Puterea rugaciunii

Cititor Formula AS
"Se intampla si in zilele noastre minuni. Trebuie doar sa nu ne pierdem credinta"

Povestea noastra incepe simplu, acum aproape 14 ani, cand ne-am casatorit. Eram tineri, fericiti, si ne doream enorm copii. In naivitatea noastra, speram ca ne vom intoarce "trei" din luna de miere. Dar a trecut si luna de miere si inca vreo 7 sau 8 luni, fara sa se intample minunea. Atunci am inceput sa mergem la medici, intai in oraselul nostru. Investigatii, tratamente, multe presupuneri dar fara rezultat. Am plecat intr-un oras mai mare, apoi in alt judet, alti medici, alte diagnostice, alte tratamente, alte iluzii. Nimic... anii treceau si noi eram tot singuri. Am vazut un reportaj TV despre un renumit profesor din capitala, specialist in infertilitate. Am mers impreuna cu sotul meu, plini de speranta, la prima vizita. Apoi am mers la alta vizita si la alta vizita si tot asa, vreo 6 ani de sperante alimentate de medic, a carui asigurare era de fiecare data: veti reveni gravida! E drept, am tot revenit, dar nu gravida, doar pentru alte investigatii si interventii. Fizic vorbind, medicul a zis ca nu avem nici o problema, nici unul dintre noi, dar suntem printre cuplurile cu infertilitate inexplicabila. Speram ca Bunul Dumnezeu sa se indure de noi si sa ne mangaie cu un sufletel de copil, caci pustii sunt casele in care nu li se aude glasul.
Incercam sa fim buni crestini, tineam post atat cat reuseam, ne spovedeam si ne impartaseam de doua ori pe an si ne rugam neincetat la Dumnezeu si la Maica Domnului sa ne ajute. Doar Dumnezeu stia ce era in sufletul nostru, cand ne intreba cate un cunoscut: "Voi, pe cand un copil?". Le raspundeam de fiecare data: "Cand o vrea Dumnezeu! Noi asteptam". Au trecut astfel 12 ani de lupta cu aceasta boala cumplita: sterilitatea.
Am inceput sa ne gandim tot mai des la adoptie. Pe atunci, stateam cu socrii, cumnata si sotul ei, impreuna cu cei 2 nepotei, pe care ii iubim nespus. Am citit legislatia si ne-am dat seama ca pentru adoptie trebuie sa avem casa noastra. Am reusit sa facem rost de teren, am facut imprumuturi si am inceput sa ne construim propria casa, dar banii de la banca s-au terminat si noi n-am finalizat casa.
In toamna anului 2008, sotul meu a citit in "Formula AS" despre minunile Sfantului Nectarie. Mi-a dat si mie articolul sa-l citesc si am inceput sa cautam si alte materiale despre viata si minunile lui. Am inceput sa ne rugam la Sfantul Nectarie, sa mijloceasca el la Dumnezeu, sa ne binecuvanteze si pe noi cu un copil.
In primavara anului 2009, deja incepuse criza financiara, salariile abia ne ajungeau pentru ratele de la banca, si mai aveam un imprumut de la niste prieteni, de 3000 de euro. Nu aveam nici o sansa sa strangem din salarii nimic, iar de un alt imprumut nici nu se punea problema. Ne-am gandit sa vindem masina straina pe care o aveam, pentru a ne achita datoria, iar cu restul sumei sa continuam lucrarile la casa. Am dat anunturi peste tot. Am mers pe la targuri de masini aproape saptamana de saptamana, timp de aproape sase luni. Nu reuseam s-o vindem si pace. Se apropia scadenta, si noi nu aveam banii. Sotul meu, care se ruga neincetat la Sfantul Nectarie, mi-a zis intr-o zi: "Stai linistita ca o sa ne ajute Sfantul! O sa vezi!".
Intr-o zi, primeste un telefon, daca masina mai este de vanzare. A venit omul, s-a uitat la ea impresionat, a facut cativa kilometri cu ea si a spus: "Haideti cu mine acasa, sa va dau banii". Eram stupefiata! Nu-mi venea sa cred ca am dat masina, si asa de repede. "Ti-am zis eu ca Sfantul nu ne lasa!", mi-a spus sotul meu. Asa am reusit sa ne tinem cuvantul si sa ne platim datoria.
In martie 2010, am auzit de alt medic de la Iasi, si am zis sa mai incercam o data. Am inceput din nou cu analize si teste. Nu am reusit nici de asta data sa raman insarcinata. Atunci am renuntat la a mai merge la doctori si am lasat totul in mainile Domnului. Am continuat sa ne rugam si sa mergem la biserici. Asa am ajuns la un preot la noi, in oras, si i-am povestit durerea noastra. E un om deosebit! Dupa ce m-a ascultat, mi-a zis: "De ce va rugati pentru nastere de prunci? Rugati-va pentru dobandire de prunci, ca poate nu va e scris sa aveti un copil zamislit de voi, dar cu siguranta o sa vi-l dea Bunul Dumnezeu sub alta forma". Am plecat plina de speranta, si acasa i-am povestit sotului meu despre ce sfat ne-a dat parintele.
