Un sah prezidential

Toma Roman
Capul de afis mediatic al inceputului lunii octombrie a fost batalia purtata in jurul Legii pensiilor, intre presedintele Basescu si liderii opozitiei.

Cei din urma au (in ciuda declaratiilor de diferentiere) sprijinul formidabilului aparat de propaganda reprezentat de televiziunile mogulilor Voiculescu si Vantu. Legea pensiilor, in esenta o lege apropiata de standardul european in domeniu, a provocat un scandal politic prin maniera in care a fost adoptata. Roberta Anastase, presedinta Camerei Deputatilor, a utilizat un "artificiu" pentru a o promova, si la acest artificiu (adaugarea absentilor din Parlament pe lista votantilor) au consimtit tacit alesii celor doua mari partide de opozitie (PSD si PNL). Retragandu-se din sala de vot, ei au facut posibila "trecerea" legii pe care o combatusera atata mai inainte. Procedeul Robertei Anastase nu este insa nou, in trecutele legislaturi presedintii de sedinta proveniti din partidele astazi in opozitie, l-au folosit si ei, cu mai multa (sau mai putina) subtilitate. "Vocalizele" pe problema procedeului de adoptare au devenit foarte puternice abia mai tarziu, dupa ce Curtea Constitutionala a validat legea in cauza, singurul element pentru devenirea ei efectiva ramanand promulgarea de catre presedintele tarii. Or, d-l Basescu a sustinut cu tarie adoptarea acestei legi, ceruta de altfel de "concernul" UE si institutiile financiare care crediteaza Romania. Legea propunea o grila unica a pensiilor, cu suprimarea celor speciale (sau "nesimtite") si o egalizare a varstei de pensionare (la 65 de ani) pentru barbati si femei. Pentru ca nu o puteau ataca direct pe problema pensiilor speciale, care ii intereseaza foarte tare pe majoritatea parlamentarilor (si ei vrand sa isi asigure batraneti linistite), partidele de opozitie s-au concentrat, populist, pe cresterea varstei de pensionare, aratand ca, la romani, speranta de viata este mult mai redusa decat in restul UE, iar femeile angajate au si alte probleme (cum ar fi cresterea nepotilor) decat roboteala rutiniera pana la retragerea la varsta propusa. Este, desigur, adevarat ca romanii traiesc mai putin decat alti europeni, dar la fel de adevarat este ca sute de mii de pensionari, cu venituri la limita mizeriei absolute, ar prefera sa mai lucreze pentru un salariu, oricum mai mare decat pensia. In plus, se stie ca, prin prisma "argumentului demografic", statul are o baza de impozitare tot mai redusa, "activii" trebuind sa cotizeze pentru un numar tot mai mare de "asistati". Ansamblul UE se regaseste, de altfel, intr-o asemenea situatie, populatia continentului fiind tot mai "batrana". Romania nu a prevazut insa, precum tarile occidentale, mecanisme de amortizare a socului demografic, nu a avut resurse pentru cresterea veniturilor in vederea economisirii si nu a instituit decat tarziu posibilitatea pensiilor alternative. Cauzele acestei situatii sunt complexe si nu tin, cum sugereaza unii reprezentanti ai opozitiei, de politica ori gestiunea administrativa a guvernului actual.
Buna sau rea, Legea pensiilor, votata de Parlament prin "artificiul" Robertei Anastase, a fost validata de Curtea Constitutionala. Posibila ei promulgare de catre presedintele Romaniei a declansat insa o noua campanie pentru suspendarea acestuia. D-nii Antonescu si Ponta au anuntat, cu surle si trambite, ca nu le mai ajunge doar rasturnarea - prin motiune de cenzura - a guvernului, noul obiectiv fiind eliminarea "dictatorului", a celui care tulbura periodic, prin interventiile lui, "linistea cetatenilor". Presedintele ar legaliza, efectuand promulgarea, o "frauda", demonstrand iarasi ca "nu are nimic sfant". Pe fondul saraciei cumplite, provocata de criza, un referendum - cred cei doi corifei politici - ar avea toate sansele de izbanda, desi contextul legislativ nu mai e cel de la trecuta incercare de eliminare a sefului statului. Ca sa nu se ajunga, totusi, la declansarea actiunii de suspendare, presedintele ar fi trebuit sa nu promulge Legea (validata, repet, de CCR). Ceea ce d-l Basescu a si facut, parand ca da inapoi, intr-o chestiune pentru care s-a batut, alaturi de PDL, partidul majoritar, pana la capat. Presedintele, au sustinut unii analisti apropiati de cercurile opozitiei, s-a speriat de posibila actiune de suspendare sau, diabolic (cum il descriu dusmanii), a gasit calea de a sparge unitatea PSD-PNL. D-l Basescu a trimis, intr-adevar, inapoi in Parlament Legea pensiilor, dar doar pentru modificarea unui singur articol, cel al varstei femeilor, ce a fost coborata de la 65 la 63 de ani. Argumentul principal a fost, evident, tot cel demografic. Presedintele nu a amanat promulgarea pentru ca s-ar teme de suspendare. Aceste scopuri, daca pot fi luate in considerare, sunt minore. Tinta principala a d-lui Basescu a fost una politica: presedintele a vrut sa arate clar cine se ascunde in spatele gherilei continue declansate (in comun si separat) de PSD-PNL in Parlament, dar si pe scena publica a tarii. In loc sa se ocupe de criza economica, fie si criticand "constructiv" guvernul, cele doua mari partide (mai mult sau mai putin infratite) intretin din toate puterile o atmosfera de instabilitate decizionala, de criza politica. Or, stiut fiind ca solutiile lor pentru situatie difera foarte putin de cele luate in considerare de executivul actual, cauza "bombardamentului" feroce, patimas, la adresa reprezentantilor puterii e alta. In campania ultimelor alegeri prezidentiale, d-l Basescu a demonstrat clar dependenta unor politicieni fata de oameni de afaceri corupti, de "rechini" ai economiei romanesti care au inteles ca "investind" in mass-media pot domina (sau dicta) in ansamblul societatii. Infranti atunci, supusi acum unui asediu judiciar, mogulii nu au mai incercat sa ascunda faptul ca lideri politici ai opozitiei sunt marionetele lor, ca prin imperiile mediatice detinute - pot sfida vointa politica a cetatenilor care s-au pronuntat liber in alegerile desfasurate la termen. Democratia devine, din aceasta perspectiva, o farsa in spatele careia se ascunde arbitrariul "regizorilor".
"In trei luni, Traian Basescu va disparea din politica romaneasca!", declara S. O. Vantu. "Traian Basescu, de ce ti-e frica nu scapi!", a sustinut D. Voiculescu. Iar politicienii socialisti sau liberali s-au grabit sa reia "sentintele" mogulilor. Trimitand inapoi la Parlament Legea pensiilor, presedintele i-a obligat pe liderii PSD si PNL (care legasera declansarea suspendarii de promulgarea ei) sa se exprime pe fata. D-l Ponta, de exemplu, anuntase ca lui nu-i dicteaza mogulii. Acum se va vadi in ce masura o asemenea afirmatie este reala. O simpla "plimbare" pe "sticlele" televiziunilor-vuvuzea va fi suficienta.