STOP DN 66!

Exista un loc in Romania unic ca importanta ecologica, atat pentru tara, cat si pentru Europa: Muntii Tarcu-Godeanu-Retezat.

Un triunghi magic care formeaza impreuna un imperiu al naturii, cu o biodiversitate uimitoare. Dar coltul de rai ce ar putea sa devina atractia principala a turismului romanesc urmeaza sa fie taiat in doua de o sosea asfaltata: Drumul National 66A (DN 66). Asa au decis Guvernul Romaniei si cativa afaceristi locali din Hunedoara, Gorj si Caras Severin. La fel ca la Rosia Montana, studiul lor de impact asupra mediului este de fapt un alibi pentru o crima comisa cu sange rece, impotriva naturii. Teza este deja stiuta: asfaltul nu va dauna padurii ci, dimpotriva, va aduce beneficii. Intr-un gest superb de revolta si solidaritate, unii dintre cei mai renumiti specialisti ai Romaniei in probleme de mediu si fauna au mers la fata locului si au realizat benevol primul contra-studiu de biodiversitate din tara noastra. Acesta a fost posibil cu sprijinul Asociatiei ecologiste "Agent Green", care se afla in linia intai pentru oprirea constructiei DN 66. Mai multor cercetatori, pe care i-am urmat pe teren, le-am pus aceeasi intrebare:
- De ce considerati ca nu trebuie asfaltat drumul DN 66, ce leaga Campul lui Neag (Hunedoara) de Baile Herculane (Mehedinti)?

Gabriel Paun,
biolog, Presedinte "Agent Green"


"Va fi distrusa cea mai frumoasa zona de padure montana a Romaniei"

In primul rand, zona muntilor Tarcu-Godeanu-Retezat este ultima zona mai mare de 50.000 ha din Europa care a ramas neatinsa semnificativ de om. In lume, asa ceva mai exista doar pe Amazon, in Congo si in Indonezia. Ar mai fi padurile boreale din nord. Va dati seama ce bogatie uriasa are Romania?! Avem un tezaur, o comoara naturala, si ar trebui protejata cu orice pret! Drumul nu trebuie facut! Faci drumul, compromiti unicul peisaj forestier intact (PFI) si sansa localnicilor sa iasa din saracie. Si chiar daca drumul in sine nu ar fi o problema, asa cum insista sustinatorii acestuia, ceea ce aduce el este catastrofal pentru linistea de aici. Drumul va aduce cu sine nu doar defrisarea arborilor care au indraznit sa stea in calea asfaltului, ci si constructii haotice si un turism necontrolat, lipsit de o strategie durabila, care deja ne-a invadat in multe zone din tara. Turismul acela cu gratar la portbagajul masinii, muzica data la maximum si multe gunoaie ce raman in urma. Exista deja un drum de piatra care leaga cele doua zone geografice. De ce trebuie neaparat unul de asfalt? Cel putin 5 luni pe an ar fi inchis, pentru ca acolo cad zapezi foarte mari, cu pericol permanent de avalansa. Apoi, intretinerea drumului este foarte scumpa, pentru ca terenul este foarte accidentat, plin de torenti. O cheltuiala enorma pentru o economie de doar 30-40 de kilometri. Deja s-au facut 17 km de sosea, de la Uricani la Campusel. Este destul! Poti veni cu masina pana la intrarea in zona protejata. Se pot face hoteluri pana aici. Si mai departe ar ramane un traseu de plimbare minunat, pe drumul pietruit, deja existent. In felul asta, ai conditii si pentru turistii care vor confort, si pentru cei ce vor doar natura. O sosea asfaltata nu va creste importanta zonei, dimpotriva. Acum locul are unicitate si asta poate sa atraga un investitor si un turist. DN 66 trebuie oprit inainte de a distruge cea mai frumoasa si bogata padure a Romaniei! Fragmentarea padurilor este principalul motiv pentru disparitia mamiferelor mari. Asa se face ca frumoasa Elvetie care si-a construit sosele pana in creierii muntilor nu mai are nici un urs, iar Romania are.

