- Din fericire pentru toata lumea, miza alegerilor nu a fost una nationalista, ci economica. Alegatorii unguri au dat un vot de blam guvernarii socialiste din ultimii ani acordandu-i formatiunii Fidesz, condusa de Viktor Orban, o majoritate clara, alaturi de micul partid "Politica poate fi altfel". Desi Jobbik se lauda ca va accede la guvernare, Fidesz a respins orice colaborare cu acesta. Or, daca Jobbik ramane in opozitie, nu exista - teoretic - nici un motiv ca relatiile dintre Budapesta si Bucuresti sa se deterioreze. Frecusuri au mai aparut si pana acum intre presedintii Basescu si Solyom, de pilda, dar nu au afectat relatiile bilaterale. Totodata, este de asteptat ca Viktor Orban sa fi renuntat la excesele sale din tinerete, cand agita spiritele la Balvanyos, si sa se comporte ca un om de stat responsabil, mai ales ca are de rezolvat o serie de probleme economice si sociale dificile.
In ceea ce-l priveste pe Jobbik, acesta s-a distins prin discursul anti-semit si anti-rrom, care a alimentat ingrijorarile presei internationale, mai ales dupa ce liderul Jobbik, Gabor Vona, a declarat ca "va starpi criminalitatea tiganeasca". Discursul anti-minoritar este, de altfel, pentru extremisti, o arma aproape sigura in perioade de criza economica, iar Jobbik actioneaza nu numai ca partid, ci si prin organizatia sa paramilitara Noua Garda Ungara, succesoarea Gardei care a fost desfiintata prin decizie judecatoreasca; prin reteaua de "asociatii nationale", un fel de celule nationaliste de 4-5 persoane; si prin lanturile de magazine si librarii care vand materiale de propaganda iredentista si extremista. Cu Jobbik nu este asadar de glumit, chiar daca este in opozitie : partidul duce o campanie xenofoba si rasista extrem de agresiva, care-i vizeaza si pe romani. De curand, in localitatea de granita Battonya, cativa patroni romani au primit amenintari. Pe de alta parte, liderii partidului incearca sa incurajeze tendintele separatiste din randul secuilor. Anul trecut, Gabor Vona a participat la o tabara de tineret la Gheorghieni, iar anul acesta, europarlamentarul Jobbik Csanad Szegedi se pregateste sa faca un turneu in Ardeal. Succesul propagandei extremistilor maghiari va depinde insa de rezultatele politicii duse de autoritatile romane, mai concret de modul in care vor reusi sa relanseze economia si sa dea o perspectiva maghiarilor din Transilvania. Faptul ca UDMR refuza orice forma de colaborare cu Jobbik este imbucurator. Sa speram ca, alertati de succesul acestui partid extremist, politicienii UDMR se vor abtine si de la retorica separatista cu care unii dintre ei cochetau din cand in cand.
2. Criticile formulate de presedintele Romaniei fata de PD-L, partidul pe care l-a condus si care l-a sustinut in alegeri, au surprins opinia publica. Aparent, reprosurile sunt de natura organizatorica si privesc alegerile interne din vara. Oare dincolo de aparente exista ceva mai grav?
- Sa observam mai intai ca este vorba de un gest fara precedent al presedintelui Basescu fata de partidul pe care pana acum l-a menajat si l-a incurajat, ceea ce ne indreptateste sa-l interpretam ca pe o dovada de exasperare si/sau enervare. Dupa cum a explicat la B1, presedintele considera ca PD-L trebuie sa se reinventeze, sa promoveze oameni si idei noi, sa tina pasul cu aspiratiile electoratului. Se pare insa ca, desi Emil Boc i-a promis ca va reforma partidul si va promova figuri noi la conducere, in cele din urma a cedat presiunilor "vechii garzi", ostile reformelor. Pentru a-si salva partidul de la transformarea intr-un nou PSD din epoca Nastase, Traian Basescu s-a vazut nevoit sa intervina public. Mai importante mi s-au parut insa criticile care vizau activitatea guvernului si anume - ritmul lent al reformelor si tergiversarea reducerilor de personal in sectorul public. Ne amintim ca anul trecut, pe vremea coalitiei dezastruoase cu PSD, Traian Basescu era un sustinator foarte activ al eforturilor reformiste ale guvernului. Dupa alegerile prezidentiale insa a tacut brusc, lasand executivul sa se desfasoare in voie, liber de tutela prezidentiala. Reformele insa au stagnat, iar promisiunile reducerilor de personal in randurile aparatului functionaresc au ramas neonorate, ceea ce a facut ca doar angajatii din sectorul privat sa duca greul crizei si sa-si piarda locurile de munca, in timp ce bugetarii - majoritatea angajati "pe pile" si pe criterii politice - fac greva pentru a-si pastra privilegii pe care bugetul nu le mai poate acorda. In plus, existenta unui excedent de functionari acolo unde numarul lor nu se justifica, impiedica angajarea unor specialisti, acolo unde este mare nevoie de oameni, si anume, in domeniul absorbtiei fondurilor europene, unde lipsa de personal a atins cote dramatice. Lipsita de fonduri pentru investitii, economia stagneaza, iar FMI a calculat ca ea nu va mai creste in 2010 cu 1,3%, ci doar cu 0,7%.
Pentru ca situatia economica se inrautateste sub ochii ministrilor preocupati de planuri si interese proprii, marti, 20 aprilie, guvernul a fost convocat la Cotroceni, unde presedintele i-a cerut imperativ sa nu compromita sansele de relansare economica a tarii, adica sa nu impovareze si generatiile viitoare cu imprumuturi contractate pentru achitarea salariilor din sectorul bugetar si a pensiilor, si sa-si plateasca datoriile fata de societatile comerciale, care sunt practic blocate financiar si fortate sa-si concedieze angajatii.
Iata deci ca, dincolo de autismul PD-L, presedintele a avut si motive mult mai serioase de nemultumire, legate de activitatea guvernului, ceea ce este intr-adevar grav. Stiu ca ar prinde bine o incheiere optimista a acestui raspuns, dar, din pacate, imi lipsesc argumentele pentru ea.