Traim zile negre, in care patrimoniul national cultural si natural se afla in pericol de moarte. Ministerul Culturii are un buget de numai 64 de milioane de lei noi, adica 0,2% din PIB sau echivalentul a 15 masini de lux ale protipendadei asfaltatorilor romani. O suma de un ridicol nemarginit pentru o tara europeana, in care valorile create de inaintasi isi dau obstescul sfarsit, sub ochii indiferenti ai autoritatilor: splendoarea arhitecturii imperiale din Herculane, palatele Bucurestilor, garile si morile interbelice, fabricile si depourile stravechi, splendide vestigii de arheologie industriala. In sate, arhitectura traditionala este ucisa in "abatoare de case", pentru a fi inlocuita cu jalnice constructii multicolore, izvorate din cosmarurile unor analfabeti - adevarate manele care sperie ochiul si mintea, alunga turistii si distrug identitatea nationala. Iata insa ca de sub stratul gros de moloz al indiferentei si inconstientei, apare un muzeu precum ASTRA, care a reusit, in Dumbrava Sibiului, reconstructia Lumii Romanesti traditionale, cu tot ce a avut ea mai reprezentativ in materie de arhitectura, mestesuguri, materiale, arte si meserii. Intemeiat de marele etnograf Corneliu Irimie, in deceniul al saptelea al secolului trecut, dus pe culmi de performanta de profesorul Corneliu Bucur, Muzeul ASTRA este condus astazi de restauratorul Valeriu Olaru, omul pentru care restaurarea si salvarea creatiei taranesti reprezinta visul implinit caruia i s-a dedicat toata viata. Dincolo de a fi insa numai o "intreprindere" pur romaneasca, activitatea ASTRA ofera propria experienta Europei, fiind pe cale sa devina un centru strategic de restaurare si conservare a patrimoniului etnografic.
"Ne batem joc de tot ce e vechi, valoros si unic"
- Ca specialist in restaurari de patrimoniu, cum comentati starea actuala a valorilor identitatii nationale?
- Avem legi acceptabile in teorie, dar inoperabile in practica. Nu exista organismele locale, judetene, municipale, care sa puna in aplicare intreg acest corp legislativ. Nu exista fonduri suficiente de la buget, nici local, nici central; nu exista suficienti specialisti, nu exista nici preocupare guvernamentala pentru cultura. Daca ne-am respecta mai mult, ca popor, conservarea patrimoniului si dezvoltarea culturii ar trebui sa fie o prioritate nationala. Cu ce am putea noi, Romania, sa iesim in fata, intre partenerii nostri europeni, daca nu cu valorile culturale? Desigur, conteaza foarte mult agricultura ecologica si turismul. Dar, daca nu este cultural, ce sansa are turismul romanesc? Ce sa vada europeanul la noi, in afara de mare, munte si peisaj, pe care le are si la el acasa? Lasam sa ne dispara monumentele cu o inocenta scandaloasa, ne batem joc de tot ce e vechi si viu, valoros, unic si atractiv. Avem atat de multe si atat de specifice, incat, cu o investitie minima si niste programe clare, multianuale, am putea deveni una dintre marile puteri culturale ale Europei.
- Un program remarcabil, "Tezaure Umane Vii", a adus in Dumbrava Sibiului sute de mii de turisti pe an. Face inca parte din prioritatile dumneavoastra?
- Bineinteles. Este programul pus la punct de domnul profesor Corneliu Bucur. Dansul a conceput evenimente ce se desfasoara pe parcursul intregului an, cum ar fi Festivalul National al Traditiilor Populare, Targul Mesterilor Creatori, Olimpiada Copiilor Creatori, Festivalul Datinilor si Obiceiurilor etc. O structura foarte bine organizata, care functioneaza cu succes si reprezinta o modalitate eficienta de incurajare a creatiei populare din prezent. Avem o mostenire artistica si mestesugareasca rar intalnita in lume. Muzeul ASTRA se simte obligat sa intervina, sa puna la dispozitie, pe cele peste 100 de hectare ale sale, spatiul necesar afirmarii noii generatii de artizani tarani.