Ionut Ghira,
Presedintele Societatii Romane de Herpetologie, Universitatea "Babes-Bolyai"
"Disparitia amfibienilor pune in pericol intreg ecosistemul din zona"

Din punct de vedere al herpetofaunei (reptile si amfibieni), constructia drumului va duce la distrugerea habitatelor care fac po sibila imperecherea lor. Sunt cateva zeci de balti si baltoace, care daca sunt distruse de drum, asta va duce la disparitia unei parti importante din amfibienii masivului. Un sant betonat va face sa dispara baltile cu frunze de fag si tot ce inseamna habitat. Din punct de vedere legal, este foarte grav: acestea sunt specii protejate prin lege! Cine distruge asa ceva este pasibil de inchisoare! Aici discutam de lucruri foarte importante pentru aceasta zona, de distrugerea unor specii protejate, aflate pe cale de disparitie si amenintate in Europa. Dupa primele doua iesiri in teren, am identificat deja 6 specii de amfibieni si 4 de reptile. 34 de habitate gasite primavara aceasta in care locuiesc si se reproduc vor disparea. Mi se pare foarte grav. Nu inteleg cum a fost posibil ca raportul oficial al celor de la drumuri sa spuna ca exista un singur punct de reproducere! Si raportul nostru inca nu este gata, pentru ca urmeaza sa verificam si speciile nocturne. Situatia va fi dramatica! Broastele din zona tin in buna masura sub control populatiile de insecte cu care se hranesc si care ataca padurea. Ecosistemul este ca un ceas cu multe rotite. Daca tu scoti o rotita si inca una si inca una, nu va mai functiona. Se deregleaza si nu mai merge. Nu se vor vedea efectele a doua zi sau peste o luna, poate nici peste cativa ani. Dar in timp, efectele vor fi dramatice. Se pune in pericol intregul ecosistem! Cand ne vom da seama ce am distrus, va fi prea tarziu.

Domokos Csaba,
specialist in mamifere mari, Asociatia Milvus
"Cum vor trece animalele un zid de trei-patru metri?"

Partea de sosea construita pana acum e deja un obstacol important pentru mamiferele mari. Pentru lupi, ursi si rasi, in special, pasajul Jiu-Cerna fiind o trecere de mare importanta. Apoi cerbii, caprioarele si mistretii vor fi afectate intr-o mare masura. Cum vor trece un zid vertical, din beton, de 3-4 metri? Se vor face pasaje, s-au facut deja, dar sunt foarte inguste, prost amplasate si la nivel cu soseaua. Mai lipsesc semafoarele si ore de siguranta rutiera pentru ursi. Adevarata problema pentru aceste mamifere va fi insa ceea ce aduce drumul. Taierile de paduri, vilele si turismul murdar vor afecta foarte tare zona. Ursul, de exemplu, are un miros mai bun decat al lupului. El este deranjat de prezenta omului de la distante destul de mari. Unde se va refugia de aici? Pe unde va trece? La fel o sa fie cu rasii, in numar mare aici, o raritate. Cu aceasta sosea, Romania e pe cale sa piarda o zona bine conservata si unica in lume prin diversitatea ei.

Richard Hoffman,
specialist in lilieci, Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania
"Arborii taiati ii vor lasa pe lilieci fara casa"

