Pe scaunul psihologului

Redactia
Raspunsuri la scrisorile publicate in F. AS nr. 957

Raspuns la scrisoarea "Imi pare rau pentru ce am facut"

Draga Laura,
Am selectat foarte greu fragmentele din scrisoarea ta. Nu pentru ca este lunga, ci pentru ca este involburata, deconspirand o stare psihica si afectiva in care e greu sa se puna ordine. Ai dreptate cand spui ca iti place sa despici firul in sase si sapte; doar ca in cazul tau, ghemul s-a cam incurcat. Esti o fata inteligenta si reflexiva, cu remarcabila forta de observatie si analiza, dar numai in ceea ce-i priveste pe ceilalti. Portretul pe care i-l faci prietenului tau, de pilda, este remarcabil. In ce te priveste pe tine, insa, nemultumirea senzuala si sentimentala pe care le traiesti acut te impiedica sa te analizezi cu obiectivitate. Suferinta ta nu este in pat. Parerea mea este ca esti un caz tipic de "bovarism", o fata cu calitati morale si intelectuale - dar care in loc sa intre in viata pe linia principala, a intrat pe linia de plecare a marfarelor. Raul vietii tale nu este amicul tau, ci tu. Schimbarea de macaz de pe linia principala pe linia secundara ai facut-o singura. La cum gandesti si scrii, e inadmisibil sa nu faci o facultate. Oricat te-ai stradui sa-ti cultivi intelectul, profesia de functionara pe care o ai te va mentine intr-un perpetuu diletantism. Asta te roade: nerealizarea pe plan personal. Adevarata ta suferinta psihica este tanjeala dupa un nivel superior de existenta intelectuala. Foamea de comunicare despre care vorbesti nu poate fi stinsa cu apa chioara. In zona aceasta, nemultumirea ta este atat de profunda, incat obtureaza toate celelalte aspecte ale vietii. Sunt convinsa ca studenta fiind, relatia ta cu prietenul sectant s-ar fi repercutat altfel asupra ta. Ai fi avut mai multa independenta in a-ti judeca sentimentele, fara senzatia de servitute pe care o traiesti acum. Nu sunt deloc sigura ca nu-l iubesti. Si nici ca el nu te iubeste pe tine. Singurul lucru care nu functioneaza deocamdata intre voi este relatia sexuala, dar pe o alta stare de spirit, pozitiva, fara teama ca ai pacatuit si ca vei fi abandonata, lucrul acesta se poate indrepta. Daca ai fi multumita de ceea ce faci profesional, daca inteligenta si dorul tau de instruire ar fi mobilizate efectiv, dandu-ti un tel precis in viata, ai izbuti sa-ti privesti sexualitatea cu mai multa detasare si nu te-ai mai simti folosita. Iar religia, eu nu cred sa fie o piedica. Doi oameni care se iubesc si care se respecta isi respecta si credintele religioase. Sunt atatia indivizi care s-au casatorit in doua religii, fara ca cineva sa le ceara s-o abjure pe-a celuilalt. Acolo unde iubirea exista, topeste tot. In concluzie: gandeste-te serios sa faci o facultate, pana nu este prea tarziu. Intr-un fel inveti la 19 ani si altfel la 23. Nu rupe relatia cu prietenul tau inainte sa o poti analiza cu detasare. Cu o alta stare de spirit s-ar putea sa-ti dai seama ca il iubesti. Deocamdata, fa-l sa priceapa ca ceea ce-ti lipseste e afectiunea, nu sexul. Iar daca religia va deveni, totusi, o piedica in fata casatoriei voastre, priveste spre viitor cu incredere: Dumnezeu, care (din fericire) pentru tine reprezinta o dimensiune morala, a umplut lumea de barbati. Rezolva problema esentiala a devenirii tale - profesiunea, si in seninul pe care il vei trai, vei vedea ca viitorul este la fereastra ta. Problema fundamentala a existentei tale in momentul de fata este sa depasesti compromisul intelectual in care traiesti. Nu trai sub nivelul tau. Va fi o umilinta continua. In zona inteligentei, prudenta seamana cu o sinucidere.
Raspuns la scrisoarea: "Sufletul meu este un diamant ce asteapta sa fie slefuit"
Stimate d-le Mihai,
Ma indoiesc ca scrisoarea dvs. are nevoie de raspunsul solicitat: e mai degraba o litanie sentimentala, pe tema fiului ratacitor. Ati plecat din tara, v-ati rezolvat material, acum v-ati intors, tanjiti dupa o implinire sentimentala. Va veni si ea, dar nu imediat. Tradarile se platesc, si dvs. ati tradat. Nu tara, pe care ati parasit-o, ci sufletul pe care l-ati dat deoparte, ca sa va puteti croi un rost material. Dupa atatia ani de privatiune sentimentala, e normal sa fiti melancolic si nerabdator. Din pacate, afectele nu se pot comanda. Dar cu calitatile pe care spuneti ca le aveti, nu trebuie sa va temeti. Diamantul din sufletul dvs. va atrage multi bijutieri. Fiti precaut insa: biografia dvs. occidentala s-ar putea sa atraga si escroci.
DINA BRAN