Leganat pe curbe frumoase, incolacite dragastos in jurul unor dealuri superbe, de un verde ce-si clateste prospetimea in soarele cald al primaverii, drumul dinspre Bucuresti spre Vrancea trece usor, in doua ore, ca un preludiu al linistii cu care taramul Vrancioaiei te va imbratisa cum treci de Focsani. Dupa Odobesti, faimoasele intinderi de vie si nesfarsite lanuri de rapita, de un galben ce inveseleste totul in jur, leaga intre ele satele, pana sus la poalele muntelui. Drumul e nou, ca scos din cutie, iar curatenia desavarsita din curtile oamenilor iti da impresia ca sunt pregatite de sarbatoare.
N-au trecut decat trei ore de cand ai lasat in urma galagia si praful din Bucuresti, si aerul proaspat, de munte, iti imbalsameaza deja plamanii si, mai ales, sufletul. Odata ajuns la Lepsa (un satuc din comuna Tulnici, devenit intre timp statiune) esti in chiar mijlocul unuia dintre cele mai spectaculoase parcuri naturale din tara: Parcul Putna Vrancea. Aici, la poalele Varfului Caciulata, un varf mandru, semetit ca o caciula de dac liber, cum le place localnicilor mai batrani sa zica, au aparut peste noapte, in nici 10 ani, o multime de pensiuni turistice si case de vacanta. Nici nu e de mirare: rar poti intalni undeva atata liniste si rareori spectacolul naturii e atat de curat, atat de bine conservat ca in tara legendara a Vrancioaiei.
Odai vechi si pensiuni noi
Pana incoace, dupa Revolutie, in Lepsa nu locuiau mai mult de 30 de familii. Majoritatea oamenilor traiau, de fapt, in Tulnici si Coza, iar in Lepsa, unde pasunile erau frumoase si rodnice, cu iarba numai buna pentru animale, taranii locului isi construisera salasuri arhaice, in care stateau vara, cat coseau fanul, si unde isi cresteau oile, caprele ori vitele. "Cateva astfel de odai traditionale mai pot fi vazute si azi prin zona. Unele au fost transformate, usor amenajate, intre timp", imi explica Ion Militaru, seful Rezervatiei Putna Vrancea, ghidul meu in timpul sederii la Lepsa. Imi arata o astfel de odaie, simpla, cu pereti din pamant, captusiti pe deasupra cu lemn si acoperita cu sita traditionala. Cativa zeci de metri mai la vale se afla o frumoasa casa de vacanta, semn ca Vrancea se straduieste sa imbine traditiile si obiceiurile populare inca vii cu promisiunea de bunastare a turismului. Asa au aparut in ultimii 5-6 ani numeroasele pensiuni din zona. Si tot asa, cu sprijinul Agentiei pentru Protectia Mediului si a Asociatiei pentru Conservarea Biodiversitatii Biologice, au aparut cateva proiecte-pilot de eco-turism, care au atras atentia si interesul unor mari operatori de turism din strainatate, de talia celor de la TUI. Dar Vrancea are ce arata: are oameni minunati si peisaje pe masura!
Splendorile naturii: Cascada Putna si Cheile Tisitei
Spectacolul Vrancei nu e un spectacol al monumentalitatii. Muntii nu cad pe tine ca-n alte parti, dar seismica proprie locului a dat nastere, in zeci si sute de mii de ani, unui relief luminos si insorit, placut ochiului, care surprinde la tot pasul. Ape repezi si-au facut loc printre munti. Pe cursul lor, cascade spectaculoase racoresc padurile. O astfel de cascada, pe care daca treci prin Vrancea nu ai voie sa o ratezi, e Cascada Putnei. Declarata rezervatie naturala, cascada isi face o iesire maiestuoasa din munte, taind un defileu lung de peste 75 de metri. Apa vine in trepte, de la peste 14 metri, involburandu-se, alba ca spuma laptelui. Nu departe de cascada actuala e "Cascada parasita", locul pe care Putna cea repede curgatoare l-a parasit acum cateva sute de ani, dupa ce albia sa a fost deturnata de un cutremur devastator. "In cadrul rezervatiei mai sunt cateva cascade, poate chiar mai spectaculoase decat aceasta, dar care nu se gasesc momentan pe traseele turistice", imi spune "ghidul" meu Ion Militaru.
Adevarata splendoare a Vrancei e insa mai in aval, mai sus de confluenta Tisitei cu Putna. Acolo sunt Cheile Tisitei, decretate zona de protectie speciala, un adevarat rai al faunei mari din Romania. "Linistea deosebita de aici, faptul ca sunt relativ putine asezari care sa interfereze cu natura fac ca ursii, lupii, rasii, lostritele sau caprele negre sa se simta foarte bine in zona". Vaile, sculptate parca de cioplitori uriasi ai pietrei, descriu pe Valea Tisitei un peisaj ce te invita la odihna. Nu se aude decat apa clipocind si pasarile ce se harjonesc printre mesteceni si molizi. Ici-colo, podete rustice traverseaza valea invitand drumetii la aventura.
