Calin Georgescu - "Un guvern de tehnocrati s-ar situa in afara confruntarilor politice"

Toma Roman
- Director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romanesti pentru Clubul de la Roma, director al Institutului pentru Inovatie si Proiecte de Dezvoltare, partener al Programului de Dezvoltare al ONU -

Pe fondul crizei economice generalizate, tot mai multi cetateni au inceput sa ia in considerare solutia unei "administratii tehnocratice". Solutia este impusa, pe de o parte, de prelungirea agonica a colapsului economic si, pe de alta parte, de incapacitatea clasei politice de a reactiona solidar in fata acestuia. Politica romaneasca este profund viscerala, nici una din partile implicate nefiind dispusa sa judece, daca nu sa accepte, propunerile celorlalte. Rezolvarile, "de dreapta" sau "de stanga", ar putea fi supuse testarii, dupa o analiza rationala, in care interesul national sa prevaleze fata de cel partinic. Partidele romanesti (in special cele de opozitie) resping, insa, in mod absolut, ideea guvernului de "uniune nationala", obstructionand aplicarea oricaror decizii (in situatia data, dureroase) de iesire din marasm. Solutia "tehnica" are meritul de a le pastra tuturor intacte sansele electorale, nici un partid neputand fi "acuzat" propagandistic de efectele, pe moment dure, ale aplicarii ei. Intre posibilii conducatori ai unei guvernari tehnocratice (deasupra partidelor, dar cu sprijinul lor) este pomenit tot mai des si d-l Calin Georgescu, cunoscut cititorilor nostri dintr-un interviu precedent. Implicat direct in mai multe programe pentru protectia mediului si dezvoltarea locala, precum si in domeniul proiectelor de dezvoltare economica durabila, am considerat ca o revenire asupra problemelor acute, legate de politicile economice ale guvernarii actuale, ar fi de real interes. Calin Georgescu este autor al mai multor carti extrem de bine apreciate de specialistii romani si straini. Ultima, "Romania dupa criza. Reprofesionalizarea" (coordonata impreuna cu Mircea Malita), a aparut recent la Editura "Compania", propunand un model riguros de gestionare a crizei si de relansare - pe baze noi - a economiei tarii.

"Ne lipseste viziunea de perspectiva: unde vrem sa ajungem?"

- La criticile tot mai dure, venite - practic - din toate directiile, legate de gestionarea crizei economice actuale, coalitia guvernamentala condusa de PDL a raspuns cu remanierea executivului. Este, oare, aceasta remaniere solutia pentru inceputul redresarii?

- Remanierea recenta a fost strict o miscare tactica, menita sa calmeze unele tensiuni aparute in cadrul coalitiei majoritare. Orientarile politice generale au ramas, insa, neschimbate, si nu se intrevede inca o conceptie de ansamblu pentru iesirea din criza si gestionarea efectelor acesteia pe termen scurt si mediu, prin aplicarea unor solutii eficiente si urgente fata de problemele grave cu care se confrunta tara in prezent. Mai mult, ne lipseste viziunea de perspectiva: unde vrem sa ajungem in urmatoarele, sa zicem, doua decenii si ce trebuie sa facem, inca de pe acum, pentru a pregati atingerea acestor obiective? Sacrificiile cerute intr-o perioada de criza trebuie sa aiba un rost si o limita, pentru a fi acceptate si insusite de populatie. Aici, elementul esential este increderea in capacitatea formulei de guvernare de a atrage si utiliza inteligent cele mai bune competente care exista inca in aceasta tara, pentru a formula si pune in aplicare politici publice realiste si coerente. Impresia de improvizatie permanenta, de carpeli si peticeli facute in graba, nu este de natura sa intareasca aceasta incredere, necesara oricarui act de guvernare. Consider, in continuare, ca, mai ales intr-o perioada dificila ca cea pe care o traversam acum, implicarea concreta a celor mai buni specialisti, a profesionistilor autentici este o prioritate de securitate nationala. Avem nevoie de profesionisti pentru a ne regasi sensul solidaritatii.

- Criza economica a accentuat in Romania confruntarea politica. In locul unui consens pentru depasirea ei, partidele parlamentare fac totul pentru a provoca si o criza politica. Credeti, domnule Georgescu, ca un guvern de tehnocrati ar fi, in context, solutia cea mai eficienta pentru depasirea efectelor crizei si relansarea economiei?