"Arhitectura taraneasca traditionala este distrusa cu furie; se pun pe foc ultimele ramasite ale frumusetii batranesti"
- In anii '60, cand Academia Romana si-a dat girul infiintarii muzeului, a stabilit o tematica legata de ingeniozitatea tehnica romaneasca. Se mai tine seama de acest legamant?
- Fara indoiala. Muzeul a fost si este reprezentativ pentru tehnica populara preindustriala. Nu ne putem suprapune peste tematica Muzeului Satului din Bucuresti. Totusi, incepand cu anul 1990, directia tematica a fost imbogatita, ajungandu-se la un muzeu al civilizatiei traditionale. Suntem pe ultima suta de metri a achizitionarii de monumente, obiecte si artefacte din sate, deoarece au ramas tot mai putine. Arhitectura taraneasca traditionala este distrusa cu furie chiar si in cele mai izolate zone; se pun pe foc ultimele ramasite ale frumusetii batranesti, si trebuie sa alergam din sat in sat, in cautarea a ceea ce a mai ramas. Lucram in sistem barter: construim troite noi, in locul celor vechi, biserici noi, in locul celor de patrimoniu etc. Ne-am gandit sa oferim oamenilor cu bani proiecte de case traditionale, pe care sa le amplaseze in locul vilelor de vacanta, importate din alte parti. Am elaborat modele in functie de zona, respectand specificul fatadelor si permitand modernitatea utilitara. La preturi modice, oferim modele de case din Maramures, Bucovina, Sibiu, Fagaras, Buzau, Gorj, Valcea etc. Dar cine sa inteleaga necesitatea de a fi noi insine? Primarii? De cele mai multe ori, sunt oameni fara nici un fel de pregatire in domeniu, fara respect si intelegere pentru lucrul frumos. Preotii? Si ei, in marea lor majoritate, sunt lipsiti de sensibilitate, de educatie estetica, de gust, lasand bisericile de patrimoniu sa se prabuseasca, pentru a construi altele noi, acoperite cu tabla argintie si pictate in culori tipatoare. Adevarul este ca de aceste lucruri nu se mai ocupa nimeni in tara asta. Ministerul a ramas fara specialisti, dupa disponibilizarile recente. Directiile de cultura judetene, la fel. Consiliile judetene sufera de aceeasi lipsa de oameni priceputi in conservarea patrimoniului. Consiliilor locale si primariilor numai la cultura nu le sta mintea.
"Dispare notiunea de patriotism. Pentru multi, este o valoare invechita, care nu ne mai priveste"
- Tabloul e apocaliptic. Riscam sa ajungem un popor fara radacini. Cum se vede tot acest marasm din paradisul in care aveti norocul sa va desfasurati activitatea?
- Parerea mea e ca dispare notiunea de patriotism. Pentru multi este o valoare invechita, care nu ne mai priveste. Patrioti au fost numai in trecut, azi nu mai avem nevoie de acest sentiment. Ce facem pentru pastrarea mostenirii din batrani? Vedem ce se intampla in Maramures, unde casele traditionale au disparut, fiind inlocuite cu surogate urbane, cu fatade placate cu oglinzi de plastic. Ca sa nu ajungem totusi la limita disperarii, ne consolam cu gandul ca exista un muzeu ca al nostru si ca multe altele din tara, unde functioneaza, de la caz la caz, un fel de pedagogie muzeala, inceputa cu elevii cei mai mici si continuata cu studentii universitatilor. N-or avea toti succes, dar tot va ramane ceva in urma. Aici, la Sibiu, am conceput o sumedenie de metode de atragere a publicului in muzeu. Avem cate o duminica cu intrare libera, in fiecare luna, iar programele cu scolile din judet sunt functionale saptamanal, elevii isi desfasoara unele ore in muzeu. In plus, suntem unicul muzeu din tara care ofera servicii firmelor care organizeaza activitati cu specific traditional.
- Vizitatorii muzeului ASTRA au observat ca, pe langa expozitia in aer liber, rasare o cladire care "ocoleste" relieful si nu supara privirea. Ce construiti pe vreme de criza, domnule director?