La mijloc de mai, inca se mai vad pe zapada urme proaspete de capra neagra. De altfel, o ciuta tanara isi face aparitia, calcand agil si elegant pe o creasta, pentru ca apoi sa se faca nevazuta, intr-un crater din munte.
Intr-un tur al Vrancei, trebuie sa bifati si Focurile Vii de la Andreiasu de Jos, un fenomen geologic cat se poate de spectaculos, rezultat din iesirea la suprafata, prin fracturile reliefului, a unor gaze care se aprind spontan, cu flacari inalte de pana la 30 de centimetri. Acest areal este apreciat de specialisti ca fiind cel mai extins camp de "focuri vii" din tara. Nu omiteti din periplul dvs. nici Lacul Negru, remarcabil prin turbaria activa care acopera jumatate din luciul de apa, nici Caldarile Zabalei, vestite prin valoarea stiintifica a florei si faunei din zona.
Nistoresti: muzeu in aer liber
In Vrancea gasesti nu doar peisaje de vis, ci si oameni ramasi, parca, din alte veacuri. Din Valea Sarii in jos, in Nistoresti, Paltin sau Nereju, vei intalni, negresit, batrani tulnicari, femei care inca pastreaza obiceiul lucrului la razboiul de tesut, dibaci creatori de masti populare. Oameni cumsecade, saritori si povestitori, care te invita sa le treci pragul, sa le degusti vinul si sa impartasesti cu ei vechile obiceiuri la care cei mai multi dintre ei tin ca la ochii din cap. Un astfel de om e si mos Mihai Hanu din Nistoresti. Un vrednic urmas al Vrancioaiei, cum singur se declara, mare iubitor si pastrator al traditiei populare din zona. Fost pielar, mos Mihai coase si acum veste impanate cu minunatele motive specifice portului vrancean. Casa mosului e un adevarat muzeu, plin de exemplare unicat, despre care Mihai Hanu va va povesti, cu drag si cu liniste, ore in sir. Ca mos Mihai sunt atatia oameni in zona: bateti-le in poarta si vi se va deschide o lume pe care, cine stie, peste cativa ani nu o vom mai putea descoperi...
Oferte de cazare pentru toate buzunarele
In Lepsa s-a dezvoltat, in ultimii ani, o veritabila retea de case de vacanta si pensiuni, astfel ca turistul are de unde alege. Multe dintre acestea sunt facute cu ajutor de la Uniunea Europeana, asa ca se incadreaza din multe puncte de vedere standardelor vestice de turism. La iesirea din Lepsa pe partea stanga, pe drumul ce trece in Ardeal (spre Targu Secuiesc), se gaseste Pensiunea TBN, unde, pe langa confortul certificat de un premiu intai, obtinut la Targul de Turism de la Albac din 2010, va puteti delecta cu deliciile bucatariei unguresti si romanesti. Pretul pe camera dubla este de 130 de lei. Cum pensiunile cu mai mult de cinci camere sunt o raritate in zona, Pensiunea TBN, care are 11 camere si o capacitate de cazare de 48 de locuri, este o solutie pentru grupurile mai numeroase, dornice sa aiba o locatie in exclusivitate (tel. 0237/26.67.15). O alta optiune in acest sens o reprezinta Casa Tisaru (140 de lei/ persoana/ noapte, cazare in camera dubla, cu trei mese incluse), pensiune amplasata intr-o zona mai retrasa, in apropierea Cascadei Putna si a intrarii in Cheile Tisitei (tel. 0237/26.68.87). O alta gazda turistica pe care specialistii in turism care cunosc zona o recomanda cu caldura este Pensiunea Casa Blanca, un loc pe care proprietarii l-au gandit in ideea ca turistii sa se simta in vacanta ca la ei acasa. Cele sase camere ofera un confort extraordinar. Pretul este de 150 RON/ camera/ noapte (tel. 0741/04.13.30). Pensiunea nu dispune de restaurant propriu, dar turistii pot gasi la doi pasi, peste drum, Pizzeria "Amici miei", un restaurant italienesc pe care "Formula AS" il recomanda pentru caldura gazdelor, pentru distinctia servirii si, desigur, pentru gustul deosebit al mancarurilor servite. Complexul "Visul Ralucai", detinut de proprietarii pizzeriei "Amici miei", dispune si de cinci bungalouri cu baie proprie, televizor, minibar si pat matrimonial, care pot fi inchiriate pentru 100 de lei pe noapte (tel. 0237/26.67.33).
Pentru turistii mai putin pretentiosi, care doresc sa se incadreze in vacanta lor intr-un buget mai mic, exista in Lepsa si solutii de cazare pana in 80 RON/ noapte: Vila Monte Carlo (tel. 0730/09.83.09) sau Pensiunea Cheile Tisitei (tel. 0724/40.08.74).
Cu o simpla cautare pe Internet (Google) veti gasi mai multe variante de cazare, din care o veti putea alege chiar dumneavoastra pe cea mai potrivita.
Fotografiile autorului