- Gestul presedintelui trebuie privit in contextul evenimentelor si evolutiilor politice recente, legate de convietuirea dintre romani si maghiari: in primul rand, ecourile negative starnite de alaturarea ministrului sanatatii, Attila Cseke, unui mars la care au participat reprezentanti ai unor organizatii extremiste maghiare; in al doilea rand - dar poate mult mai important - manifestarea de la Toplita, in cadrul careia a fost evident ca PSD intentioneaza sa speculeze dificultatile romanilor din secuime si sa recastige terenul politic pierdut, printr-un discurs nationalist, cu accente extreme, care, fara sa rezolve nimic, ar fi dus la reizbucnirea tensiunilor interetnice si ne-ar fi aruncat, din punct de vedere politic, inapoi, la inceputul anilor 1990, cand Europa ne privea oripilata; iar in al treilea rand, reticenta pdl-istilor din Transilvania fata de cedarea unor functii de raspundere pe plan local catre UDMR, ca urmare a protocolului coalitiei de guvernare.
De altfel, dupa cum el insusi a spus, presedintele Traian Basescu s-a dus de Inviere la Miercurea Ciuc "pentru ca am apreciat ca romanii trebuie sa fie incurajati si trebuie sa simta solidaritatea", ceea ce poate fi inteles si ca un demers politic menit sa previna monopolizarea zonei de catre PSD si alte forte politice nationaliste. Poate fi insa vorba si de un indemn indirect adresat guvernului, de a trata cu intelepciune si delicatete aceasta zona, precum si de un semnal clar, lansat in directia UDMR, care este invitata sa nu-i irite pe romanii din zona, tratandu-i ca pe niste cetateni de mana a doua, in propria lor tara. Trebuie sa marturisim ca, in ciuda retoricii nationaliste practicate, nici Ion Iliescu si nici Adrian Nastase nu au fost capabili de un gest cu o incarcatura simbolica si politica de asemenea calibru. Nici unul nu a fost alaturi de romanii din Harghita, intr-un moment atat de important cum este slujba de Inviere. Traian Basescu a avut insa grija sa evite specularea vizitei sale la Miercurea Ciuc de catre extremistii maghiari si s-a pozitionat din nou ca presedinte al tuturor romanilor, adresand urari de sanatate si bucurie ortodocsilor, romano-catolicilor si evreilor deopotriva. Presedintele mizeaza pe dorinta locuitorilor din zona, indiferent de etnie si religie, de a trai in buna intelegere si prosperitate, si pleaca de la premiza ca tensiunile sunt generate de excesele unor oameni politici. In consecinta, s-a aflat la Miercurea Ciuc de Pasti pentru a contracara aceste excese. Mesajul sau catre populatie a fost de solidaritate si impacare, iar catre politicieni, de atentionare si avertizare implicita. Sa speram ca si unii, si ceilalti, vor rezona.
2. Marea lovitura mediatica a primaverii o reprezinta arestarea senatorului Catalin Voicu. Sa ne asteptam la o demascare completa a retelelor mafiote din politica romaneasca sau totul se va pierde in fum?
- In mod logic, arestarea lui Catalin Voicu ar trebui sa fie lovitura de incepere a unei operatiuni de demascare si demontare a retelelor mafiote transpartinice, dominate de PSD. Este adevarat ca experienta recenta nu justifica un optimism exagerat in aceasta privinta. Trebuie insa sa semnalam si cateva elemente care deosebesc acest caz de alte mari dosare - Nastase, Patriciu, Copos, Voiculescu - care au fost deschise din 2005 incoace si zac prin sertarele judecatorilor, asteptand termenele de prescriere, dupa care inculpatii ne vor rade in nas.
In primul rand, este vorba de presiunea publica generata de publicarea transcrierilor convorbirilor purtate de Catalin Voicu cu acolitii sai. Putem fi siguri ca, daca aceste documente nu ar fi devenit publice cu ajutorul mass-media, Mircea Geoana le-ar fi tinut sub cheie, iar senatorii nu ar fi incuviintat arestarea colegului lor. De altfel, lui Catalin Voicu i-au lipsit doar doua voturi ca sa fie liber, desi toate partidele anuntasera ca nu vor obstructiona ancheta procurorilor. Pe de alta parte, politicieni din toate partidele s-au aratat extrem de deranjati de publicarea transcrierilor, ceea ce confirma faptul ca le-a stricat planurile.
In al doilea rand, punerea sub invinuire a doi judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a declansat un protest din partea a peste 300 de magistrati, care cer CSM sa le impuna acestora abtinerea de la intrarea in sala de judecata, pana la incheierea procesului. Amintim ca presedinta CSM , controversata Lidia Bejinariu, a declarat initial ca nu le poate interzice judecatorilor Costiniu si Jipa sa judece, declaratie care a fost primita cu stupoare si revolta de opinia publica. Totodata, magistratii protestatari sunt revoltati de modul in care CSM organizeaza acum ocuparea unor posturi vacante la ICCJ si cer revizuirea acestui proces. Este greu de crezut ca acest protest, cuplat cu reactia presei, nu a jucat un rol important in decizia judecatorilor de a aproba cererea DNA privind arestarea lui Catalin Voicu.
Desigur, cu o floare nu se face primavara si nu este cazul sa ne facem iluzii cu privire la triumful justitiei asupra coruptiei si retelelor de tip mafiot, dar putem sa fim incurajati de faptul ca razboiul dus de procurorii DNA impotriva marii coruptii nu a incetat, ci continua. Politicienii si magistratii din retea" si trusturile media care le sunt arondate vor incerca, fara indoiala, sa opreasca dezvaluirile in cazul Voicu si sa ingroape dosarele. Nu le va fi insa la fel de usor ca pana acum. Nu anticipam, asadar, finalul confruntarii, care dureaza de altfel de aproape 20 de ani; constatam doar ca DNA functioneaza si ca presa nu este in intregime aservita, ceea ce inseamna ca victoria mafiotilor nu mai este neaparat o certitudine.