Delta Dunarii, aparata la Bruxelles

Ion Longin Popescu
Un paradis natural in pericol

Cu ocazia "Zilei Mondiale a Zonelor Umede", intre 1-3 februarie, europarlamentarul Daciana Sarbu, in parteneriat cu Asociatia "Salvati Dunarea si Delta" si WWF (Fondul Mondial pentru Natura), a organizat, la Parlamentul European de la Bruxelles, expozitia de fotografie "Delta Dunarii - Paradisul in pericol". Expozitia a cuprins 30 de fotografii realizate de artistii fotografi Helmut Ignat, Daniel Petrescu, Dan Dinu, Iliuta Goean si Igloo Media. Spre deosebire de alte dati, cand astfel de expozitii isi propuneau sa atraga turisti, infatisand frumusetile idilice ale uluitoarei rezervatii naturale de la gurile Dunarii, de aceasta data, paradisul Deltei s-a aratat ochilor europenilor in haine cernite, trist, desfigurat. Un semnal de alarma, un strigat de disperare care sa le aminteasca birocratilor UE ca Delta este si a lor, ca guvernele Romaniei nu pot face fata singure administrarii acestui sanctuar verde, fie din cauza coruptiei, fie a incompetentei, fie din ambele. Desi aflata de 20 de ani pe Lista Ramsar a Zonelor Umede de importanta internationala, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se confrunta cu numeroase probleme de conservare a biodiversitatii, cu distrugerea unor zone intregi, prin interventia mafiilor imobiliare de toate calibrele, care au construit fara noima si ilegal, acolo unde au dorit si unde le-au coincis interesele cu ale politicienilor. Organizatorii expozitiei au dorit, practic, sa aminteasca alesilor popoarelor europene ca patrimoniul natural din Delta nu este doar o chestiune financiara care implica exclusiv Romania si Ucraina (aceasta din urma, cu proiectele ei distrugatoare, in raspar cu normele de mediu europene, cu sfidarile ei anti-romanesti), ci o problema de strategie continentala, de politica la nivel inalt si de viziune pe termen lung. Daca regimul comunist a scos din circuitul natural circa 20% din zonele umede, pentru practicarea agriculturii intensive, cele 50.000 de hectare de lacuri si canale desecate nu au fost reparate nici pana astazi, lucru care a afectat nu doar natura, ci si comunitatile locale. Printr-o politica oarba, viciata de coruptie, guvernele Romaniei au dat fostele lacuri si canale in concesiune anumitor companii si investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc nici un beneficiu pentru oamenii din zona sau pentru natura. Expozitia a dorit sa comunice la Bruxelles ca tocmai aceste zone pot fi redate Deltei, prin lucrari de reconstructie ecologica, in urma carora investitiile ilegale sa fie stopate, iar contractele scandaloase de concesiune, anulate.

"Delta este una dintre comorile cel mai putin protejate din Europa"

Ecologista convinsa, cu vocatie de luptatoare pentru protectia mediului, Daciana Sarbu, membru al Parlamentului European si membru in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Alimentara a Parlamentului European, nu se afla la prima tentativa de sensibilizare a politicienilor occidentali, cu privire la problemele de mediu ale Romaniei, in special cele din Delta si cele de la Rosia Montana. In martie 2009, a fost unul dintre initiatorii unei Declaratii scrise, care cerea forurilor europene sa creeze o strategie dedicata Dunarii si Deltei. Ea a invitat apoi doua comisii europarlamentare (de Mediu si Dezvoltare Regionala) la Tulcea, ca sa vada, la fata locului, frumusetea care trebuie protejata. De aceasta data, Daciana Sarbu a adus la Bruxelles, sub ochii institutiilor europene, imaginea aceleiasi frumuseti, dar si a pericolelor care o ameninta. Luand cuvantul la deschiderea expozitiei, doamna Sarbu a declarat: "Delta este una dintre comorile cel mai putin cunoscute, dar si cel mai putin protejate din Europa. Acum cateva zile, Comisia Europeana a avertizat Romania in privinta slabei protejari a regiunii Sulina. Daca nu se supune legilor europene, in urmatoarele doua luni, Romania va plati in justitie. Cazul poarta un simbolism trist pentru intreaga poveste a Deltei Dunarii. E o dilema foarte veche, cu care s-a confruntat orice mare obiectiv turistic al lumii: cum sa-i pastram integritatea si, in acelasi timp, sa le permitem oamenilor sa se bucure de frumusetea sa? Eu cred intr-un singur raspuns corect: respectul pentru reguli. Este adevarat, Comisia Europeana a prezentat anul trecut Strategia privind Dunarea, asa cum i-am cerut cu un an inainte. CE a venit si cu un Plan de Actiune pe patru directii: conectare, protejarea mediului, prosperitate si consolidare pentru intreaga zona. Dar Strategia a fost deja criticata de organizatiile ecologiste. WWF, partenerul nostru, nu este de acord, spre exemplu, cu intensificarea navigatiei pe Dunare. Am sperat ca aceste organizatii vor fi ascultate si solutiile lor vor fi integrate in politicile europene, fiindca ele cunosc bine realitatea si pot avea o contributie valoroasa. Vorbind despre Delta, problema e simpla: avem o comoara si actiunile unora ii distrug frumusetea. Se impune sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea. A ne bucura de natura fara sa o distrugem este, probabil, cea mai mare provocare a generatiei noastre. Iar modul cum reactionam la aceasta provocare ne va modela civilizatia. Si va modela, cu siguranta, lumea pe care o lasam copiilor nostri".

