Marti, la Cotroceni, presedintele Romaniei a incercat sa convinga partidele parlamentare de necesitatea redesenarii hartii interne a tarii. Rezultatul dialogului era usor de anticipat. Fiecare si-a mentinut pozitia avuta anterior. Liderii opozitiei au venit cu diverse propuneri, printre care renuntarea la reorganizarea administrativa. La randul lor, PDL si UNPR, cum era de asteptat, au sustinut proiectul presedintelui. Prinsa intre ordinele de la Budapesta, intre partidele radicale si interesele electorale proprii, si UDMR i-a cerut presedintelui amanarea discutiei despre reorganizarea administrativa, retragandu-se fara a face declaratii presei. De fapt, UDMR doreste ori regionalizarea Romaniei pe criterii etnice si adoptarea rapida a Statutului Minoritatilor (care statueaza o noua structura statala) ori nimic. Extremismul maghiar viseaza deja la un culoar neintrerupt pana la granita ungara si eliminarea statului roman din deciziile luate in centrul si nord-vestul tarii. Profesorul clujean Ioan Bolovan este specialist in istoria Transilvaniei. Independent de episodul punctual de la Cotroceni, domnia sa ne-a acordat un interviu despre problema maghiara din Romania, asa cum se vede ea prin competenta unui istoric.
"Lipsa de responsabilitate din partea clasei politice din Romania ar putea sa insemne pentru multi romani o "reeditare" simbolica a nefastului Dictat de la Viena"
- Am vazut recent, la Londra, dar si pe strazi din orase romanesti, o inscriptie: "Moarte Trianonului". Ar fi posibil sa se rescrie istoria, tinand seama ca a existat o incercare partial reusita: Dictatul de la Viena, din 1940? Ne putem astepta la un nou dictat, de data asta mai bland, "de catifea"?
- Este regretabil, pe de o parte, faptul ca nici azi, dupa mai bine de noua decenii, maghiarii nu pot sa vada si partea plina a Tratatului de la Trianon: restabilirea unui stat national maghiar independent, ceea ce nu mai avusesera maghiarii de la prabusirea regatului Ungaria, la 1526. Apoi, este regretabil, pe de alta parte, ca majoritatea maghiarilor "euro-atlantici" de azi, care clameaza dreptul la identitate nationala si chiar autonomia deplina pe criterii etnice, nu pot sa accepte ca, la 1918, popoarele asuprite din Austro-Ungaria, care din punct de vedere statistic erau mai numeroase decat germanii si ungurii, au cerut si si-au castigat aceste drepturi, intre care si dreptul la autodeterminare, lansat de presedintele SUA, Woodrow Wilson. Personal, nu cred ca, din punctul de vedere al dreptului si relatiilor internationale, azi ar mai fi posibil un nou Dictat de la Viena, cu toate consecintele funeste pe care acesta le-a avut. Eu ma tem insa de altceva: de lipsa de viziune si de responsabilitate din partea clasei politice din Romania, care ar putea antrena in viitor efecte care sa insemne pentru multi romani o "reeditare" simbolica a nefastului Dictat de la Viena.
- Sunt 20 de ani de cand politicienii romani de toate culorile joaca ceardasul, "pe date si pe luate", lucru care a facut din Romania tara cea mai liberala din UE in materie de minoritati etnice. Cu ce consecinte?
