Criza, in analiza specialistilor - Prof. dr. COSTANTIN ROMAN - Expert contabil si auditor financiar, Facultatea de Finante, Banci si Burse de valori din cadrul ASE

Ion Longin Popescu
"Miliardele de euro de la UE ne fac cu ochiul, iar noi ne lamentam si ne tanguim a neputinta"

Nadajduim ca acest exceptional indreptar de iesire din criza sa ajunga si sub ochii presedintelui tarii. Romania are specialisti care s-o poata salva. Politica trebuie dublata de stiinta, inainte de a fi prea tarziu

Cand vorbim de contraperformantele guvernului actual, ajungem sa ne intrebam: unde ne sunt specialistii? Au disparut oare finantistii, economistii, toate mintile luminate cu care ne laudam? Daca a guverna inseamna a conduce tara spre prosperitate de catre cei mai luminati fii ai natiei, de ce nu-i vedem pe acestia la Palatul Victoria? De ce Economist Sef al tarii este un baron de Videle/Simeria, ca Adriean Videanu, si nu o somitate in economie, care si-a tocit coatele pe bancile unor mari universitati din tara si strainatate? Ce calitati profesionale, ce studii si cercetari il califica pe un inginer din Craiova, Radu Berceanu, sa conduca destinul Transporturilor, adica al "venelor" si "arterelor" statului? Cum se face ca un economist modest, fost stagiar la o uzina mecanica, a ajuns sa conduca Ministerul Mediului, domeniu in care nu are absolut nici o calificare? Unde ne sunt, asadar, specialistii si solutiile lor anti-criza? Iar daca ministerele trebuie sa fie conduse de oameni politici, de ce nu se inconjoara acestia de specialisti? N-au plecat toti in America, nu si-au gasit toti slujbe la Bruxelles. De ce politicienii momentului nu inteleg ca ambitiile lor ar trebui inlocuite cu solutii tehnice rezonabile, verificate in trecutul economic al Romaniei si in practica altor tari? Profesorul Costantin Roman de la ASE este expert contabil si finantist de prima mana. Daca ar fi consultat, domnia sa ar oferi multe solutii pentru iesirea din criza. Nu a guvernantilor, ci a tuturor romanilor.

"Primul lucru ce trebuia facut dupa Revolutie era inventarul avutiei statului"

- Analistii vorbesc de o dubla criza: una autohtona, declansata in 1990, peste care s-a suprapus criza mondiala de azi. Vorbind despre cea dintai, care au fost cauzele ei initiale?

- Prima si cea mai grava eroare a autoritatilor postdecembriste a fost ignorarea invataturii marelui profesor Spiridon Iacobescu, autorul primei si singurei inventarieri a patrimoniului public si privat al statului roman, finalizata in anul 1938. Asta era primul lucru ce trebuia facut dupa Revolutie: inventarul avutiei statului. Sa fi delimitat patrimoniul public de patrimoniul privat. Sa-l fi evaluat. Sa fi determinat efectele economice pe care urma sa le produca. In acest fel, statul ar fi apelat la impozite si taxe numai pentru diferentele existente intre valoarea acestei averi si necesitatile noului buget. Se intelege ca aceste taxe si impozite ar fi fost rezonabile, iar poporul roman ar fi stiut, ca la poker, "in cat sta", ce carti are in mana.

- Sa fi stiut romanii, cu documente in mana, cata avutie au mostenit de la Ceausescu? Si luceferii noii puteri de unde ar mai fi furat?

- Ca specialist, pot sa spun doua lucruri: fie nu s-a dorit, fie n-am avut oameni care sa-si asume raspunderea pentru o astfel de operatiune uriasa. Sa luam un exemplu: combinatul de oteluri speciale de la Targoviste era aproape gata in anul 1989. Facut de cine? De specialisti din Japonia. Ce-ar fi trebuit sa zica statul roman, in noul context politic? "Prieteni buni, ati facut acest combinat ultramodern. Ia veniti cu specialistii vostri si spuneti-ne cat pretuieste, cat valoreaza? Asaa... Acum va intrebam: vreti sa-l cumparati? Sau organizam o licitatie la care puteti participa si voi?". Iata cum ar fi trebuit sa se faca privatizarea unui obiectiv economic, cand stii ce ai, cat pretuieste si ce efecte economice produce. Iata cum ar fi trebuit sa se faca privatizarea intregii economii. Cum ar fi fost sa stie guvernele postdecembriste care este valoarea fiecarei companii si ce efecte economice produce fiecare? Cum ar fi fost sa evaluam patrimoniul cultural? Nu s-ar mai fi demolat atatea cladiri istorice, atatea monumente de valoare, atatea vestigii unice. Nu s-ar mai fi scos din tara, in perioada haosului legislativ, mii de tablouri si icoane nepretuite. Un simplu act de contabilitate (e adevarat, destul de complex) ar fi salvat bogatiile Romaniei.

