- Avand in vedere modul in care se prezinta partidele politice la ora actuala, nu ma pot imagina membra a vreunuia. Pot insa incerca un exercitiu intelectual. Cred asadar ca un delegat la Conventia nationala a PDL ar trebui sa ia in calcul realizarile celor doi candidati, calitatile lor personale si capacitatea de a conduce partidul la o victorie in alegeri. In ceea ce priveste realizarile, Emil Boc il surclaseaza pe Vasile Blaga, pentru ca a reusit sa conduca guvernul intr-o perioada de criza fara precedent si a avut curajul sa aplice masuri de austeritate dure si nepopulare. Daca s-ar fi gandit la propria popularitate mai mult decat la interesul national, probabil ca ar fi aplicat doar jumatati de masura, iar finantele si credibilitatea tarii ar fi stat mult mai prost decat stau astazi. Faptul ca a lucrat in tandem cu presedintele Basescu nu face din Emil Boc o anexa a acestuia din urma, ci un coechipier. Vasile Blaga in schimb a refuzat initial sa reduca personalul din MAI si cheltuielile aferente, avertizand tot timpul asupra riscurilor masurilor de austeritate. Mai grav a fost insa faptul ca a scapat din mana ministerul de interne, avand prea multa incredere in subordonati care s-au dovedit cel putin controversati, daca nu chiar dubiosi. Scandalul dintre fostul sef al IGPR, Petre Toba, si fostul secretar de stat Dan Fatuloiu devenise o telenovela de prost gust, iar iesirea politistilor care au strigat in fata Palatului Cotroceni "iesi afara, javra ordinara" a anulat imaginea de organizator stapan pe situatie pe care o avea pana atunci domnul Blaga. In plus, faptul ca a plecat din Bucuresti desi stia ca politistii pregatesc proteste de amploare ridica semne de intrebare cu privire la capacitatea sa de a evalua situatiile de criza. Pana la urma, reorganizarea pe care trebuia s-o fi facut Vasile Blaga a fost operata de succesorul sau, Traian Igas - ceea ce demonstreaza ca nu era imposibila. Alt atu pe care Emil Boc il are fata de Vasile Blaga este palmaresul electoral: Emil Boc a castigat de doua ori primaria Clujului, iar Vasile Blaga a pierdut Capitala in 2008; sub conducerea lui Emil Boc, PDL a castigat in 2008 cel mai mare numar de mandate parla-mentare din istoria sa. Este adevarat ca Vasile Blaga a contribuit si el la acest succes, ca secretar general, dar era omul din umbra. Aceasta este de fapt functia in care a avut cele mai multe realizari si care se potriveste mai bine unei personalitati lipsite de carisma.
In plus, cu Emil Boc riscul unui scandal este aproape nul, in timp ce afacerile MAI cu firma ginerelui domnului Blaga au tinut prima pagina o vreme si cine stie ce va mai iesi la iveala in timpul campaniei electorale. Cam acestea ar fi argumentele si criteriile mele. Nu garantez insa ca ele sunt impartasite de liderii PDL. Chiar m-as mira daca ar fi.
2. Un miracol in zona economiei: exporturile romanesti au ajuns la 3,4 miliarde de euro, suma care o depaseste sensibil pe cea a importurilor, fapt nemaiintalnit pana astazi in ultimii 20 de ani. Cum se explica aceasta minune, intr-un context economic si social calificat in mass-media drept falimentar?
- Cand este vorba de economie avem de-a face cu fenomene logice si nu cu minuni. Era logic asadar ca marirea TVA si scaderea veniturilor unor categorii de populatie sa duca la reducerea consumului si deci a importurilor. Prabusirea sectorului constructiilor a avut si ea darul de a reduce nivelul importurilor de materiale de constructii si finisaje. La fel de logic este ca revirimentul economic resimtit in ultimele luni pe plan mondial si mai ales pe plan european sa duca la cresterea cererii de produse romanesti. Evoluam pe o piata mondiala, nu in izolare. Sa ne amintim ca nivelul exporturilor scazuse in momentul in care a izbucnit criza economica si activitatea economica din tarile partenere s-a redus. In mod paradoxal, criza ne-a si ajutat, pentru ca in Franta si Germania a crescut cererea de produse ieftine, iar Romania produce mai ieftin decat tarile avansate ale Europei.
Principalele exporturi ale Romaniei constau in automobilele DACIA, care au avut mare succes pe piata franceza chiar in detrimentul masinilor Renault, si in telefoanele Nokia produse langa Cluj si vandute foarte bine in Germania. Tot pe fondul crizei, care duce la cresterea cererii de produse ieftine pe piata internationala, s-a extins si productia de confectii textile in lohn. Suntem asadar in continuare competitivi pentru ca platim salarii mai mici decat in restul UE, ceea ce se reflecta in pretul produselor exportate. In consecinta, ne poate merge ceva mai bine in perioade de criza, dar vom fi intotdeauna concurati de tari care isi platesc muncitorii mai putin decat noi - cum ar fi China, India sau Ucraina. Poate ca ar trebui sa incurajam si alte activitati economice.
Merita totodata sa observam ca produsele care asigura grosul exporturilor - automobilele DACIA si telefoanele Nokia - sunt rezultatul unor investitii straine directe, nu al initiativei autohtone. La polul opus fata de investitorii straini, firmele romanesti cu capital de stat - cum ar fi companiile producatoare de carbune - acumuleaza datorii uriase si accidente de munca, fapt ce ar trebui sa ne dea de gandit. Nu intamplator Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca Romania nu are acum nevoie de bani, ci de intreprinzatori care sa puna economia in miscare, si ca singura solutie pentru relansarea economica este munca. Cu alte cuvinte, numai initiativa si munca din sectorul privat ne pot scoate din criza, nu armata de functionari din ministere, iar investitiile straine joaca un rol-cheie.
In concluzie, relansarea economica este o posibilitate reala, cu conditia ca guvernul sa incurajeze sectoarele viabile si investitiile, sa puna ordine in finantele publice si sa nu cedeze in fata tentatiei populiste intr-un an electoral. Sa speram ca nu va fi o misiune imposibila pentru politicienii romani.