Tot cautand noi dovezi referitoare la efectul benefic al mancarii netratate termic asupra sanatatii, am gasit trei povesti foarte impresionante despre hrana vie si efectul ei salvator, chiar si in cazul unor boli deosebit de grave, cum ar fi cancerul. Incep cu povestea doctoritei daneze KIRSTINE NOLFI.
Kirstine Nolfi
(1881-1957)
Experimentul danez
Kirstine Nolfi s-a nascut la 14 aprilie 1881 in Egtved - Danemarca. A studiat medicina la universitatea din Copenhaga, iar dupa examenul de stat, luat in 1907, a lucrat timp de 12 ani la mai multe spitale din capitala daneza.
In mai 1941, a descoperit din intamplare un nodul la sanul drept, dar nu si-a facut prea multe griji, gandindu-se ca se va resorbi de la sine. Dupa cinci saptamani, constata insa cu groaza ca nodulul ajunsese deja la marimea unui ou de gaina. Era cancer! In loc sa recurga insa la operatie sau la radioterapie, Kirstine s-a retras pe o mica insula in Kattegat si a inceput sa consume exclusiv hrana netratata termic. Primele semne de imbunatatire a starii de sanatate si o micsorare a tumorii au inceput sa apara abia dupa doua luni. Tanara doctorita se simtea mai bine ca niciodata. Dupa un an, in care a mentinut strict regimul alimentar cu hrana netratata termic, a ascultat de sfatul medicului si cercetatorului Mikkel Hindhede (1862-1945) si a trecut la o alimentatie vegetariana, care cuprindea doar in proportie de 60-75% alimente netratate termic. Dupa trei, patru luni, a inceput sa se simta din nou obosita si a inceput sa aiba dureri puternice la san. Nolfi a trecut din nou pe regimul exclusiv de hrana vie si, dupa numai o saptamana, i-au disparut si durerile, si starea de oboseala.
Dornica sa le impartaseasca si altora experienta ei, Kirstine Nolfi a inceput sa scrie articole, dar ziarul medical danez caruia i le-a oferit a refuzat publicarea lor. Si oferta pe care a facut-o, de a-si prezenta cazul in fata unei adunari medicale, i-a fost respinsa. Dar Kirstine Nolfi era hotarata sa-si popularizeze experienta castigata si sa ajute cat mai multor oameni bolnavi. De aceea, in 1945 a deschis un sanatoriu cu 80 de paturi, iar tratamentul principal aplicat era alimentatia netratata termic. Pacientii primeau trei mese pe zi, ce constau din fructe, legume, lapte crud, nuci, cereale, plante din flora spontana, salate si putina miere. Astfel ea a avut posibilitatea de a studia timp de 12 ani efectele regimului cu hrana vie asupra foarte multor boli. Dr. Nolfi a consemnat rezultate foarte bune in tratarea urmatoarelor boli: poliartrita cronica, astm bronsic, boli cardio-vasculare, boli hepatice, diabetul zaharat de tip II, boli renale si de stomac, obezitate, boli de piele, epilepsie, sciatica, boala lui Basedow, hemoroizi, migrene, parodontoze. In ceea ce priveste cancerul, mentiona ca pentru vindecarea lui este foarte important sa se respecte cu strictete regimul alimentar, care trebuie inceput in faza incipienta a bolii.
De-a lungul celor doisprezece ani, clinica ei deveni foarte renumita. Intre timp veneau pacienti din Suedia si Norvegia, fapt care a starnit invidia multora dintre colegii sai, care au inceput sa o defaimeze. Unii afirmau ca, de fapt, Kirstine Nolfi nici nu avusese cancer, altii spuneau ca se operase in secret si de aceea se vindecase.
In anul 1946, i s-a retras licenta de medic si dreptul de a practica pe o perioada de un an de zile si i s-au intentat mai multe procese, pe care insa Kirstine le castiga. Pentru a-si demonstra nevinovatia, la inceputul anului 1948, accepta sa i se ia o proba de tesut de la san, care s-a dovedit la biopsie ca fiind de natura maligna. Din pacate, dupa aceasta interventie chirurgicala, au inceput sa se formeze metastaze.
In cartea sa aparuta in 1946 si intitulata "Apararea mea", dr. Nolfi ia pozitie impotriva tuturor acuzatiilor nedrepte care i se adusesera, iar din 1949, s-a retras definitiv din activitatea medicala. Dar toate procesele intentate, toate rautatile si minciunile afirmate la adresa ei, interventia chirurgicala la care se supusese de buna-voie i-au subrezit foarte tare starea de sanatate si boala a revenit. Cancerul s-a extins in tot organismul, in final formandu-i-se metastaze si in oase. Kirstine Nolfi moare in 1957, la varsta de 76 de ani.
Dr. Lorraine Day (SUA)
O americanca invingatoare
A doua poveste este a doamnei Lorraine Day M. D. (SUA). Am citit pentru prima data despre ea pe pagina de internet a domnului Dr. Florin Micliuc (http://florin.heim.at/mismedromania/ adiocancer_001.htm), un medic roman care a lucrat 15 ani in Germania, la un centru de combatere biologica a cancerului ("Gesellschaft fr Biologische Krebsabwehr - GfBK") si care a infiintat si in Romania, dupa modelul german, "Centrul roman de combatere biologica a cancerului" (CRCBC), la Baile Felix, langa Oradea. Si in cazul d-nei Lorraine Day a fost depistat un cancer.
