Industria romaneasca moare si se preda... Petre Boldisor - Directorul general al fabricii "Covtex Feizy" Cisnadie

Ion Longin Popescu
"Salvati covorul romanesc! Pana si presedintii americani calca, la Casa Alba, pe un urias covor de Cisnadie!"

La 21 de ani de la caderea dictaturii de dezvoltare a lui Ceausescu, unitatile industriale ramase, in mod miraculos, in picioare, dupa miile de falimente fortate din anii '90, abia isi mai trag sufletul. Opera de distrugere a patrimoniului industrial, orchestrata de o clasa politica lipsita de intelepciune si patriotism, se desavarseste sub ochii nostri. Guvernantii actuali, calcand in aceleasi strachini ca si guvernele anterioare, dau de pamant cu ultimele "active" - multe dintre ele salvate, acum un deceniu, prin privatizari reusite. Incapabil si dezinteresat sa oblojeasca financiar aceste intreprinderi lovite a doua oara de criza mondiala, guvernul intervine brutal, impunand impozite insuportabile. Drept urmare, nu mai exista nici o unitate a industriei lanii, industrie traditionala, care sa functioneze in Romania! Prezentam cazul celebrei fabrici de covoare "Covtex" de la Cisnadie, judetul Sibiu, un capitol indoliat al economiei nationale. Atestata din 1874, fabrica sasilor din Cisnadie, care reprezenta in epoca cea mai stransa legatura economica dintre industrialismul de tip german si oieritul romanesc, are o istorie plina de glorie. Apogeul l-a atins in timpul lui Ceausescu, pe cand se intindea pe 15 hectare si producea un milion de metri patrati de covoare pe an - suficiente ca sa acopere soseaua nationala dintre Sibiu si Bucuresti. Mai toata productia era exportata in URSS. Dupa 1990, primii factori care au contribuit la inchiderea fabricii au fost sindicatele si managementul extrem de prost. Ca o consecinta a ingerintelor politice, fabrica a luat credite de peste 15 milioane de dolari, in acord cu interesele FSN/ FDSN/PDSR (actualul PSD). Nu peste mult timp, in 1993, "Covtex" si-a inchis portile, dupa ce milioanele au ajuns la firme "de apartament", pentru asa-zisa aprovizionare cu materie prima. In cele din urma, pentru a-si recupera creantele, bancile creditoare au scos-o la vanzare. Asa a pierdut statul, in favoarea bancilor, o fabrica istorica. Iar Feizy, un fost partener inca din 1970, a licitat si a cumparat-o. In 1998, "Covtex" a fost preluata de compania Feizy, unul din primii cinci producatori si importatori de covoare din SUA. Pana la acea data, Covtex statuse cu portile inchise timp de cinci ani. Noul proprietar a venit cu bani multi si l-a numit la conducerea fabricii pe un roman cu experienta, economistul Petre Boldisor. Dupa investitii de multe milioane, americanii au inceput, treptat, sa obtina profit, mare parte din productie fiind exportata peste ocean. Totul pana in 2007, cand piata americana s-a prabusit din cauza crizei economice. Sufocata de criza, de impozite si mai ales de penalitati, compania americana a decis sa inchida din nou o bijuterie pe care tocmai o dotase cu cele mai moderne utilaje. Mai exista o salvare: daca isi vinde imensul stoc de covoare si daca guvernantii vor face ajustari intelepte in politica fiscala, "Covtex Feizy" ar putea supravietui.

"Fiscul ne scoate la faliment"

- La sfarsitul anului de gratie 2010, Covtex este din nou pe marginea gropii. Cum s-a ajuns in acest stadiu?