- Este firesc, intr-o perioada de criza, sa existe diferite abordari politice privind modalitatile de depasire a acestei situatii si crearea premiselor unei relansari economice. Este tot atat de firesc ca in jurul diferitelor optiuni sa se desfasoare o lupta politica. Ar fi naiv sa credem ca aceasta situatie s-ar putea schimba peste noapte. Abia atunci cand vom avea un proiect comun, cand vom sti incotro ne indreptam ca societate, cand vom renunta la lucrurile care ne despart si ne vom concentra pe cele care ne unesc, vom reusi sa recream sentimentul adevaratei solidaritati nationale. Dar trebuie sa fim sinceri cu noi insine si sa recunoastem ca, pentru moment cel putin, nu se intrevede posibilitatea unei reconcilieri nationale, pe baza unei platforme unice. Avantajul unui guvern de tehnocrati este acela ca s-ar situa in afara confruntarilor politice, iar actiunile lui s-ar concentra asupra rezolvarii practice a problemelor cu care se confrunta tara acum. Abia pe aceasta baza se vor putea crea premisele avansarii pe calea concilierii nationale. Cred ca o echipa de tehnocrati, de profesionisti autentici, in domeniile lor de activitate, cu o gandire libera, critica si independenta, poate reprezenta o solutie viabila, si in perspectiva pregatirii si desfasurarii corecte, a viitoarelor alegeri, la termen sau anticipate. Prezenta la guvernare a unor oameni cu competente si expertize precise si demonstrabile, cu un mandat clar si pe o perioada definita, ar putea asigura formularea si aplicarea de politici publice cu un cost social suportabil pentru cetateni si avand ca fundament rationalitatea economica. Premisa necesara este ca un asemenea cabinet sa se bazeze pe un larg sprijin parlamentar, acordat in virtutea unui program minimal, convenit pe o durata bine determinata. Ar fi vorba de un fel de contract de management, in care partile isi vor asuma obligatii si raspunderi clare.

- Un "contract de management" presupune clauze ce ar trebui respectate atat de "executant", cat si de "comanditar". In cazul de fata, "comanditarul" ar fi gruparea partidelor parlamentare. Cu ce argumente ar putea fi convinse partidele opuse ideologic sa sprijine un manager neutru politic?

- Nu este nevoie de nici un fel de "munca de convingere" pentru ca, dupa cat se pare, ideea unui guvern tehnocrat a pornit chiar din mediul politic parlamentar, care ar dori sa evite situatia unui blocaj institutional pagubos pentru tara. Costurile politice ale perioadei de criza si apropierea alegerilor parlamentare indeamna partidele sa accepte faptul ca au nevoie de o perioada de calm, pentru evaluarea propriilor resurse, si de reflexie asupra ofertei politice pentru viitor. In context, nu cred ca va fi cazul unor negocieri complicate si prelungite in jurul unui program de guvernare neutra sub aspect politic, care va fi unul simplu, pragmatic si aplicat pe o durata limitata.

- Finalizarea pozitiva a unui "contract de management" cu specialisti tehnocrati ar putea micsora importanta partidelor politice. Nu credeti ca o asemenea perspectiva le-ar afecta viitorul?

- Nu vad in ce masura un plus de competenta oferit de un grup de specialisti cu o reputatie profesionala si morala impecabila ar putea afecta viitorul partidelor politice. Cel mult, o asemenea formula ar intari ideea ca profesionalismul dovedit prin fapte este o conditie a succesului in orice guvernare. Pe de alta parte, un cabinet de tehnocrati ar prezenta un avantaj fundamental pentru partidele parlamentare: el isi va asuma responsabilitatea guvernarii in conditiile dificile ale momentului si in cele cu care ne vom confrunta in iarna acestui an si in prima parte a anului viitor. Din acest punct de vedere, un guvern tehnocrat este o oportunitate concreta, pentru refacerea sau consolidarea sprijinului electoral, obiectiv pe care, in acest moment, nici un partid serios nu-si permite sa il rateze.

- Presa v-a indicat printre cei mai potriviti tehnocrati apti sa preia functia de sef al guvernului, desi ati avut "iesiri publice" destul de discrete. Nu ma refer, desigur, la cercurile de specialisti, in care aveti o recunoastere deplina. Ce calitati credeti ca trebuie sa aiba un tehnocrat, pentru a fi propus ca premier?

