GHEORGHE PANCULESCU, coautor al Turnului Eiffel
Un "nas" celebru: Vasile Alecsandri
Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat dupa o tehnologie descoperita in Romania, de proiectantul si constructorul Gustave Eiffel, care a importat-o de la noi.
Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul roman Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. In 1878, Panculescu revine in tara, pentru a construi calea ferata Bucuresti-Predeal. In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in afara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea concesionata in mai putin de un an, desi termenul era de aproape cinci ani.
Gustave Eiffel la Valenii de Munte
Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte, pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane. Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate.
In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul "Nicolae Iorga", francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de geniul romanului. Aici, Gustave Eiffel i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia universala din 1889. Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice, confectionate la sol si asamblate, dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea.
Cunoscut in Franta, anonim in Romania
Profesorul Eugen Stanescu, de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Ploiesti, s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit episod. A fost special in Franta, pentru a se informa cat de cunoscut este aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului de pe Sena.
Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi, daca nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti-Predeal.
Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta, decat in tara unde s-a nascut. Doar la insistentele profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta astazi numele inginerului Panculescu.
IOAN MORARU, laureat al premiului Nobel pentru pace
In 1985, romanii traiau in plina megalomanie a epocii de aur impuse de regimul Ceausescu. Dar desi in tara saracia era lucie, aspiratiile lui Nicolae Ceausescu nu tineau cont de aceasta stare de fapt. In ciuda alimentelor date pe cartela, a intreruperilor repetate de curent electric, a lipsei caldurii din apartamente, Ceausescu spera in acea perioada sa obtina, nici mai mult nici mai putin, decat Premiul Nobel pentru Pace. In acest context, decernarea acestui premiu era asteptata cu mare interes de clasa conducatoare. Si, surpriza! Romania castiga! Si inca o surpriza! Nu prin Nicolae Ceausescu! In acel an, Premiul Nobel pentru pace a fost decernat organizatiei "International Physicians for the Prevention of Nuclear War" (in traducere "Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear"). Trei persoane erau liderii acestei organizatii mondiale: un rus, un american si un roman! Nu un roman emigrant, care fugise din Romania, ci un roman care traia in Romania condusa de Nicolae Ceausescu. Numele sau este Ioan Moraru, din pacate, un ilustru necunoscut printre compatriotii sai. Dupa ce a primit celebra distinctie, a intrat rapid intr-un con de umbra, regimul de atunci neputand trece cu vederea ca "i-a furat premiul lui Ceausescu".
Cercetator de exceptie, pasionat de domeniul anatomiei patologice, a continuat munca inceputa de Victor Babes, remarcandu-se prin numeroase descoperiri de profil. A condus Institutul de Anatomie Patologica din Bucuresti, unul din amfiteatre purtandu-i astazi numele.
Premiul Nobel pentru Pace, primit de Ioan Moraru la Oslo, in 1985, l-a impartit cu rusul Mihail Kuzin, din fosta URSS, si Bernard Lown din SUA. Dintre cei trei, Moraru a fost singurul despre care nu s-a stiut nimic in tara sa, ceilalti doi fiind ovationati de compatrioti. Cei trei cercetatori se cunosteau din anii '60, cand au decis sa infiinteze o Organizatie mondiala pentru prevenirea razboiului nuclear. Cu atat mai mare e meritul lui Moraru, ajuns la conducerea acestei Organizatii, in conditiile in care el nu reusise sa infiinteze o filiala a acesteia si in Romania de atunci.
Ioan Moraru s-a nascut in 1927, la Darlos, langa Medias, consatenii sai fiind printre putinii romani care stiu ca un "megies" de-al lor a luat premiul Nobel.
A murit in 1989, la 62 de ani, cu trei zile inainte de 22 decembrie, regretat de studentii sai si de colegii cu care si-a impartit pasiunea pentru medicina.
(informatii de pe internet)
Carte de vizita
Ioan Moraru (1927-1989). A fost absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj, doctor in stiinte medicale (din 1957) si doctor docent (din 1968). A activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicina legala si morfopatologie, parcurgand toate etapele ierarhice, de la preparator pana la profesor sef de catedra.
* A fost directorul Institutului Medico-Legal "Mina Minovici" din Bucuresti si director al Institutului "Victor Babes", membru titular si vicepresedinte al Academiei de Stiinte Medicale. A reprezentat tara noastra la O.M.S. (Organizatia Mondiala a Sanatatii), ca membru al Comitetului Executiv si vicepresedinte al acestui comitet. A fost Secretar General (1964-1966) si Ministru adjunct la Ministerul Sanatatii (1966-1969).
* Activitatea sa stiintifica se concretizeaza in tratate si monografii si peste 300 de lucrari publicate in reviste din tara si strainatate. Este autorul unei "Introduceri in genetica moleculara" (in colaborare cu St. Antohi, 1964), iar sub redactia sa apar tratatele de "Medicina legala" (1967), "Anatomia patologica" (1980), "Dictionar de imunologie" (impreuna cu E. Paunescu, 1981), "Imunopatologie" (1984) si colaboreaza la volumul "Methods in Enzymology" (New York, 1983).
* Lucrand peste 3 decenii in domeniul anatomiei patologice, in laboratoarele catedrei de anatomie patologica a Institutului de Medicina din Moscova, la sectia de anatomie patologica a IML Bucuresti si apoi la Institutul "Victor Babes" din Bucuresti, a studiat o variata cazuistica legata de boala membranelor hialine, docimazia histologica pulmonara la nou nascut, pneumopatia intrauterina, meningita hipertoxica, leziunile vasculare cerebrale in intoxicatia cu alcool metilic, tanatogeneza prin fibroblastoza si miocardita primitiva la copii, metastazele cancerului pulmonar, metastazele in glandele endocrine, carcinomul mamar, mecanismul de producere al leziunilor hepatice, hepatitele toxice si cirozele experimentale nutritionale si altele.
Alte premii Nobel obtinute de personalitati de origine romana:
* George Emil Palade, medic si om de stiinta american, nascut in Romania, specialist in biologia celulara. A primit premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina in anul 1974, pe care l-a impartit cu Albert Claude si Christian de Duve.
* Elie Wiesel, scriitor american, originar din Sighetu Marmatiei, supravietuitor al Holocaustului, a primit Nobelul pentru Pace in 1986.
* Herta Muller, nascuta in Banat, a castigat in 2009 Premiul Nobel pentru Literatura pentru Germania.
MONICA DANISOR