"Am dorit sa aratam Europei ca politicienii romani vad in Delta Dunarii o gaina de aur cu caviar in loc de oua"

Un luptator de temut pe tema Deltei Dunarii este, dupa cum se stie, Liviu Mihaiu, fost guvernator al ei si presedintele asociatiei "Salvati Dunarea si Delta". In fata distinsei prezente a unor membri ai PE, el a fost incisiv si grav, avertizand ca expozitia isi propune sa fie "unul dintre ultimele semnale de alarma, inainte de a se isca fenomene ireversibile in acest colt de rai. Economicul nu trebuie sa subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie sa armonizeze durabil natura si oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este in pericol nu numai sa dispara sau sa se intoarca impotriva noastra, ci sa nu poata fi admirata, decat in poze, de catre copiii nostri".
Comentand selectia de fotografii pe care a facut-o, Liviu Mihaiu spune: "Am dorit sa aratam Europei ca politicienii romani vad in Delta Dunarii o gaina de aur cu caviar in loc de oua, careia au inceput sa-i smulga penele si sa-i fure caviarul. Cum dialog cu autoritatile romane nu se mai poate avea, am venit la Bruxelles, alaturi de WWF, la invitatia Dacianei Sarbu, sa vedem ce putem face de-aici, dinspre Europa inspre Delta!".
Lucru bine cunoscut, autoritatile au administrat Deltei Dunarii un cocktail mortal familiar noua, romanilor: au pus taxe si au repartizat resursele clientilor politici de comision! Nimic din ce s-a promis la inceputul de mandat sau in fata institutiilor europene nu s-a realizat! Mihaiu face inventarul nerealizarilor: "Reconstructie ecologica, NU; sistem integrat de management al gunoiului, NU (gunoaiele se ard sau se arunca direct in apa); Regulamentul Cadru de Urbanism, NU; pestele se braconeaza in proportie de 70% si nici un braconier NU este condamnat; turismul NU este sustenabil; NU exista harta cadastrala a Deltei Dunarii; Noua Lege a Rezervatiei NU este avizata de doi ani; grupul de lucru pe fonduri europene, practic, NU functioneaza; vanatoarea NU este interzisa (se practica in aproape doua treimi din suprafata Deltei Dunarii); conducerea Rezervatiei NU este independenta (guvernatorul este subordonat politic presedintelui Consiliului Judetean Tulcea si avizeaza la ordin concesionari catre clienti ai CJ)". Lista ar putea continua. Singura rezolvare, dupa parerea lui Mihaiu, o poate aduce UNESCO, dar nu ca pana acum, cu vorba buna si dialoguri intelectuale, ci cu paza militarizata straina.

Un viitor de cosmar: vanatoare si pescuit

Din partea WWF a vorbit Cristian Tetelea, Manager de Programe - Bazinul Dunarii: "Trebuie sa intelegem ca Delta Dunarii ne pune la dispozitie o serie de beneficii - surse de hrana si de apa dulce, cai navigabile, potential pentru turism. Or, toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, daca Delta nu este gestionata integrat, daca nu-i oferim nimic in schimb, daca nu vom fi capabili sa controlam braconajul si dezvoltarea haotica a turismului si daca nu avem o viziune despre cum ar trebui sa arate aceasta zona, in 10 ani de zile: o adevarata rezervatie a biosferei, si nu un spatiu dedicat vanatorii si pescuitului, acoperit de ciment si de gunoaie. Pentru ca acesta este viitorul de cosmar al Deltei, care se contureaza in prezent".
* * *
Haos, coruptie, jaf, nepasare, un ministru al mediului complet dezinteresat, lipsa de respect pentru ceea ce Dumnezeu ne-a dat parca prea mult. Prea avem si Delta, si Mare, si Munte, si Podis, si Baragan fertil, si Fluviu, si Aur, si Petrol, si Ape minerale... Gradina Maicii Domnului nu poate fi decat Romania, cum bine a zis raposatul Papa, ce urmeaza a fi sanctificat in curand. Dar ce folos daca noi, romanii, am ajuns sa batem la portile "fenicienilor", cum i-a numit pe occidentali fostul ambasador brazilian Moscardo, ca sa le cerem ajutorul, intru propria salvare si izbavire, pentru ca expozitia despre care vorbim nu a fost altceva decat un strigat de neputinta si disperare. Vrem sa intervina Comisia Europeana! Vrem sa intervina Parlamentul de la Bruxelles! Vrem sa oprim distrugerea Deltei si a Rosiei Montane, apeland la comisari straini. Si chiar la paza militara straina... Pe autoritatile romane nu mai putem conta... Si nici pe ministrii de resort.

Fotografii: Helmut Ignat, DANIEL PETRESCU, ILIUTA GOEAN

De la Bruxelles,