Tentatia banului nemuncit nu este doar apanajul gulerelor albe la nivel inalt. Exista si o coruptie pe orizontala, la nivelul cetateanului obisnuit, favorizata de larghetea unor legi cu tenta sociala. Romania a devenit un stat social inainte de a avea efectiv si mijloacele financiare necesare. Un fel de a imparti generos saracia. Jumatate dintre romani, circa 9,5 milioane, primesc, sub o forma sau alta, ajutor de stat. In Romania exista 50 de tipuri de ajutoare sociale, care insumeaza anual 2,4 miliarde de euro. Insa sistemul este ineficient, ii face pe oameni dependenti de mila statului si genereaza o coruptie generalizata. Cel mai usor sa fentezi statul este la acordarea venitului minim garantat. Este de-ajuns o cerere la primarie. Valoarea venitului minim garantat pentru persoane cu venituri sub pragul de saracie este stabilita de guvern. Si chiar daca sumele sunt mici, multe familii, mai ales din mediul rural, ajung sa traiasca din acest ajutor. Ajutorul este acordat in urma unor anchete sociale. Personalul acestor structuri este insa redus si coruptibil. Anchetele sociale sunt "facute din birou", mare parte din personalul asistentei sociale este necalificat. Astfel, ajutoarele nu ajung la persoanele aflate efectiv in nevoie, incurajeaza nemunca si munca la negru.
Nu altfel stau lucrurile in cazul ajutoarelor acordate persoanelor cu handicap. In 1992, in Romania erau 80.000 de persoane inregistrate cu handicap grav sau accentuat. Astazi avem 670.000 de adulti si copii cu dizabilitati. Si aici sunt abuzuri. Dupa cum nu putine abuzuri s-au semnalat in cazul alocatiilor pentru copii. Copilul devine, uneori, un instrument prin care parintii obtin resurse financiare de la stat.
Abuzuri multe si mai grave sunt in sistemul de pensii, iar erorile au inceput indata dupa revolutie. Sub presiunea trecerii la economia de piata, a inchiderii unitatilor economice ineficiente, s-a apelat la pensionari anticipate, si asta a grabit intrarea in criza a sistemului public de pensii. 40% din pensionari au iesit din viata activa inainte de limita de varsta, iar azi, numarul pensionarilor il depaseste pe cel al salariatilor. Mai grav, din cei 5,7 milioane de pensionari, 900.000 au pensii de boala, fiind declarati inapti de munca inainte de varsta de pensionare. Aceste pensii au costat anul trecut 1,5 miliarde de euro, adica exact deficitul bugetului de pensii. Spaga, coruperea si coruptia medicilor specializati si a functionarilor din comisiile teritoriale au silit Ministerul Muncii sa inceapa monitorizarea judetelor cu cele mai multe cazuri de pensii de invaliditate. Operatiunea e anevoioasa si de durata. Numai in judetul Dambovita, o asistenta de la un cabinet de expertiza medicala din Moreni a falsificat pe parcursul a 15 ani peste 3000 de dosare de pensionare pe caz de boala, cu un prejudiciu de peste cinci milioane de euro. Afacerea luase o asemenea amploare, ca s-au gasit dosare ale unor persoane din afara zonei de competenta a cabinetului din Moreni, care isi facusera mutatie pe perioada limitata, cat sa rezolve cu pensia. Cu un scaner, un fotocopiator, o imprimanta performanta si cu adeverinte medicale originale semnate si parafate de medic, oameni sanatosi au fost diagnosticati cu tulburari mentale grave, sate intregi parand a fi pline de "nebuni". Guvernul a inaintat Parlamentului un proiect de lege a pensiilor prin care isi propune sa faca ordine in pensionarile anticipate pe caz de boala si sa mai reduca din pensiile speciale, alta plaga a sistemului de pensii din Romania.