Fostele tari comuniste, membre ale Uniunii Europene, au iesit din recesiune! Nu vorbim de Polonia, care este o exceptie fericita, deoarece practic n-a cunoscut criza, dar Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si, mai nou, Bulgaria se pot lauda ca masurile anti-criza luate de guvernele lor au dat roade, scotand economiile din recesiune si orientandu-le spre crestere. In acest context, ne intrebam: de ce guvernul roman n-a fost capabil sa duca tara la liman, facandu-se de ras in fata Europei? Ce ingrediente miraculoase si necunoscute la Bucuresti au pus in "supa economica" fostele "surori" intru dictatura comunista? De parca ar fi inchisi intr-un clopot de sticla, guvernantii nostri par a nu fi interesati sa priveasca peste gard la vecini, par a nu dori sa invete nimic din experienta celorlalti membri estici ai UE. Iata, in cele ce urmeaza, experienta de criza a Slovaciei, o tara mica, dar ambitioasa, unde "buna guvernanta" nu e o vorba in vant, de macinat la talk-show-uri, ci chiar esenta politicii puse in slujba natiunii. Doamna ambasador Dagmar Repcekova aduce argumente in acest sens.
"In relatiile comerciale cu Romania, balanta inclina net in favoarea Slovaciei"
- Zilele trecute, la Bratislava, s-au desfasurat Zilele Culturii Romane. Este o ocazie potrivita sa va propun un scurt comentariu pe tema relatiilor bilaterale romano-slovace, doamna ambasador.
- Relatiile bilaterale dintre Republica Slovaca si Romania continua vechile traditii ale relatiilor romano-cehoslovace. In ianuarie 2011, aniversam 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre cele doua tari. Cum apartinem aceleiasi sfere politice, NATO si UE, este normal sa ne sustinem reciproc pe o varietate de teme, in institutiile internationale, de la agenda consiliilor europene, pana la strategiile mondiale privind schimbarea climei, strategia Dunarii, proiecte regionale etc. Avem pozitii comune privind perspectivele financiare mondiale, politica de coeziune a UE, Kosovo, Afganistan si alte puncte fierbinti ale lumii. Spre deosebire de Romania, Slovacia este, in plus, membru al OECD (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare) si al Spatiului Schengen - domenii in care suntem gata sa ne oferim experienta autoritatilor romane. Avem, desigur, si relatii comerciale. Balanta pe 2010 inclina in favoarea Slovaciei (export in Romania in valoare de 636 milioane de euro / import din Romania in valoare de 388 milioane de euro). In domeniul afacerilor, nu stam prea bine: in Romania s-au infiintat 300 de firme slovace, cu un volum al investitiilor de 11 milioane de dolari. Din Romania in Slovacia s-a investit mai putin: 2,2 milioane de dolari, din care 2,1 milioane din partea firmei de cablu DIGI TV. Imi amintesc ca a fost un soc printre slovaci sa vada kilometri de cabluri agatate pe stalpi, dupa modelul romanesc, deoarece la noi se ingropasera cablurile cu ani in urma. In fine, vreau sa mentionez buna colaborare culturala si in domeniul educatiei, precum si al minoritatilor, dat fiind ca si noi avem o puternica minoritate maghiara si una tiganeasca.
"Cheltuielile administratiei de stat au fost reduse cu 10%, iar ministerele si-au redus salariile cu acelasi procent"
- Sunteti in Romania de suficient timp, ca sa va dati seama de proportiile pe care le-a luat criza economica. Cum s-a manifestat aceasta criza in Slovacia?
