"Primarul padurii de salcii"

Ion Longin Popescu
Despre Mircea Hava, primarul Alba Iuliei, am mai avut ocazia sa scriem in paginile revistei noastre.

Acest domn, vicepresedinte al PDL Alba, s-a remarcat printre soldatii de nadejde ai companiei Gold Corporation de la Rosia Montana, alaturi de colegii Ion Dumitrel si Stefan Bardan. Fire domestica, domnia sa este unul dintre edilii politici care nu vad padurea din cauza copacilor. Tocmai de aceea, copacii il enerveaza pe d-l Hava, si le pune gand rau, asa cum i-a pus Rosiei Montane.

Clientii politici ameninta parcul istoric Custozza

Recent, 22 de ONG-uri au inaintat autoritatilor centrale (Ministerului Mediului, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garzii Nationale de Mediu) o plangere in legatura cu o noua isprava a d-lui Hava. Parcul istoric Custozza, situat in centrul Cetatii Vauban, este pe punctul sa cada prada proiectelor primariei si firmelor clientelare. In numele amenajarii zonei interioare a Cetatii Alba Carolina, primaria propune ca parcul sa fie pavat in totalitate, pentru a se amenaja o piateta medievala, iar intre cele doua monumente istorice pe care le gazduieste, sa fie amplasata o fantana arteziana. In acest fel, suprafata verde din Cetate se va reduce de sase ori, pentru ca proiectul prevede taierea a circa 270 de arbori si arbusti. De la 1,86 hectare de spatiu verde, Cetatea va ramane cu numai 0,30 ha. Practic, arborii Parcului, dintre care unii au cel putin 130 de ani, castani, tei si salcami, vor fi sacrificati, pentru a face loc pavajelor si parcarilor.

Aroganta care incalca legea

In zadar sute de cetateni ai orasului Alba-Iulia au protestat, in repetate randuri, impotriva planurilor Primariei. S-au semnat petitii, s-au trimis sesizari autoritatilor de control, s-au organizat proteste de strada. Vizionarul domn Mircea Hava priveste opinia publica si societatea civila cu aroganta, declarand, in stilul primarului Oprescu de Bucuresti, ca zona este doar "o padure cu salcii, cu uscaturi, cu copaci strambi si cu doua monumente degradate". In realitate, nu este nici o salcie, fiind vorba de un parc din secolul al XIX-lea, iar copacii au fost martori la Marea Unire din 1918. Opozitia localnicilor nu conteaza pentru primar, interventia sa fiind, in plus, ilegala. Legea spune clar ca schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi este interzisa. Mai mult decat atat, titularul proiectului nu a solicitat actele de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului, conform legii. Altfel spus, primaria nu are aviz de mediu. In schimb, cu aceeasi aroganta, domnul primar declara: "Avize nu mai avem de la cine lua, pentru ca totul este ok. Avem avize de sus pana jos". Din toate considerentele expuse, cele 22 de organizatii constata insa ca "primaria Alba-Iulia a incalcat grav legislatia privind protectia mediului si a spatiilor verzi". Se impun, in consecinta, urmatoarele: oprirea lucrarilor, sanctionarea primariei, demararea procedurilor legale de avizare de mediu. Din informatiile noastre, lucrarile par a se fi oprit, dar ecologistii sunt sceptici cand vorbesc despre "primarul padurii de salcii" (cum l-au poreclit pe d-l primar care vede... salcii verzi in parc) si despre clientela sa politica.

Greenpeace si CRJ castiga trei procese

Greenpeace Romania si Centrul de Resurse Juridice (CRJ) au obtinut castig de cauza in trei dintre procesele intentate autoritatilor romane, pentru cauze legate de mediu. Astfel, Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) va fi obligata sa comunice situatia minei de la Baia Mare, mina responsabila pentru cea mai grava poluare cu cianura din istoria Europei. Al doilea proces castigat obliga Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) sa furnizeze o serie de informatii, lucru evitat pana acum de catre Comisie. Desi este semnatar al Conventiei de la Aarhus, pentru acces la informatie in probleme de mediu, statul roman mentine o bariera de netrecut cand vine vorba despre informatiile legate de activitatile sale nucleare. Gratie celui de-al treilea proces castigat, Consiliul Judetean Alba va trebui sa comunice catre Greenpeace si CRJ mai multe planuri urbanistice si de amenajare teritoriala, in legatura cu proiectul de la Rosia Montana. Si in acest caz, obtinerea informatiei a fost posibila, in urma unui proces foarte anevoios, menit parca sa intareasca scepticismul publicului in privinta acestui proiect minier.


(Modul de distribuire a sponsorizarilor intrate in luna ianuarie, in Fundatia "Formula AS", va fi publicat saptamana viitoare.)