"Legea este o bariera pe sub care trec cateii, peste care sar leii si in fata careia se opresc boii"

- Ce alte cauze interne au determinat dezastrul economic actual?

- Incalcarea legii de catre multi dintre ministrii de pana acum si lipsa unor legi fundamentale. Legea raspunderii ministeriale inca in vigoare, adoptata abia dupa noua ani de la Revolutie, este o rusine, deoarece nu prevede raspunderi penale pentru demnitari, ci numai raspunderi morale. Abia dupa 2007, cand am fost obligati sa aplicam legislatia europeana, ministrul poate fi tras la raspundere si penal, nu numai moral. Intarzierea adoptarii Legii functionarului public pana in 1999 a fost, de asemenea, in favoarea politicienilor cu functii ministeriale, si in defavoarea contabililor sefi din intreprinderile vandute pe nimic, care nu aveau nici o protectie in fata ministrilor politici si nici o putere de functionar public. Au fost obligati de sefi sa semneze vanzari scandaloase de patrimoniu, privatizari frauduloase si cate altele. Atunci s-a scurs in "neant" o mare parte a avutiei statului - una dintre cauzele majore ale crizei de azi. Sa va spun definitia legii data de un ministru al invatamantului, in perioada anilor '90: "Legea este o bariera pe sub care trec cateii, peste care sar leii si in fata careia se opresc boii". Asta a fost filosofia multor demnitari romani de dupa 1989.

- Va propun sa vorbim despre situatia la zi. Imaginati-va ca veti fi chemat maine la Cotroceni, pentru a fi numit prim-ministru. Ce masuri ati lua de urgenta?

- Desi o astfel de palarie nu mi se potriveste, sa admitem acest scenariu, de dragul discutiei. M-as indrepta in primul rand catre agricultura, catre traditia "foncierei", cel mai puternic si viguros impozit agricol. Avem 8 milioane de hectare de pamant retrocedat proprietarilor, dar n-a fost evaluat, n-a fost pretuit si nu s-a calculat ce contributie ar putea avea in PIB. Jumatate zace nemuncit si fara cadastru. As pune imediat impozit suplimentar pe terenurile agricole nemuncite, as forta astfel asocierea taraneasca, productia de cereale, legume si fructe bio, atat de cerute in Europa. As cauta metode de subventie care nu contravin reglementarilor UE. As urma exemplul Olandei, care subventioneaza liniile aeriene nationale KLM, dar pretinde, in schimb, tuturor avioanelor acestei companii sa transporte gratuit containerele cu flori ale fermierilor olandezi in toate colturile lumii. Iata cum isi subventioneaza Olanda agricultorii. Oare cei de la Codlea, daca ar beneficia de transport gratuit pe Tarom, n-ar putea sa fie prezenti cu flori proaspete la Paris, Cluj-Napoca, Suceava, Viena, Varsovia etc.? Folosind acest exemplu, n-am putea extinde procedeul si la alte marfuri agricole perisabile, dand o mana de ajutor producatorului roman? Desigur, as subventiona motorina. La sfarsitul anului agricol, as deduce si rambursa producatorilor agricoli accizele din pretul motorinei si al energiei electrice, pe baza productiei obtinute si a suprafetei de pamant lucrate. In acest fel, as fi sigur ca decontez numai motorina si curentul folosite in agricultura.

"As renegocia cu FMI doua capitole: educatia si sanatatea"

- Aceste masuri par a fi, mai degraba, pe termen mediu. Ce ati intreprinde imediat, tinand cont de urgentele financiare?