- Republica Slovaca a depasit recesiunea si sper ca a iesit si din criza economica. Revenirea economiei este o realitate. In 2009, produsul intern brut (PIB) a fost negativ, cu o cadere de 4,7%, dar in primul semestru din 2010, am avut o crestere de 4,6%! In 2009, inflatia a fost de numai 1,6%, iar in august 2010, a coborat la 1,1%. Am incheiat anul 2009 cu o crestere de 12,1%, iar pentru anul curent, avem evidenta unei cresteri de 13,1%. Deficitul public a fost de 6,77% din PIB, iar rata datoriei straine este in jur de 35,7%. In fine, indicatorul "sentimentului economic" in 2009 era 77,2, pe cand in 2010 este in jur de 94,8.
- Ce masuri anticriza au contribuit la obtinerea acestor rezultate surprinzatoare?
- Guvernul slovac a adoptat o multime de masuri anticriza, poate tocmai de aceea efectele negative nu au muscat prea adanc din economia tarii. Ele au fost luate inca de anul trecut, in urma unui pact dintre ministerele economice, banca nationala si oamenii de afaceri, si au fost orientate, in primul rand, catre crearea unui mediu de investitii mai bun, precum si catre absorbtia sustinuta a fondurilor europene. Practic, guvernul a adoptat nu mai putin de 62 de masuri anti-criza, dintre care unele sunt similare celor adoptate de Romania: programul "Rabla", programul de absorbtie a fondurilor UE, orientat spre constructia de autostrazi, finantarea Eximbank si a Bancii Slovace de Garantii. Alte masuri au vizat crearea de locuri de munca, sprijinirea salariatilor afectati de concedierile colective, introducerea de vouchere in turism etc. Un accent important a fost pus pe cercetare si inovare, facandu-se transferul de la cercetarea de baza, teoretica, la una aplicata. In acest scop, guvernul a schimbat schema ajutorului de stat, in vederea sprijinirii mai sustinute a programului "Competitia si Cresterea Economica". Legat de acest aspect, s-a decis construirea unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nucleara Mochovce, precum si introducerea unor programe de eficienta energetica. In urma alegerilor din iunie 2010, politica Executivului slovac a trecut de la stanga la dreapta. Noul guvern a reevaluat toate masurile de pana atunci si a propus un nou pachet de austeritate, in vederea reducerii deficitului bugetar. Acest pachet il va costa pe fiecare contribuabil slovac circa 9 euro. In paralel, cheltuielile administratiei de stat au fost reduse cu 10%, fara exceptie, iar ministerele si-au redus salariile cu acelasi procent de 10%.
"Vad in Romania un sistem de luare a deciziilor influentat de jocurile politice si de lipsa de analize serioase"
- Un domeniu sensibil, in care Romania nu s-a prea descurcat pana acum, este cel al fondurilor europene. Ce ne invata experienta slovaca in acest sens?
- Raportul Comisiei Europene din iunie 2010 a constatat un nivel al absorbtiei acestor fonduri destul de scazut: 18,6% (este, totusi, mult superior nivelului de 4-5% al Romaniei - n.red.). Potrivit Comisiei, aceasta cifra este mai degraba rezultatul unui "bad timing" (nepotriviri de timp), decat a lipsei structurale, intrucat, in anii 2007-2009, guvernul a acordat prioritate formarii sistemului si crearii institutiilor. CE a laudat infrastructura si accesul regional la banii comunitari, ca factori care genereaza locuri de munca, si a remarcat progresele in sustinerea cercetarii stiintifice si a dezvoltarii economice.
- In aceste conditii, e greu sa compari situatia din Romania cu aceea din Slovacia. Intrucat mi se pare firesc sa urmariti ce se intampla la Bucuresti, ce recomandari de spectator avizat ati face guvernului roman?
