Desigur, afirmatia asta contine oarece entuziasm... artistic. Oricate minunate evenimente culturale se vor fi petrecut in Romania, in capitala tarii ori in provincie, produsele culturale - fie ele si excelente! - nu tin de foame. Si totusi:
Poate ca cel mai important dintre aceste evenimente - in sensul deplin al cuvantului! - a fost "Gala Baletului Rus" - petrecut duminica trecuta, pe scena uriasa a Salii Palatului. Pentru cei care iubesc baletul, care iubesc muzica, Marea Muzica, pentru cei ce iubesc Frumosul si Armonia si Gratia, prilejul de a vedea stelele ce alcatuiesc azi "Diadema Baletului Rus" - a fost un dar nesperat. El s-a nascut din laudabila initiativa a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film "Dracula" (oare de ce tocmai... "Dracula"?!), in cadrul Campaniei "Arta contra Droguri"... Uriasa Sala a Palatului a fost arhiplina. Public de tot felul - chiar si copii mici. Multi, multi tineri si destui varstnici. Nici urma de public de... "fite". Publicul acesta... composit a aplaudat, a ovationat in culmea entuziasmului magnifica evolutie a urmasilor unora ca Nijinsky, Pavlova, Barisnikov, Nureev, Plisetkaia, stelele de ieri ale baletului rus (compania a fost creata in 1909, de faimosul Diaghilev, om de cultura si impresar de geniu). Dupa "adoptarea" fabulosului balerin Nijinsky, "Les ballets russes" cuceresc Europa. In 1917, odata cu Revolutia rosie, Diaghilev si sublima lui "trupa" parasesc definitiv Rusia si se instaleaza la Paris. Si, mai apoi, la Monte Carlo. Coregrafi, pictori si compozitori ilustri au contribuit, in timp, la gloria acestei companii. In urma cu cateva decenii, daca aveai putin noroc, puteai s-o vezi pe Plisetkaia sau pe Galina Ulanova dansand la "Balsoi" - la Moscova. Pe Nureev ori pe Barisnikov - niciodata! Ei dadusera bir cu fugitii din "raiul" comunist, urmand o cariera fulminanta in Occident, in Europa si in America... Asadar, incarcati cu amintirea unor astfel de legende, cum sa nu-i fi aplaudat cu incantare pe urmasii acestora? Pe tinerii balerini - frumosi si daruiti de Dumnezeu cu un har aparte, un har cultivat cu munca de rob si respect de sine si de public?
Ne-au fost oferite, in acea minunata seara, fragmente din "Lacul lebedelor", din "Spargatorul de nuci", din "Frumoasa din padurea adormita", din "Corsarul", din "Giselle", din "Don Quichote"... Deosebit de aplaudat, cu o coregrafie moderna, emotionanta la culme, a fost momentul "Spartacus". Ca si sublima "Moarte a lebedei"... Magnificenta numerelor de balet, "clasa" tinerilor balerini, splendoarea costumelor, a coregrafiilor ne-au prilejuit momente de vibranta intalnire cu Arta adevarata, cea care-i ofera omului posibilitatea de a demonstra cu stralucire faptul ca este cea mai nobila creatie a lui Dumnezeu. Asa cum au facut-o tinerii balerini rusi, a caror stea intre stele se numeste Nadejda Gracheva. Si care a fost regina serii. Din pacate, aceasta sarbatoare de prim rang a avut doua "coperte"... penibile. Si anume: la intrare, chiar in nasul puhoiului de iubitori de balet care se grabeau sa-si ocupe locurile, se desfasura un fel de... targ de marfuri puse la vanzare chiar de producatori: rochii colorate, fuste pestrite, costume de domni si doamne, rochite pentru fetite, cizme, sandale, pantofiori, genti, posete, palarii etc. Mai lipsea un tip care sa strige in gura mare: "Lume, lume, veniti si luati chilipiruri!". Desigur, producatorii sunt constransi sa apeleze la tertipuri comerciale care sa le aduca un ban in plus, dar, oare, nu s-ar fi putut sari peste aceasta zi speciala pentru a lasa liber holul imens al Salii Palatului, astfel ca viitorii spectatori cu emotia lor crescanda sa poata fi intampinati cu o anume solemnitate? Cu afise mari din spectacolele invitatilor?
A doua "coperta" penibila a constituit-o... prezentarea spectacolului. Mai exact... prezentatorii. Nu am inteles de ce organizatorii, cei ce vor fi platit o suma frumusica pentru invitarea la Bucuresti a acestor "Stele ale baletului rus", si care au perceput si sume frumusele pentru biletele de toate categoriile - nu au solicitat un balerin de talia lui Ion Tugearu ori o balerina de rangul Ilenei Iliescu, ca sa prezinte evenimentul si pe artistii care urmau sa evolueze in fata noastra. Cand colo, in fata scenei a aparut, pe post de prezentatoare... Mihaela Tatu (?!), care a citit de pe cartoane si hartiute cateva informatii la indemana oricui. Cat despre solisti si numele lor, totul a fost tinut in secret! La final, cand sala se cutremura de ovatii si de aplauze, nici urma de cos cu flori! Doar cate un buchetel modest, oferit balerinilor de cate unul sau altul dintre spectatori. Cat despre vreun "Program de sala"... nici pomeneala!