- Centrul ASTRA de Conservare si Restaurare a Patrimoniului Cultural. O constructie ce se desfasoara pe circa 2700 de metri patrati, care va avea cele mai moderne sisteme de depozitare si monitorizare a microclimatului necesar obiectelor rare, de patrimoniu. Intregul sistem de temperatura si umiditate a fost simulat pe computer de catre Muzeul Regal din Danemarca. Ne aflam in stadiul de achizitii ale dotarilor necesare, in functie de destinatia spatiilor si specificul cercetarilor ce se vor desfasura in laboratoarele ultramoderne de restaurare. Incluzand centrul de pregatire a conservatorilor si restauratorilor si beneficiind de dezvoltarea relatiilor cu numeroase centre de profil din Europa, noua constructie din Dumbrava Sibiului va desfasura activitatile de conservare preventiva si de restaurare pentru muzeul nostru in aer liber, punand in acelasi timp la dispozitia restauratorilor o bogata colectie de literatura de specialitate, spatii de lectura si reuniuni stiintifice, un program de cursuri si workshop-uri de perfectionare, precum si posibilitatea desfasurarii de stagii la fata locului, in facilitatile oferite de noua cladire.
"Am obtinut ceea ce nimeni nu visa: aproape trei milioane de euro plus o suma importanta de la Consiliul Judetean, cu ajutorul carora iesim in lumea politicilor culturale de nivel mondial"
- Cu alte cuvinte, in locul lasat gol de batranii mesteri si artisti ai satului, ASTRA propune renasterea profesiei de restaurator, intr-un timp mult prea sarac in restaurari.
- ASTRA este in avangarda de mult la acest capitol. Inca din anul 2000, am infiintat un Centru de pregatire a restauratorilor, iar acum nu facem decat sa-l dotam cu un spatiu adecvat. De-a lungul acestui deceniu am organizat numeroase cursuri internationale, cu profesori si studenti din Anglia, Germania, Polonia, SUA si din multe alte tari. Sunt sute de astfel de restauratori specializati in centrul nostru. De data asta, am obtinut ceea ce nimeni nu visa: cele aproape trei milioane de euro (cea mai mare parte din Norvegia) plus o suma importanta de la Consiliul Judetean (12% din necesar), cu ajutorul carora interesam intreaga tara si iesim in lumea politicilor culturale de nivel mondial. Desi a existat o concurenta mare pentru acesti bani, am castigat noi, la Sibiu, pentru ca am demonstrat ca avem un patrimoniu extrem de valoros, care trebuie restaurat de urgenta, dar si o scoala avansata de restaurare. In prezent, Centrul nostru este cel mai avansat proiect din acest domeniu din Romania.
- Citim zilnic despre sutele de milioane de euro pierdute de Romania, din cauza nepriceperii sau a birocratiei. Cum ati reusit sa iesiti din... hora invinsilor?
- N-a fost usor. Cei mai buni specialisti ai muzeului au reusit fara nici un sprijin din afara. Toate etapele birocratice europene au fost trecute cu brio, cu felicitari din partea donatorilor. Proiectul a trecut prin multe etape de jurizare, la Ministerul de Finante, la Bruxelles, prin analiza independenta efectuata la sange de o firma elvetiana. Oamenii nostri n-au gandit nici o clipa ca ar avea mai putine sanse decat proiectele din Capitala. Gratie acestei mentalitati, Sibiul poate deveni capitala restaurarii patrimoniului romanesc.
- Cu un corp atat de numeros de specialisti, muzeul poate deveni un fel de minister al restaurarii. V-ati gandit la acest pas?
- Noi nu putem spune ca specialistii nostri sunt mai buni decat altii, nu dorim sa desconsideram colegii care lucreaza in alte laboratoare, dar in principiu, e clar ca o forta atat de substantiala nu se poate limita la patrimoniul muzeului. Centrul nostru va iradia cercetare, stiinta, inalt profesionalism, metode si tehnici noi. Si nu doar in tara noastra. Avem deci obligatia sa mentinem mult timp functiunile acestuia, pentru a da destui specialisti nu numai Romaniei, ci si Europei.
Directorului Valeriu Olaru ii puteti scrie la e-mail: office@muzeulastra.ro
Mai multe detalii pe: www.conservareapatrimoniului.ro