- In legatura cu criza nu exista o formula generala de rezolvare, din cauza diferentelor economiilor nationale. Urmarind, intr-adevar, situatia din Romania si comparand-o cu aceea din Slovacia, vad aici un sistem mai spontan in luarea deciziilor, influentat de jocurile politice si de lipsa de analize serioase. Sistemul economic romanesc este foarte complicat si plin de exceptii - in domeniul taxelor, pensiilor si salariilor. In Slovacia, am adoptat Legea salarizarii unitare in administratia publica inca din anul 2002 (fara greve, demonstratii ori alte tulburari sociale). Avem o lege a serviciului public si civil, chiar si in domeniul activitatii externe, bazata pe aceleasi principii. Proiectarea pe mai multi ani a bugetului (buget multianual), ca si proiectarea macro-economica in general, alaturi de impozitul progresiv pe salariile foarte mari (numite in Romania "salarii nesimtite") - sunt procese existente de mult timp in tara mea. Slovacia a adoptat o cota unica de impozit pe venituri de 19% si o TVA de 19%, cu exceptia medicamentelor, cartilor si a bunurilor sanitare (scaune cu rotile, lentile de contact), taxate cu 10%, si cu exceptia alimentelor de baza (carne, oua, lapte, miere), taxate cu 6%. Acest regim de taxe a generat dezvoltare si a fost un sprijin pentru autoritatile slovace in lupta lor cu criza. Nu intamplator, in urma cu doi ani, secretarul general al OECD a numit Slovacia "Tigrul Europei Centrale".
- Cat de importanta este agricultura pentru accelerarea tendintei crescatoare a economiei slovace?
- Nu tot atat de importanta ca pentru Romania: abia 2,4% din PIB. In schimb, in zonele de sud, cu pamant fertil, Slovacia are o retea foarte bine organizata de puncte de cumparare/colectare a produselor agricole si de transferare a lor in industrie sau in comert. In paralel, importam mult din Ungaria si Polonia, data fiind vecinatatea cu aceste tari. O atentie speciala, mai ales in vreme de criza, este acordata produselor alimentare bio, care se comercializeaza in 30 de magazine specializate si in toate supermarketurile si hypermarketurile din tara. Practic, ministerul agriculturii urmeaza indeaproape programele UE din domeniul agriculturii bio.
"Slovacia nu ia credite de la FMI si Banca Mondiala, Slovacia imprumuta aceste institutii internationale"
- Mai are statul slovac active industriale suficiente pentru a controla evolutia economico-financiara?
- Desi toate companiile de stat au fost privatizate, statul si-a mentinut actiuni importante in companiile de gaz si energie. De asemenea, statul detine compania de cai ferate, pasageri si marfa, centralele nucleare, aeroportul din Bratislava si doua banci mari: Eximbank si Slovak Guarantee Bank.
- Care sunt relatiile Slovaciei cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala? A facut Slovacia imprumuturi de la FMI?
- Nici nu-mi mai amintesc de cand n-am mai luat credite de la FMI! Slovacia este un creditor al FMI si al Bancii Mondiale. Un contributor, o tara care imprumuta aceste institutii internationale. Astfel, in februarie 2010, tara mea, impreuna cu alte 14 tari, au creditat Fondul cu 75 de miliarde de euro, partea Slovaciei din aceasta suma fiind 440 de milioane. In loc sa ne imprumutam de la aceste institutii internationale, noi, slovacii, am lansat urmatorul mesaj: decat credite, mai bine reforme ample si schimbari structurale. Creditele iti impun conditii prea stricte.
- Asa cum se intampla in Romania astazi. Ce credeti ca i-ar trebui Romaniei ca sa iasa mai curand din criza?
- Romania este o tara extraordinara si se afla la inceputul dezvoltarii economice; este, cum se spune, inca un "greenfield project", cu mari perspective. Slovacia, la randul ei, este gata sa-si ofere sprijinul si experienta. E nevoie doar de ochi si de urechi deschise la aceasta oferta. De aceea, cred ca Romaniei i-ar trebui probabil mai putine batalii si clisee politice si mai multe minti deschise la semnalele care vin de la prieteni.
Fotografii de Maria Benkovicova
Doamnei Ambasador ii puteti scrie, in romana sau engleza, la e-mail: Dagmar.Repcekova@mzv.sk