- Cauza este structurala, specifica politicii romanesti din ultimii 21 de ani. Niciodata, in acesti ani, politicienii, guvernele, nu s-au gandit la productie! Toata lumea s-a gandit la comert, la bani facuti la iuteala, din comisioane. Mi se rupe inima de fabrica asta. Era o structura integrata, adica aveam baza de materii prime aici, colectam lana de la pastorii locali, o spalam, o filam, o teseam. De la zero, la produsul finit. Americanii au facut investitii, au cumparat razboaie electronice, toate utilajele de ultima generatie. Insa greutatile au inceput cand volumul impozitelor a inceput sa ne sufoce. Pe noi, Fiscul ne scoate in faliment: atitudinea si stilul de lucru ale functionarilor respectivei institutii, precum si cuantumul criminal al penalitatilor. La 3000 de muncitori, nu poti sa platesti pe loc intre 45-60% impozit pe salarii, nu ai atata cash. Automat intarzii cu plata, iar penalizarea este 0,1% pe zi - ceea ce inseamna 36% dobanda pe an! Ca si cand ai lua un credit cu 36% dobanda. Cred ca este cea mai mare dobanda din sistemul financiar mondial! Poate doar camatarii sa-ti ia mai mult.

- Care este atitudinea functionarilor fiscali? Dispun ei, prin lege, de vreo marja de protectie a producatorului, de vreo intelegere a situatiilor limita?

- N-au nici un fel de maleabilitate. Cand vor, iti blocheaza conturile. Se bucura, cum se zice, ca ai luat teapa, necum sa te pasuiasca, sa fie alaturi de tine la greu, desi e limpede ca, daca te ajuta sa te salvezi, vor mai avea si la anul o vaca de muls pentru buget. Omorandu-ne pe noi, isi taie, practic, si lor, craca de sub picioare, pentru ca, daca dispare Covtex, vor spune adio multor milioane care intra la buget din activitatea noastra. Le spun deseori, ii avertizez, incerc sa fiu rezonabil. Raspunsul e acelasi: "Nu se poate, domnule director, asa spune legea, asa facem...", si-mi pun de fiecare data poprire pe sumele trimise de clienti. "De ce nu se poate?" ma rastesc eu la dansii. "Sa va spun eu de ce nu se poate. Pentru ca voi, din penalitatile astea, v-ati facut in asa fel regulamentele, incat sa luati sute de milioane salarii si bonificatii". Cand m-am uitat pe un fluturas de salariu al unui inspector fiscal, am crezut ca ametesc: 200 de milioane, 20.000 de lei noi pe luna! Eu n-am avut in viata mea, ca director la o firma privata, un astfel de salariu. N-am avut nici jumatate din salariul unui inspector. Ce vreti sa va mai spun? Ca numai in judetul Sibiu sunt 500 de functionari la Fisc? Ca gazul in Romania este cel mai scump din lume, iar tariful, asa mare cum e, se schimba de trei ori pe luna? Ca apa si incalzirea sunt cele mai scumpe din Europa? Pe scurt: lipsa unei politici guvernamentale de protectie a industriei nationale este cea care ne impinge la faliment, nu lipsa noastra de management performant! Guvernul este cel care lasa pe drumuri 3000 de muncitori ultra-calificati din Cisnadie, nu directorul Boldisor! Deci, toata pierderea este din regii, din taxe, impozite si penalitati, nu din calitatea managementului.

"Avem covoare in valoare de doua milioane de euro, iar de vanzarea lor ar putea depinde salvarea fabricii"

- Cum priveste firma Feizy ruperea unui lant de afaceri romano-americane, cu o vechime de 50 de ani, reciproc avantajoase, in plin regim democratic pro-american?

- Americanii accepta multe, dar nu vor sa piarda. Asa ca mi-au zis: "Pune-o pe picioare! N-o pui pe picioare in termen scurt, gata! Vindem tot ce-a mai ramas, vindem utilajele, si cu asta basta, la revedere". De aceea facem tot posibilul sa vindem covoarele pana anul viitor. Avem covoare in valoare de doua milioane de euro, iar de vanzarea lor ar putea depinde salvarea fabricii. Dar nu in conditiile fiscale de astazi. Daca nu se relaxeaza fiscalitatea si nu se reglementeaza importurile din afara UE, nu cred ca aceasta firma mai poate fi rentabila. Platesc in fiecare luna o anumita suma, dar nu mi se scade din datorie, mi se scade din penalitati. Penalitati care cresc in fiecare zi, ca intr-un carusel al nebuniei fiscale, impiedicandu-ma sa-mi platesc adevaratele datorii la stat. Eliminati penalitatile, domnilor guvernanti, si veti avea mai multi bani la buget si mai multe fabrici in productie! Reduceti numarul functionarilor Fiscului, taiati-le sansa de a castiga sute de milioane de pe spinarile incovoiate ale firmelor productive, si veti face un lucru cu adevarat patriotic!