Exact acest tronson, pe unde ar urma sa se construiasca DN 66, este habitatul ideal pentru lilieci. Si ca adapost, si ca altitudine. Este un mediu optim pentru toate speciile. Din 50 in 50 de metri, sunt arbori in care locuiesc. Asta, datorita unor prieteni cum ar fi ciocanitoarea. Ea scobeste in arbore, le pregateste o casa perfecta liliecilor. Intr-un arbore stau de la 2 la 200 de indivizi. De-a lungul soselei ce urmeaza sa fie facuta, se va taia padurea, deci li se va distruge habitatul. In plus, este o suprafata mare si nu ar trebui fragmentata in doua cu un drum. Deranjul in prezent este minim, dar "traficul de asfalt" ar fi dramatic. Arborii ce vor fi taiati vor lasa mai multe colonii de lilieci fara casa. In plus, ei vor fi afectati si de buldozerele, praful si zgomotul din inima padurii, unde si cea mai mica schimbare conteaza. Apoi, odata cu darea in folosinta a soselei, traficul va creste. Va fi o agresiune. Pasul Jiu-Cerna este si traseu de migratie spre Serbia, Bulgaria, Grecia, Croatia, tari in care este posibil sa se simta anumite dezechilibre. Cand drumul va fi terminat, vor veni alte probleme: insectele sunt atrase de lumina farurilor si cand liliacul vine sa le vaneze poate sa fie lovit de masini. Pe un drum cum este acesta, de piatra, pe care se circula cu 5-10 km la ora, nu este o problema. Dar daca se circula cu peste 60 km/h, liliacul nu mai poate evita impactul. El merge pe ruta lui obisnuita de vanatoare si vine o masina si il face praf. Pe Valea Cernei e plin de lilieci. Or, in raportul oficial al constructorilor se afirma ca nu exista deloc lilieci! Noi am gasit doar in cateva zile pe aceasta vale aproape toate speciile cunoscute din Romania! 26 de specii din 31! In doar doua zile, noi am inregistrat peste 600 de semnale! Ceea ce ne face sa credem ca ei nici macar nu au trecut pe aici.

Irina Goia,
botanist, Universitatea "Babes-Bolyai"
"Chiar astazi am gasit o specie protejata prin Conventia
de la Berna"

Chiar astazi am gasit o specie protejata prin Conventia de la Berna si Lista rosie europeana. N-am crezut ca exista asemenea minuni aici. Am gasit un muschi vulnerabil. Creste numai in etajul molidului. Creste pe lemn putred, deci este destul de efemer si dispare foarte repede. Se afla la 5 metri de drum! Nu ne poate asigura nimeni ca ei ca vor lucra strict la drum si nu vor distruge ce se afla alaturi. In plus, deja am gasit mizerii aruncate: saci cu sticle de plastic, cutii de aluminiu, cauciucuri. Daca acum este asa, ce o sa fie la marginea unui drum asfaltat? Cand dispare o planta, dispare si insecta ce traieste pe seama ei. Este un lant. Padurile sunt foarte frumoase aici. Dar daca se vor initia exploatari...vom pierde. Au exploatat deja la limita Parcurilor Nationale si situatia e jalnica. Trebuie spus foarte clar: orice drum de asfalt deschide accesul exploatarilor forestiere. In toate zonele unde s-a asfaltat deja, de-o parte si de alta a drumului, vedem ca sunt trase lemne din padure. Se distruge, ramane mizerie in urma. Probabil ca cei ce vor drum sunt tocmai turistii care uita toate gunoaiele in urma lor. Am inteles ca dupa fiecare week-end trec rangerii si aduna saci de mizerie ca sa arate cat de cat bine. Anual, vin aici turisti din Cehia, Suedia, Polonia. Zona a devenit celebra in Europa. Ei cauta salbaticia, iar noi cream conditii pentru cei ce fac gratar si lasa mizeria in urma. La capitolul protejarea naturii mai avem mult pana la nivelul de educatie din Austria sau Elvetia. Pe mine ma ingrijoreaza ce va aduce drumul. Vor distruge Stanca Rosie, care este superba. Sigur vor distruge acel perete care are o biodiversitate uimitoare. Putine locuri din tara am vazut cu peretii asa infloriti, plini de plante minunate. E pacat! Am putea sa fim mai ceva ca Elvetia macar la capitolul curateniei, pentru ca la capitolul biodiversitate ii batem. Din pa-cate nu suntem atat de responsabili... constat asta cu amaraciune, de fiecare data cand cercetez locuri superbe din Romania.

Daca doriti sa sustineti Asociatia Agent Green va puteti adresa la: 0744/35.19.77 sau la e-mail: gabriel.paun@agentgreen.ro