* La fel de veche si de frumoasa ca si Sibiul, cetatea medievala de pe malul Tarnavei intra in competitia culturala cu fruntea sus *
Incepand de anul trecut, se scrie o noua pagina in istoria cetatii Sighisoara. Desi e greu de vorbit despre o traditie in cazul unui festival ajuns abia la cea de-a doua editie, orasul de pe Tarnave are aerul unui loc care transforma orice initiativa culturala benefica intr-un bun de pastrat. Promisiunea unei traditii e cu atat mai sigura, cu cat si organizatorii, "Asociatia pentru Educatie si Educatori" si Primaria orasului Sighisoara, au declarat, unanim, ca doresc continuarea acestei "sarbatori a filmelor premiate":
"Speram ca prin nivelul productiilor cinematografice prezentate si prin tematica atelierelor ce vor avea loc aici festivalul sa starneasca interesul unui numar mare de spectatori, astfel incat Sighisoara sa devina un punct de reper in agenda de vacanta a cinefililor", spune Dorin Danesan, primarul Sighisoarei.
Pe parcursul celor sase zile de festival, am putut vedea o parte din filmele premiate anul trecut (in frunte cu fabulosul castigator Palme d'Or din 2009, filmul austriac "Die Weisse Band / Panglica alba", in regia lui Michael Haneke). Acest regal de filme cum l-au numit printr-un calambur organizatorii a adunat titluri romanesti, ca "Politist, adjectiv" (regia Corneliu Porumboiu), "Pescuit sportiv" (regia Adrian Sitaru), "Eu cand vreau sa fluier, fluier" (regia Florin Serban), "Cealalta Irina" (regia Andrei Grusznitki), "Amintiri din Epoca de Aur", "Cea mai fericita fata din lume" (regia Radu Jude), "Francesca" (regia Bobby Paunescu) si "Calatoria lui Gruber" (regia Radu Gabrea), toate filme premiate, cand de jurii specializate, cand de publicul festivalurilor la care au fost prezente.
Dincolo de aceste titluri, organizatorii au pregatit, seara de seara, proiectii speciale in Piata Cetatii. Programul serilor de film in aer liber a fost din ziua anuntat public, de vocea unui tobosar coborat parca din timpuri imemoriale: "Stati fara grija. Noi veghem" si "Va multumim ca ati ales cetatea Sighisoarei". Cu asemenea premise, festivalul nu putea fi decat promitator. Publicul sighisorean, pregatit cu paturi si umbrele mari, luate de acasa, s-a adunat fidel in Piata Cetatii, hotarat sa se bucure de aceste rare seri de film, indiferent de buletinele meteo.
In memoriam Gheorghe Dinica
Intrebat de ce se include in festival o seara a amintirii, actorul Adrian Titieni, directorul Festivalului de Film de la Sighisoara, spunea: "Am simtim ca e de datoria noastra sa tinem vie memoria cineastilor care nu mai sunt printre noi, fie ca vorbim de actori, regizori, scenaristi, sau orice alta personalitate care participa la crearea unui film".
Ziua care a precedat seara acestui "in memoriam" a fost prilejul unor intalniri mai mult sau mai putin formale, in care povestile si anecdotele despre Gheorghe Dinica au curs cand firesc, cand stanjenite de emotia tristei amintiri ca nu mai este printre noi. "Rolul din "Filantropica" este singurul rol pe care l-am gandit cu un actor in minte. Era prin 1998, cand l-am vazut pe Gheorghe Dinica cantand in emisiunea lui Horia Moculescu. Am ramas perplex, in fata farmecului lui neasteptat. Era un Gheorghe Dinica tandru, un om care iti canta mucalit la ureche", spunea Nae Caranfil, regizorul filmului "Filantropica", unul dintre cele doua filme proiectate la Sighisoara in memoria lui Gheorghe Dinica. "Isi facea treaba sincer. Nu avea probleme de fotogenie, nu-l interesa niciodata unde era plasat aparatul de filmat, era fabulos de expresiv, pana si cu spatele. Ma simt foarte mandru ca am fost contemporan cu el si ca am fost in preajma lui. Ce-i drept, nu-i placea deloc sa se vorbeasca despre el si, in mod sigur, nu i-ar fi placut sa-l vorbim acum la timpul trecut", spunea Vivi Dragan Vasile, directorul de imagine al Filantropicii, coleg de platou cu Gheorghe Dinica, in repetate randuri.
"Avea o personalitate covarsitoare si era de o tandrete si un respect pentru familie greu de pus in cuvinte... sunt mandra ca am facut parte din destinul lui", a adaugat Gabriela Dinica, sotia marelui actor, invitata special pentru aceasta seara a memoriei.
Nunta in Basarabia
Cea de-a patra zi a festivalului a adus in piata Cetatii din Sighisoara una dintre cele mai efervescente premiere pregatite pentru aceasta toamna, "Nunta in Basarabia", un film de o vivacitate molipsitoare, cu o coloana sonora superb-absurda, ce-i confera un nesperat si proaspat iz de film muzical, al carui crescendo inimaginabil culmineaza cu un insert de jazz, intr-o interpretare live moldoveneasca absolut halucinanta. Cel de-al doilea film al serii, "Medalia de onoare", ce-l va aduce tot in toamna pe marile ecrane din intreaga tara pe Victor Rebengiuc, e o comedie neagra, despre un pensionar din Romania anilor '90, care primeste tam-nesam o distinctie pentru faptele de vitejie din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Si surpriza: printre altele, apare si Ion Iliescu, care se joaca pe sine, in postura de presedinte al acelor vremuri.
Filmul de inchidere a fost tot o comedie care abunda de muzica si absurd, "Concertul" lui Radu Mihaileanu, un film foarte indragit, oriunde a rulat, si la fel de bine primit de publicul sighisorean, in ciuda ploii mocanesti care ameninta sa strice o seara care altfel se anunta perfecta.
Pentru copii, mai in joaca, mai in serios...
Singura sectiune competitiva a festivalului a fost un concurs adresat liceenilor, acestia fiind incurajati sa realizeze clipuri de 99 de secunde, in care sa trateze o tema ampla si complicata: "Salveaza lumea!".
Juriul format din Alessandro Battalini, selectioner al festivalului de film din Leeds Marea Britanie, si Maureen Prins, initiatoarea CosyMo's Solar Cinema, a ales din cele 23 de clipuri inscrise pe cel al Anei Mares, film intitulat chiar "Salveaza lumea in 99 de secunde". Drept rasplata, clipul ei a fost inclus in programul turneului european de proiectii cu energie solara, initiat de Maureen Prins, si va putea fi vazut in aceasta vara in 10 tari din Europa, alaturi de alte cateva filme scurte, care trateaza aceeasi tema.
Pe un alt "front", asociatia timisoreana "Cloud Factory" a fost invitata sa sustina pe parcursul festivalului cateva ateliere de lucru manual. Tinerele i-au invatat pe copii sa confectioneze papusi si marionete din resturi de materiale si sa picteze sacose de panza, explicandu-le, in acelasi timp, cat e de important sa renunte la plastic si sa foloseasca pentru jocurile lor obiectele pe care le au la indemana.