-a gasit un alt loc de munca, mai bine platit. Lucrul acesta s-a intamplat anul acesta, cand cu totii simteam urmarile crizei economice muscatoare, si cand este o minune sa-ti gasesti un loc de munca, mai ales in perioada iernii. Si totusi, asa s-a intamplat. Mi-a spus ca acolo unde este acum nu se simte criza, de parca nici n-ar fi existat. Iconita mea draga am dus-o acasa. Dupa ceva timp, asa cum scria o alta cititoare a revistei, a inceput sa aiba miros de mir. Mai mult decat atat, intr-o zi, in timp ce ma rugam, am ridicat ochii si am vazut ca aura care inconjura capul sfantului in icoana devenise mai luminoasa, mai stralucitoare. Nu o observasem pana atunci, si cand am terminat rugaciunea, m-am dus sa vad cu ce culoare fusese pictata aura pe icoana, fiind convinsa ca este o vopsea aurie. Dar, spre uimirea mea, aura sfantului nu era pictata in nici un fel. Capul ii era inconjurat doar cu un contur subtire, ca un fir de ata. Doamne, mi-am spus, in ce saracie traim, inainte sa te cunoastem, fara pic de lumina, in universul acesta pamantesc... Apoi, intr-o noapte, am visat o data fixa: zi, luna, an. Ei bine, in anul visat, m-am inscris la un examen de masterat, cu proba scrisa la admitere. Terminasem facultatea de 5 ani, si lucram. Am avut timp sa invat doar 4 zile. Data examenului a fost, si ea, stabilita, exact in ziua pe care o visasem. Cand am aflat acest lucru, m-am linistit. Stiam ca voi intra. Si am intrat in primii 10! Cei care au trecut printr-un astfel de examen stiu cat de mica este probabilitatea sa fii admis, dupa numai patru zile de studiu! Am convingerea ca acest master imi va schimba viata. Am colegi si profesori minunati, studiez ceea ce mi-am dorit dintotdeauna. E cel mai pretios cadou pe care l-am primit vreodata. Mai am un singur exemplu de adaugat: intr-o zi, citind acatistul, citind urmatorul rand: "Doamne, nu te mania pe noi foarte, nici nu pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv ce esti si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca tu esti Dumnezeul nostru, si noi suntem poporul Tau; toti lucrul mainilor Tale, si numele Tau chemam", am simtit o caldura puternica in inima. Ma intrebam ce inseamna acea caldura, si am revenit asupra randului, citindu-l cu mai mare atentie. In ziua urmatoare, m-a sunat sora mea, care desi are 33 de ani, nu a mers niciodata la biserica, spunandu-mi ca vrea sa mearga neaparat sa se roage. Am sfatuit-o sa se duca chiar in acea zi, pentru ca Sfantul Nectarie sa o vegheze si sa ii lumineze drumul si ei.
Sunt o persoana realista si puternica. Ceea ce am scris sunt lucruri adevarate, care mi s-au intamplat. Le-am descris fara inflorituri. Studiez o stiinta care poate explica orice prin legi fizice, chimice, neurofiziologice. Orice, mai putin alegerile pe care le facem. Si mai este un lucru pe care l-am observat: de ce oare, aproape de fiecare data cand se intalnesc doi oameni, chiar daca nu se cunosc, mai devreme sau mai tarziu, ajung sa vorbeasca despre Dumnezeu? Va doresc tuturor, ca acum, in preajma Sfintelor Pasti, rugaciunile sa va lumineze sufletele!
ALEXA DIMA

"Un diagnostic gresit"

Am aflat de ajutorul pe care il poti primi de la Sfantul Nectarie de aici, din marturiile cititorilor "Formulei AS", intr-o perioada grea a vietii mele. Eram insarcinata in 7 luni, cand sotul meu a fost diagnosticat cu cancer la rinichiul drept. Din acea zi, am simtit ca totul s-a terminat pentru noi. Plangeam intruna gandindu-ma la copilasul care trebuie sa vina si care nu are nici o vina, la atatea planuri frumoase pe care ni le facusem... Au inceput investigatiile amanuntite in vederea interventiei chirurgicale de extirpare a tumorii sau a rinichiului: ecografii normale si Doppler, tomografii si in final operatia. Fiecare investigatie era o noua provocare, o zi de speranta sau de disperare. Speram insa ca se mai poate petrece o minune dupa rezultatul de la ecografia Doppler. Si minunea nu a intarziat sa apara. Confirmarea diagnosticului se putea face insa numai intraoperator. Astfel, dupa operatie, zi in care am citit Psaltirea integral, Paraclisul Maicii Domnului si Acatistul Sfantului Nectarie, am aflat ca tumora se cauterizase singura pe margini, ba mai mult, era bine izolata in centrul rinichiului, cu toate ca era situata chiar pe vena cava. Din fericire, vena nu a fost perforata si, prin urmare, celulele maligne nu au apucat sa iasa din rinichi. S-a facut mai intai extirparea tumorii, insa in ultimul moment, chirurgul a decis, pentru mai multa siguranta, sa scoata si rinichiul. De mentionat faptul ca de cand am gasit marturiile cititorilor, aici pe site, am inceput sa citim, si eu si sotul meu, Acatistul Sfantului Nectarie in fiecare zi, asta cam cu o luna inainte de operatia lui, si cu doua inainte de nasterea copilasului nostru. In loc de concluzii, am sa va relatez marturiile chirurgului care a facut operatia: tomografiile erau eronate! Din 5 analize (2 tomografe, 2 ecografe si un eco Doppler) una singura a fost reala (Dopplerul) adica 1:5 prognosticul postoperator - bun. Peste o luna, am nascut si eu un baietel sanatos si frumos, iar nasterea a fost aproape perfecta. Am promis atunci ca vom aseza icoana Sfantului Nectarie in casa noastra, iar cu prima ocazie vom merge la moastele Sfantului din Bucuresti si Eghina. Iar ca o datorie morala pe care o am, am relatat cele intamplate si aici, in "Formula AS", pentru ca de aici am aflat si eu de minunile pe care le-a facut Sfantul Nectarie in viata atator oameni bolnavi si disperati. Rugati-va lui Dumnezeu si Sfintilor Lui. Intre ei un loc de cinste il are Sfantul Nectarie. Veti vedea ca nu ramaneti neajutati!

POP SIMONA