"You have cancer. You're going to die!". "Ai cancer si vei muri", i-au spus doctorii. . . "But they were wrong!" ("Dar au gresit.") a spus Lorraine Day. Mai intai, i-a fost diagnosticata o tumora mica la san, ce a fost indepartata chirurgical. La scurt timp dupa operatie, tumora s-a refacut, dovedindu-se a fi foarte agresiva si crescand foarte rapid. In numai trei saptamani ajunsese la marimea unui grapefruit. "Cancer invaziv", i s-a spus. De data aceasta insa, doamna Day a refuzat terapiile standard pentru tratarea cancerului si s-a hotarat sa-si recladeasca sistemul imunitar, singura si numai prin metode naturale. Doamna Day traieste si astazi, tumora s-a retras complet, este sanatoasa si se ocupa in prezent cu tratarea oamenilor loviti de aceasta boala cumplita, aplicand numai metode biologice.
Ca si in cazul multor altor medici ce au aplicat ca metode de tratament terapiile naturale, si doamna Day a fost defaimata si s-a incercat prin toate metodele denigrarea ei. Ea a raspuns insa calma la toate acuzatiile ce i-au fost aduse, oferind o multime de dovezi care demonstreaza falsitatea celor afirmate de rauvoitori.
Doamna dr. Teodora Indrei Stoica
Un destin pilduitor
A treia poveste, cu toate ca nu am gasit nici fotografii si nici foarte multe date exacte, este poate cea mai interesanta pentru noi, deoarece este vorba despre un medic din Romania. Un medic prea putin cunoscut, din pacate, desi a scris un capitol foarte important in istoria medicinii alternative din Romania. I-am aflat povestea de la fiica dansei, Olivia, care a avut bunavointa sa-mi spuna istoria tare impresionanta a familiei sale.
Doamna dr. Teodora Indrei Stoica a studiat medicina generala, dupa care s-a specializat in psihiatrie. A practicat medicina la Deva si la Bucuresti. In vara anului 1982, dupa reintoarcerea din vacanta de vara de la Constanta, a descoperit un mic nodul la subrat. Dupa cateva saptamani, a constatat ca nodulul a inceput sa creasca si atunci s-a hotarat sa-si faca diferite teste si investigatii. La inceputul anului 1983, a fost internata in spital si operata, extirpandu-i-se sanul. Rezultatul a fost necrutator. Avea cancer, iar doctorii care o operasera nu ii dadeau mai mult de sase luni de viata. Doamna Dr. Indrei Stoica nu a putut, insa, sa accepte vitregia destinului si sa se resemneze, ci s-a hotarat sa invinga boala, prin puterile sale proprii. A refuzat terapia cu raze si chimioterapia care i s-au propus in spital ca metoda de tratament. A inceput sa studieze cartile scrise de mari medici care tratasera bolile prin metode naturale, iar in primavara anului 1983, s-a retras la parintii sai, la tara, intr-un sat din Dobrogea, unde a inceput sa urmeze o dieta stricta, cu sucuri de cruditati. A studiat mai departe plantele din flora spontana si puterea lor terapeutica. Isi culegea singura plantele, pe care le folosea la ceaiuri sau la sucuri, pe unele le usca, pe altele le folosea in stare proaspata. A inceput sa aplice si reflexoterapia. In tot acest timp, a fost foarte mult ajutata si sprijinita de parinti si de sora sa, astfel incat dupa 3 luni, incepuse deja sa se simta mult mai bine. S-a reintors la Bucuresti, unde a inceput sa practice metoda de tratament cu sucurile de cruditati. Dupa cateva luni, s-a dus la control la medicii care o operasera si care nu-i mai dadusera decat 6 luni de viata, iar acestora nu le-a venit sa creada cat de bine arata si cat de bine se simtea. S-au repetat testele si investigatiile si i s-a comunicat ca s-a vindecat. Reusise sa invinga cancerul. In mai 1984, s-a nascut cel de-al doilea copil al sau, si tot in acelasi an, i s-a publicat un articol despre cancer si medicina naturala in ziarul "Scanteia". In articol scrisese despre experienta ei si cum se vindecase de cancer cu ajutorul curei de fructe, plante si legume crude, dorinta ei cea mai fierbinte fiind sa dea curaj si altor oameni cu cancer sau alte boli grave. In urma publicarii articolului, au inceput sa vina bolnavi de cancer si de alte boli din toata tara, multi aflati in ultimul stadiu al suferintei. Printre pacientii care au cautat-o pe doamna dr. Indrei Stoica a fost si dr. Doru Laza, viitorul indrumator al Clinicii Eden de la Breaza. Familia doamnei doctor s-a mutat apoi la Vatra Dornei, unde dansa a avut o ocazie minunata sa cerceteze mai departe plantele medicinale si valoarea lor terapeutica inestimabila.
In 1987, a aparut la Editura "Litera" cartea sa cu titlul "Indreptar Profilactic si Terapeutic de Medicina Naturista". Doamna dr. Indrei Stoica a fost foarte mult sprijinita de doctorii Maria si Pavel Chirila, iar dr. Doru Laza i-a pus la dispozitie banii necesari editarii cartii. Cartea a aparut, iar tirajul s-a epuizat in mai putin de 4 ore. Din pacate, la numai cateva luni de la aparitia cartii, in anul 1988, doamna doctor Teodora Indrei Stoica s-a stins din viata. Cancerul necrutator a lovit-o pentru a doua oara, reusind de data aceasta sa o invinga.
In viata, granita dintre adevar si minciuna este foarte fragila, de aceea numai puterea de discernamant a fiecaruia dintre noi poate decide pe cine credem si cui ii dam dreptate
MIHAELA WALTER - Longkamp, Germania