- De ce ar incuraja statul o concurenta neloiala pentru productia nationala, facand importuri din UE?

- N-ar fi primul gest de acest fel al statului, care-i apara mai abitir pe importatori, decat pe producatorii locali. Romania a fost invadata de covoare turcesti, la pret de dumping, si de o calitate submediocra. Dat fiind ca Turcia nu apartine Pietei Comune (UE), ne intrebam de ce guvernul roman a stabilit taxe vamale zero pentru covoarele de Istanbul? De ce nu s-au gandit guvernantii la productia nationala, la muncitorii romani ramasi pe drumuri, la investitorii straini care au deschis spatii de productie, nu de comert, in Romania? Cine, acolo sus, in Bucurestiul pierzaniei nationale, are interesul sa lase productia romaneasca de izbeliste, cersind mila la Fisc si la atotputernicii importatori? Romania este singurul producator de covoare din UE. Este singura tara care le are pe toate: si ciobani, si lana scurta, ideala pentru covoare, si traditie multiseculara, si infrastructura de colectare, si forta de munca ieftina si superior calificata, si piata la export, si parteneri din varful piramidei mondiale a bransei. De ce ignora statul roman un avantaj atat de important, as spune un avantaj de importanta strategica? Si inca o data ma revolt: de ce i-a pus turcului taxa vamala zero? Importam zece milioane de metri patrati de covoare din Turcia, fara taxe vamale. O aberatie, o crima la adresa industriei textile autohtone.

- Aveti vreun mesaj catre guvern? De ce merita sa cumparam covoarele de Cisnadie?

- Indemnul nostru catre guvern este: salvati covorul romanesc! Covorul de Cisnadie este brand-ul romanesc cel mai cunoscut in SUA. Pana si presedintii americani calca, la Casa Alba, pe un urias covor de Cisnadie! Stocul nostru de covoare e vandabil, iar din punctul de vedere al calitatii, este extraordinar. Si designul este foarte atragator, foarte modern. Ca sa nu mai vorbim de pret! Am facut reduceri de pana la 75% din pretul initial. Este o ocazie unica! Sa achizitionezi covoare si mochete de lana, manuale sau mecanice, care te tin doua generatii, cu preturi incepand de la 60 de lei, pana la cateva sute de lei bucata - nu ti se poate intampla de prea multe ori in viata. Peste toate, este vorba de o marfa romaneasca, nu turceasca. Cine cumpara ajuta o fabrica in care lucreaza romani si care plateste impozite bugetului Romaniei. Ajuta Marginimea Sibiului, ii ajuta pe pastori, ajuta inmultirea turmelor, mentinerea populatiei in sate, conservarea traditiilor folclorice si etnografice. Paradoxal, cine cumpara covoare de Cisnadie contribuie in mod direct la mentinerea civilizatiei rurale sibiene, fiindca noi suntem cei mai importanti cumparatori de lana scurta, tigaie, din tara.

- Unde s-au deschis magazine pentru vanzarea covoarelor "made in Cisnadie"?

- Pe site-ul nostru, www.covtex-feizy.ro, puteti gasi toate detaliile. Avem 30 de dealeri in toata tara, in marile orase, de la Iasi, la Craiova sau la Ploiesti, dar principalele vanzari se fac in fabrica din Cisnadie si in Bucuresti, pe autostrada Bucuresti-Pitesti, la kilometrul 13,5. Ne puteti suna la: 0269/56.19.99 (Sibiu); 021/41.04.055 (Bucuresti); mobil: 0771/77.47.87 (director Sorin Oancea) sau 0753/20.75.75 (director Petre Boldisor). E-mail: office@covtex-feizy.ro// office@flyingcarpets.ro

Nota Redactiei. "Formula AS" isi indeamna cititorii sa intervina, dupa puterile fiecaruia, acolo unde guvernantii sunt stana de piatra. Salvati Covorul de Cisnadie, cumparandu-l! Cumparati romaneste! Daca doriti sa mai existe si peste 10 ani o fabrica textila cu rezonante romanesti, cumparati un metru patrat de covor nascut in Marginimea Sibiului!