- Faptul ca numele meu a fost evocat in presa ma onoreaza, dar nu imi schimba atitudinea si proiectele de viitor. Consider ca declansarea unei competitii pentru titlul de "cel mai indicat tehnocrat" este artificiala, prematura si contraproductiva, iar portretul-robot al unui asemenea personaj ar avea o utilitate limitata in acest moment. Un lucru ramane cert: un premier pentru acest moment trebuie sa aiba o viziune si o strategie, sa cunoasca nevoile concetatenilor sai si sa fie solidar cu acestia.

"Romanii nu mai pot fi inselati cu momeli electorale"

- In abordarea crizei, partidele parlamentare nu au gasit decat doua solutii polare: fie cresterea fiscalitatii si a TVA-ului, cu consecinte negative pentru productie si consum, fie scaderea salariilor si a pensiilor, cu consecinte de acelasi tip, pentru calitatea vietii. S-a ajuns, pana la urma, la compromisul taierii salariilor bugetare si cresterii TVA-ului, cu efecte grave pe toate planurile. Ce program ati propune daca ati fi nominalizat ca premier?

- Este prea devreme sa vorbim, chiar si la modul teoretic, despre componentele programului unui guvern de specialisti care va avea, prin forta imprejurarilor, un mandat limitat, atat in continut, cat si in timp. Sa vedem mai intai daca ideea in sine este agreata si prinde contur. Graba excesiva, fortarea lucrurilor intr-un context politic si economico-social complicat pot face mai mult rau decat bine. Nu trebuie sa ne facem iluzii exagerate nici in privinta realizarilor pe care le poate obtine o asemenea formula de guvernare, in contextul dat. Este de presupus ca un cabinet tehnocrat va trebui nu doar sa actioneze pentru limitarea efectelor crizei economice, ci si sa lanseze o dezbatere serioasa asupra conceptiei de ansamblu a dezvoltarii Romaniei, ca stat membru al Uniunii Europene. In orice scenariu de program pentru viitorul Romaniei, cheia succesului va sta in factorul uman. Va trebui sa investim masiv in modernizarea educatiei, a cercetarii si a sistemului de sanatate publica, pentru ca o societate bine educata si informata este fundamentul functionarii institutiilor democratiei. Pe plan economic, avem nevoie de masuri serioase pentru punerea in valoare a avantajelor competitive reale de care mai dispune Romania. Va trebui sa promovam activ formarea si consolidarea capitalului national, sa intarim regimul proprietatii, sa stimulam inovarea si introducerea noilor tehnologii in industrie, agricultura si servicii, sa sprijinim dezvoltarea de noi ocupatii eco-eficiente, generatoare de venit. Va trebui sa incurajam initiativa antreprenoriala, sa identificam noi resurse de finantare a dezvoltarii, inclusiv prin parteneriate public-private si formule reciproc avantajoase de concesionare. Poate ca este momentul sa ne gandim mai serios si la promovarea economiei civice, bazate pe o dispersie mai larga a proprietatii productive si a formarii de capital, atat la orase, cat si la sate, unde rezervele sunt considerabile.

- S-a vorbit mult de relatia cu FMI, devenita principalul creditor al tarii. Unii economisti, dar si unii politicieni sustin insa ca aceasta relatie este dificila, prin restrictiile pe care creditorul le impune. Este ea o relatie necesara si, daca este, de ce?

- Relatia cu FMI este una de tip contractual si eu cred ca trebuie respectata. De regula, imprumutul obtinut de o tara de la FMI este destinat bancilor centrale, pentru consolidarea rezervei valutare. Regula economica spune ca, atunci cand vrei sa iei un imprumut, analizezi trei aspecte esentiale: care sunt conditiile de acordare a creditarii, pe ce contezi pentru a asigura returnarea sumelor datorate si in ce se investesc banii imprumutati, pentru a obtine o crestere economica sustenabila. Ca o parere personala, cred ca trebuie sa manifestam o prudenta maxima in privinta indatorarii externe si sa dovedim mai multa creativitate in identificarea unor surse suplimentare de finantare a dezvoltarii.

- Ce ar trebui intreprins pentru ca populatia sa accepte aceste masuri?

- Orice oferta viabila de guvernare nu poate fi construita decat pe adevar, realism si onestitate. Romanii nu mai pot fi inselati cu momeli electorale sau promisiuni fara acoperire. Sesizam semnale puternice din partea societatii romanesti: exista o cerere crescanda de oameni de calitate, responsabili, realisti si competenti, cu o tinuta morala exemplara. Autoritatea nu se mai poate impune prin ordin, ci prin construirea unui climat de incredere intre diversele segmente sociale si cei care isi asuma responsabilitatea guvernarii.