Am staruit in rugaciunile catre Sfantul Nectarie si am promis ca, daca vom dobandi un prunc, se va numi Nectarie sau Nectaria. Dupa cateva luni, am primit un telefon despre un copil care putea fi adoptat. Am mers si l-am vazut. Am simtit ca e copilul nostru si am decis sa-l adoptam. Apoi totul a decurs repede, cu documentele, si intr-un final l-am luat acasa. Suntem convinsi ca numai cu ajutorul Sfantului am reusit sa ne tinem in brate minunea de copil. Asa cum am promis, la botez a primit numele de Nectarie. Inca ne minunam de aparitia lui in viata noastra si povestim tuturor cum ne-a ajutat Sfantul Nectarie. Dupa ceva timp, am mers la Iasi, cu diferite treburi, si am vrut sa mergem la moastele Sfantului prezente si acolo, sa multumim pentru tot ajutorul pe care l-am simtit. Cum Iasiul are cateva zeci, probabil, de biserici, noi nu stiam exact la care sa mergem. Am trecut pe langa cateva, cu gandul ca vom vedea vreun enorias pe care sa-l intrebam unde e biserica. Deodata, sotul meu a spus: "Stiu eu care este!".
Bineinteles ca eram destul de sceptica, dar n-am zis nimic. Am mers cu masina pe cateva strazi si am ajuns la o biserica care nu avea nici un anunt sau indicator care sa confirme spusele sotului. Cand am intrat, in pridvor, am vazut un anunt care m-a uluit: "Biserica cu Hramul Sfantul Nectarie va anunta...". Aceea era, intr-adevar, biserica in care erau moastele Sfantului Nectarie. Am multumit cu lacrimi in ochi, pentru ca avem si noi un copil, si pentru tot ce ne-a dat Dumnezeu.
Am continuat sa ne rugam si sa multumim Sfantului Nectarie. Nici nu banuiam cata nevoie o sa mai avem de ajutorul lui. Desi il protejam si limitam vizitele prietenilor si in special ale copiilor, micutul Nectarie al nostru a contractat un virus. Era destul de agitat, avea putin nasucul infundat, dar nu avea febra, si manca. Am mers la pediatru si ne-a recomandat un siropel cu Paracetamol. I l-am dat, dar a doua zi el a inceput sa tuseasca si i s-a infundat de tot nasucul. Am mers iar la doctor, care de data asta a spus ca are bronsiolita. L-a trecut pe antibiotic injectabil, i-au pus branula la piciorut si mi-a recomandat sa-i fac aerosoli. Dupa inca o zi, era tot mai rau! A inceput sa tuseasca foarte tare, avea secretii abundente si nu mai putea respira. Am ajuns cu el la Urgenta! Era livid si abia respira. Avea deja pneumonie. Imediat a fost aspirat, pus la oxigen, pe perfuzii, si i se faceau tot felul de injectii. Roia toata lumea in jurul lui, semn ca era destul de grav. Cand am ramas singura cu el, am inceput sa-l inchin cu bucatele de vata sfintita de la Sf. Parascheva si de la Sf. Nectarie si sa ma rog la Sfantul Nectarie, protectorul lui, cu lacrimi siroindu-mi pe obraji: "Doamne Dumnezeule, sfinte Nectarie, ajuta-l pe ingerasul nostru sa treaca peste boala. Ni l-ai dat doar ca sa ni-l iei din brate? Sfinte Nectarie, ajuta-ne! Indura-te de noi, Doamne!". Sotul meu se ruga si el, pe hol, la fel de ingrijorat ca si mine si la fel de neputincios. Si Sfantul Nectarie ne-a auzit din nou ruga. Nu numai ca bebelusul nostru si-a revenit, dar s-a recuperat repede, spre mirarea pediatrei. In cateva zile eram acasa.
Purtam in permanenta cu noi Acatistul Sfantului Nectarie si il oferim tuturor celor care au nevoie de ajutor. Continuam sa-l citim in fiecare seara si il citim si baietelului nostru. Inca nu intelege, dar priveste cu interes la icoana Sfantului Nectarie, ce vegheaza deasupra patutului sau si la care il inchinam in fiecare seara.
Nu vom putea multumi vreodata suficient pentru tot ajutorul primit de la Bunul Dumnezeu, de la Maicuta Domnului si de la Sf. Nectarie. Putem doar sa ne rugam in continuare si sa povestim tuturor ca minunile se intampla si in zilele noastre, trebuie doar sa nu ne pierdem credinta.
Suntem, in sfarsit, impliniti, laudat fie numele Domnului!
NICOLETA MARIA GAUCA - str. Abator nr. 19, Targu Neamt, jud. Neamt, cod 615200