Viitorul politicii agricole dupa 2013 este una dintre temele cele mai fierbinti ale Uniunii Europene. Un proiect urias, care inghite anual 40% din bugetul UE. Banii se regasesc in subventii agricole, in investitii in dezvoltarea rurala durabila si, nu in ultimul rand, in garantarea sigurantei alimentare a cetatenilor europeni. Prin comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, tara noastra are o pozitie-cheie in aceasta dezbatere, a carei miza vizeaza in mod direct viitorul agriculturii romanesti. Un alt eurodeputat roman, Rares Niculescu, prim-vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, "traduce" pentru cititorii "Formulei AS", importanta proiectului legat de viitorul agriculturii europene, pe care Dacian Ciolos l-a prezentat la Bruxelles, precum si vestile bune pe care acesta le aduce pentru agricultorii romani.
8 miliarde de euro pentru modernizarea satului romanesc!
- Viitoarea configurare, dupa 2013, a Politicii Agricole Comune (PAC) din UE e o tema de dezbatere extrem de sensibila pe continent. Sunt pozitii pro si contra. Intr-o intalnire recenta cu parlamentarii romani spuneati ca Romania va fi un beneficiar net al acestei politici. Care sunt argumentele?
- Politica Agricola Comuna nu se adreseaza doar agriculturilor, cum s-ar putea crede. Este o politica, in primul rand, pentru consumatori - garanteaza aprovizionarea cu alimente, garanteaza calitatea alimentelor pe care le consumam, prin standardele deosebit de ridicate pe care le impune UE. PAC permite agriculturii sa furnizeze bunuri publice - peisajele rurale, de exemplu - care nu sunt recompensate de piata libera. Nu in ultimul rand, datorita subventiilor acordate in cadrul PAC, producatorii europeni au posibilitatea de a face fata competitiei internationale din partea unor producatori care nu sunt obligati sa respecte aceleasi standarde ridicate.
Trebuie sa stim ca agricultorii romani primesc, inca de la aderarea noastra la UE in 2007, subventii din bugetul european. Valoarea acestor subventii, numai pe 2009 si 2010, a fost de aproape 1,4 miliarde de euro. Romania mai dispune de 8 miliarde de euro pentru modernizarea satelor. Pana in prezent au fost aprobate proiecte in valoare de 3,5 miliarde de euro - aproape jumatate din banii alocati - si s-au efectuat plati de 1,6 miliarde de euro. Iata deci bani europeni care au intrat in Romania si nu putini. De aceea, e crucial pentru Romania ca PAC sa continue si dupa 2013, in conditii cat mai bune pentru noi.
- Care e motivul pentru care UE are nevoie de o politica agricola comuna?
- Foarte des se aud argumente cum ar fi: "jumatate din bugetul UE e dedicat agriculturii" sau "o vaca europeana primeste sprijin de 2 euro pe zi". Sigur, cheltuielile sunt mari, dar si miza este mare: hrana de zi cu zi a celor aproape 500 de milioane de europeni. In plus, UE este cel mai mare exportator mondial de bunuri agricole. Agricultura europeana produce 340 de miliarde de euro pe an.
- Care sunt problemele esentiale ale agriculturii europene dupa 2013?
- Intai de toate, sistemul de plati unice trebuie sa devina mai echitabil - se stie ca romanii primesc astazi cele mai mici subventii din UE, de trei ori mai mici decat media europeana. O alta intrebare este cum putem spori eficienta politicii in domeniul dezvoltarii rurale, care are rolul de a sprijini modernizarea agriculturii, modernizarea satelor, cresterea calitatii vietii in mediul rural - teme deosebit de importante pentru Romania.
- Care e stadiul dezbaterilor din cadrul UE referitor la PAC si care e importanta comunicarii facute recent de comisarul european Dacian Ciolos?
- Parlamentul European a fost prima dintre institutiile europene care a lansat dezbaterile pe marginea reformei PAC. Raportul rezultat este unul bun pentru Romania, pentru ca insista asupra necesitatii de a mentine un buget important pentru agricultura, asupra necesitatii ca subventiile sa fie mai echitabile, sa se reduca acea diferenta enorma intre banii pe care ii primeste un agricultor roman si cei primiti de un francez sau un german. Raportul insista si asupra faptului ca trebuie sa mentinem in cadrul PAC o componenta solida de dezvoltare rurala, ceea ce corespunde intereselor Romaniei. Comisia Europeana, in comunicarea pe care Dacian Ciolos a prezentat-o deja in urma cu doua saptamani, a pastrat aceste importante principii. Intregul proces legislativ se va incheia spre sfarsitul anului viitor.
"Estimare optimista pentru Romania: 260 de euro subventii pe hectar dupa 2013"
- Care se prefigureaza a fi marile schimbari ale PAC dupa 2013, asa cum transpar ele din comunicarea lui Dacian Ciolos?
- Vor fi in primul rand subventiile, care vor deveni mai echitabile, iar sistemul va include un prag minimal, ceea ce inseamna ca fermierii din toate statele membre vor primi in medie o cota minima a mediei la nivel european. E greu sa anticipam care va fi valoarea platilor directe - a subventiilor - dar estimez ca pragul minimal va fi de circa 260 de euro pe hectar. Banii se vor acorda numai celor care lucreaza efectiv terenurile, iar platile vor fi plafonate pentru marile proprietati. La aceste plati directe se vor adauga alte sume de bani, o componenta "verde" obligatorie pentru sprijinirea masurilor de mediu. Micii fermieri vor fi sprijiniti mai puternic decat pana acum, prin asigurarea unui nivel minimal al platilor directe.