Conferintele Teatrului National
George Banu si "Livada cu visini"
Pentru mai tinerii nostri cititori sa spunem ca G. B. este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle - Paris. Ca este Presedintele de Onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT) si co-redactor sef al revistei "Alternatives thatrales"... A publicat o multime de carti de specialitate in Romania si in Franta, tiparite de edituri prestigioase. A obtinut in Franta de trei ori "Premiul pentru cea mai buna carte". George Banu a iubit si iubeste teatrul romanesc. Regizorii romani. Actorii romani. Publicul romanesc! Cu atat mai tentanta a fost, asadar, invitatia de a-i asculta parerile in cadrul "Conferintelor Teatrului National", despre celebra piesa a lui Cehov, "Livada cu visini". Mai ales ca la T.N.B. ne-a fost oferita recent, in final de stagiune, o noua versiune a acestei tulburatoare drame, semnata de talentatul si mult premiatul regizor Felix Alexa.
Despre "Livada cu visini", George Banu spune: "... E ultima piesa a lui Cehov. Cu ea, in acelasi timp, se termina secolul XIX si incepe secolul XX. Ea se afla la rascruce de vremuri, dar intrebarile de atunci revin si azi, cand un nou secol a debutat fara ca acela de dinainte sa fi murit pe deplin...".
In foarte cuprinzatorul si foarte instructivul caiet-program al T.N.B., dedicat premierei cu "Livada", ne sunt infatisate diversele intelesuri pe care i le-au descoperit piesei, de-a lungul timpului, mari regizori: Vlad Mugur, Andrei Serban, Otamar Krejca, Gheorghe Harag, Georgio Streler, Lucian Pintilie. Cea mai actuala parere asupra intelesului mortii "obligatorii" a "Livezii", a frumusetii ei, impinsa la pieire de invazia barbara a prezentului, mi s-a parut cea sustinuta de George Banu: ""Livada" e in noi, moartea ei e doar aparenta". "Livada" e parabola trecutului nostru cultural, amintirile noastre, nostalgiile noastre, o lume de valori ce trebuie pastrata vie in sufletele noastre, tocmai pentru ca e atacata, intruna, de un prezent violent, vulgar si amenintator...
Recunosc, pe mine nu m-a convins viziunea lui Felix Alexa, pentru care "Livada" este o "Livada conservata" in sute de borcane cu compot de visine! (la propriu - intrucat borcanele sunt la vedere, mai tot timpul pe scena, fac parte din decor, dar sunt si "personaje" cu care relationeaza interpretii). Singurul personaj care mi-a starnit o profunda emotie - desi nu face mai nimic in spectacol, nu prea vorbeste, nu gesticuleaza, ci doar trece, ca o stafie venind din trecut, este... Firs, batranul lacheu, interpretat cu mare arta de Mircea Albulescu.
Am plecat de la spectacol tulburata de "livada" mea, fericita ca in sufletul meu valorile ei sunt intacte.
Din fericire, evenimente culturale au loc mai tot timpul si in provincie. In randul lor se inscrie si "Gala vedetelor - VEDETEATRU" de la Buzau, aflata sub semnul aniversarii celor 15 ani de existenta a Teatrului "George Ciprian". In acest an, Gala a fost dedicata Regizorului, si anume, unor regizori importanti, care asigura valoarea de exceptie spectacolelor pe care le realizeaza. In cazul de fata, sarbatoritii au fost: Radu Afrim, Alexandru Tocilescu, Alexandru Dabija, Cristian Juncu, Dan Puric, Petre Bokor, Claudiu Goga. Nu a fost oferit decat Premiul publicului, iar acesta i-a fost decernat, insotit de aplauzele entuziaste ale spectatorilor, lui Alexandru Tocilescu, pentru realizarea spectacolului "Sfarsit de partida", de Samuel Beckett, care se joaca la Teatrul "Metropolis" din Bucuresti. Si in care-si dau masura talentului mari actori, precum: Mihai Constantin, Irina Petrescu, Razvan Vasilescu, Ion Besoiu. N-am izbutit sa aplaud evenimentul de la Buzau in direct, dar o felicit pe frumoasa si energica directoare a teatrului "George Ciprian", MARINELA TEPUS, pentru izbanda ei de a face sali pline la spectacolele-eveniment, gazduite intr-o cladire monument istoric a orasului. Da, mai exista oameni care iubesc cultura. Criza nu i-a omorat pe toti!
Pagina realizata de