- As renegocia cu FMI doua capitole: educatia si sanatatea. Trebuie introduse aceste bugete prioritare, deoarece avem nevoie sa educam cetateni europeni de prima mana, nu de mana a doua sau a treia. In plus, avem nevoie de cetateni sanatosi. N-as reduce salariile profesorilor si medicilor, le-as mari! Poate as limita salariile la CFR sau la functionarii publici, la alte sectoare din economie, dar nu la educatie si sanatate. As amana toate cheltuielile inutile si as asigura competitia de programe, rasplata performantei, stabilizarea fortei de munca. As opri hemoragia de medici si informaticieni spre Occident, prin introducerea de contracte cu universitatile, dupa model german, astfel ca absolventii sa nu mai poata pleca in strainatate decat daca intorc statului banii cheltuiti cu scolarizarea. Nu in ultimul rand, as prelua cateva idei din experienta poloneza in accesarea fondurilor europene. In Polonia, pe langa universitatile de stiinte economice, s-au infiintat cursuri de masterat pentru pregatirea formatorilor de proiecte europene. De ce n-am putea sa facem si noi astfel de structuri? Chiar din aceasta toamna, as infiinta un fel de concern universitar care sa reuneasca economisti, ingineri (in special agronomi si silvicultori), juristi, medici, profesori etc., pe care sa-i califice in atragerea de bani europeni. Rapid, fara multe complicatii, fara timpi morti. Miliardele acelea ne fac cu ochiul, iar noi ne lamentam si ne tanguim a neputinta. Ca sa cheltuim eficient acesti bani, as impune specialistilor din finante sa construiasca doua-trei bugete-program (educatie, sanatate, agricultura). Finantarea acestor bugete ar fi una dintre solutiile miraculoase anti-criza.

"Presedintele Romaniei s-a inconjurat de incompetenti. Este prizonierul celor in care a avut incredere"

- De ce nu apeleaza guvernantii la specialistii nostri? Sunt mai performanti strainii?

- Sa reducem la absurd si sa spunem ca noi, romanii, nu avem specialisti. I-a impiedicat cineva pe cei de la putere sa aduca specialisti straini, sa-i plateasca bine, ca sa faca ceea ce trebuie sa faca? I-a impiedicat cineva pe cei care au privatizat Romcim-ul si l-au dat pe nimica toata sa apeleze la experti care sa spuna care era potentialul de piata al industriei de ciment? Au avut guvernantii respectivi trei-patru scenarii alternative privatizarii paguboase? Nu. Dar nu e cazul sa aducem oameni din strainatate, ii avem pe ai nostri, si nu numai in Bucuresti, ci in toata tara. Practic, tehnocratii ar trebui sa formeze grosul corpului de angajati ai fiecarui minister, de la secretar de stat in jos. Acest lucru presedintele Romaniei ar trebui sa-l impuna degraba, oricat de tarziu ar parea acum. Domnia sa ar trebui sa-si dea seama ca s-a inconjurat de incompetenti, este prizonierul celor in care a avut incredere.

- Care ar fi, dintre cei pe care-i cunoasteti, specialistii pe care ar trebui sa conteze actualul sau un eventual viitor guvern?

- Ma rezum la citarea doar a catorva nume de prestatia carora ar putea depinde iesirea Romaniei din criza si care sunt in stare sa revolutioneze nu numai Romania, ci si Europa. Va propun, in premiera publica si in atentia presedintelui Romaniei, urmatoarea lista cu personalitati pe care le recomand cu toata caldura. Sunt universitari cu multa experienta in domeniile in care activeaza: Prof. univ. dr Nicolae Danila (Catedra de Finante - ASE Bucuresti), pentru domeniul finante-banci; Nicolae Albu, doctor in economia turismului, pentru domeniul turism; Prof. univ. dr. Ioan Radu (Catedra Management - ASE Bucuresti), pentru domeniul Administratie publica locala; Prof. univ. dr. Viorel Lefter (Catedra de Management - ASE Bucuresti), pentru domeniul Externe; Prof. dr. Dumitru Matei (Tg. Mures), pentru domeniul Invatamant; Prof. univ. dr. Mihai Hura (Curtea de Conturi), pentru domeniul Finante; Prof. univ. dr. Dumitru Zait (Univ. A.I.Cuza, Iasi), pentru domeniul Investitii si economie; prof. dr. Dumitru Oprea (fostul rector al Univ. A.I.Cuza din Iasi), pentru domeniul IMM-urilor; Prof. dr. Ion Talpos (rectorul Univ. de Vest din Timisoara), care ar fi, de departe, cel mai bun ministru de finante.

- Se vorbeste mult despre evaziunea fiscala care, daca ar fi diminuata, ar aduce miliarde la buget. Ce solutii aveti?

- Una simpla: as prelua modelul maresalului Antonescu. In anii '40, Ion Antonescu a hotarat sa controleze banul public la sange. Prin urmare, a trecut Curtea de Conturi in subordonarea Ministerului Justitiei, a Ministerului Finantelor si a Ministerului de Interne. Orice dosar de evaziune trebuia semnat de reprezentantii celor trei ministere, dand astfel o greutate enorma actului de control. Pe cand astazi, ce se intampla? Unii ii prind, altii le dau drumul. O bataie de joc fata de banul nostru, al tuturor.

Profesorului Roman ii puteti scrie la e-mail: roman_costantin@yahoo.com