"Cel mai important este sa ne reducem dependenta de pietele externe de produse alimentare"
- Care ar fi atuurile agriculturii romanesti in cadrul Politicii Agricole Comune?
- Nu trebuie sa incercam sa cultivam produse pe care altii le pot produce mai ieftin sau in cantitati mai mari. De exemplu, putem sa ne dezvoltam sectorul cerealelor - in acest an am avut o recolta record, in timp ce recolta din state ca Rusia, Ucraina, Brazilia, Argentina a fost dezastruoasa. Alte sectoare care au potential in Romania sunt cultivarea fructelor si legumelor, poate chiar in regim ecologic, dar si cresterea animalelor. Romania are potentialul de a furniza materie prima necesara pentru biodiesel, respectiv ulei vegetal (floarea-soarelui, soia, rapita), are peste 3 milioane de hectare care raman necultivate! Cel mai important este sa ne reducem dependenta de pietele externe de produse alimentare. In 2008, am importat 37% din carnea de pasare consumata, 38% din carnea de porc, 27% din fructele mancate in tara noastra au fost din import. Romania are si o problema grava de productivitate. Suntem pe ultimul loc in Europa. La porumb, de exemplu, avem o productivitate de trei ori mai mica decat Franta. La cartofi, avem o productivitate de 16 tone pe hectar, in timp ce Germania produce 44 de tone la hectar. Avem in agricultura o generatie imbatranita. Tinerii trebuie stimulati sa se intoarca la tara, sa preia gospodariile parintilor si sa le conduca dupa reguli noi, de competitivitate. Aici as sublinia un alt aspect pozitiv al Politicii Agricole Comune, faptul ca acorda stimulente pentru tinerii fermieri si va continua sa le acorde - sper din tot sufletul - si dupa 2013. Mai sper si ca ne vom deprinde cu atragerea si utilizarea acestor fonduri.
Poate ca obiectivul nostru principal, sau primul pas de facut, nu ar fi sa aprovizionam Europa cu alimente, ci sa ne asiguram necesarul propriu, consumul pe piata interna.
"Facem agricultura cum se facea in Vest inainte de razboi"
- Care sunt lucrurile pe care colegii europarlamentari din comisia pentru agricultura le remarca intai de toate, cand vine vorba despre agricultura romaneasca?
- Inainte de toate faramitarea, faptul ca facem agricultura cum se facea in Europa de Vest inainte de razboi. Potentialul este insa adesea remarcat, suprafata agricola importanta, precum si preturile reduse pe care proprietatile agricole le au inca in Romania. Nimeni nu pune sub semnul intrebarii potentialul agricol al Romaniei, iar de aceea suntem priviti ca viitori competitori.
- Care au fost marile greseli care s-au facut in agricultura romaneasca dupa Revolutie?
- Ar fi trebuit sa facem modernizarile necesare inainte de aderarea la Uniunea Europeana, cand nu eram incorsetati de atatea reguli. Proprietarii ar fi trebuit stimulati sa ramana in forme de asociere. Am gresit acordand subventii celor care nici macar nu stiau unde le sunt terenurile. Nu in ultimul rand, au existat o serie de inabilitati - pentru a nu folosi un cuvant mai dur - in negocierile de aderare la UE, in domeniul agriculturii. Aceste greseli ale noastre ne-au pus intr-o situatie de inferioritate fata de economiile agrare ale altor state, chiar dintre cele din Europa de Est.
Trei idei de investitii sigure in agricultura
- Daca ati avea 10.000 de euro de investit in agricultura romaneasca in ce i-ati investi?
- Iata trei sugestii de investitie pentru care nu e nevoie de o suprafata mare de teren si nici de foarte multi bani. Le-am citit si eu intr-o analiza foarte buna a unei firme de consultanta din Romania. O livada de 3 hectare necesita o investitie de 15.000 de euro si un cost pe hectar de 5.000 de euro. Productia poate atinge 10-20 de tone pe hectar. In sectorul legumelor, cu un cost pe hectar de 2.000 de euro si o suprafata de 15 hectare, poti obtine 50-100 de tone la hectar. Investitia ar fi de circa 3.000 de euro. Cu 10.000 de euro poti infiinta o plantatie de capsuni de un hectar, care ar aduce 40-50 de tone de capsuni.
- Cum e vazut comisarul Dacian Ciolos in cadrul Comisiei Europene si in Parlamentul European? Avem motive sa ne mandrim cu omul care ne reprezinta acolo?
- Fara discutii, da. Dacian Ciolos este unul dintre comisarii cu cea mai buna imagine, cu mare acoperire prin munca sa. Este vazut ca un specialist serios si competent, un bun cunoscator al agriculturii si un partener de dialog deschis si onest al Parlamentului. Dacian Ciolos este aplaudat de cate ori participa la sedintele Comisiei noastre, iar acest lucru se intampla chiar si in fiecare luna. In functia de comisar este foarte credibil si acest lucru se va reflecta cu siguranta in succesul negocierilor pe marginea propunerilor sale de reforma si pe marginea viitorului buget.