- Sunt de acord ca, de 20 de ani, Romania a facut progrese mari pe calea acordarii de drepturi minoritatilor nationale, cum nicaieri nu se regasesc in UE (de la reprezentarea politica, pana la pastrarea identitatii culturale), uneori cu "alocari" bugetare care depasesc contributia financiara a acestor minoritati la bugetul tarii, si nu trebuie sa regretam deloc ca am fost toleranti. Un exemplu minor: daca va uitati peste lista editurilor, revistelor si a cartilor finantate cu bani publici de catre Ministerul Culturii in ultimii ani, veti observa lesne ca editurile si titlurile subventionate apartinand comunitatii maghiare au o pondere de circa 5-6 ori mai mare decat ponderea maghiarilor in ansamblul populatiei Romaniei! Aceasta inseamna, printre altele, ca editurile si cartile romanesti au fost vizibil subfinantate. Sa fie la mijloc slaba calitate a editurilor si lucrarilor romanesti propuse spre finantare? Am mari rezerve! Aceste aspecte sunt doar o consecinta partiala a faptului ca UDMR s-a aflat la guvernare atat de multi ani!
"Politicienii de dupa 1989 s-au jucat cu viitorul Romaniei si al romanilor"
- Liderii maghiari asa-zis "moderati" au inaintat pas cu pas spre telul lor suprem: autonomia teritoriala pe criterii etnice. Este un avans pe care maghiarii din Slovacia, de exemplu, nici nu-l viseaza. De ce credeti ca au inchis ochii politicienii romani, desi li s-a atras deseori atentia asupra riscurilor?
- Cred ca aici putem vorbi de sindromul "Miorita". Politicienii romani au fost constienti de ceea ce ni se va intampla, dar au preferat sa adopte resemnarea fata de aceasta tactica a "pasilor marunti" (dar siguri si constanti), pe care majoritatea liderilor maghiari au promovat-o. De ce s-au complacut in aceasta "moarte mioritica sigura" politicienii nostri, indiferent de culoarea politica? Din dorinta de a se afla si ei la putere, pentru un ciclu electoral sau din neputinta de a obtine o majoritate parlamentara. Aici vad eu vulnerabilitatea clasei politice romanesti postdecembriste, fripturismul multor lideri politici. Daca am avea un sistem politic bipartidist (un partid mare de stanga, altul mare de dreapta), precum si un parlament bicameral cu maximum 250 de deputati si senatori - dincolo de efectele economice benefice - nu ar mai fi nevoie de santajul sau, mai direct spus, de voturile UDMR, pentru a trece o lege sau alta!
- Nu-i de mirare ca asistam acum la decontul politicii romanesti, total dezinteresata national. Credeti ca politicienii interbelici ar fi fost mai performanti, daca ar fi fost pusi in postura celor din ultimii 20 de ani?
- Politicienii din perioada interbelica, ajutati de regele Carol al II-lea, au asistat neputinciosi la prabusirea Romaniei Mari, o realitate statala creata cu atatea sacrificii de generatia de politicieni cu adevarat mari, de pana la 1918. Prin comparatie, si politicienii de dupa 1989 s-au jucat cu viitorul Romaniei si al romanilor. S-a mai intamplat acest lucru, si ne gandim cu rusine la imprejurarile in care alte institutii ale Romaniei interbelice, pe care par a le copia cele de azi, se retrageau din teritorii romanesti, cu coada intre picioare, lasand prada criminalilor hortisti si sovietici milioane de romani.
- Impartirea administrativa sustinuta de UDMR aminteste dureros de pumnalul infipt in inima Transilvaniei, in 1940. De ce credeti ca nu si-au pus aceasta problema liderii maghiari? Nu le pasa de sensibilitatile romanilor?
- Inclin sa cred (avand in vedere si ce s-a intamplat recent, la Cluj-Napoca, in legatura cu placuta de pe statuia regelui Matei Corvin, continand citatul marelui istoric Nicolae Iorga) ca liderilor politici si elitei culturale maghiare nu le pasa prea mult de sensibilitatile populatiei majoritare. Le ignora deliberat sau, poate, uneori chiar doresc sa le provoace. In secolul in care traim, in Romania, dar nu numai, este urgent necesar sa asiguram o deplasare a accentului conceptului de toleranta dinspre social-politic, spre sfera relatiilor interumane, pentru ca in secolul al XXI-lea, conceptul de toleranta se dovedeste insuficient, limitat. Astfel, e nevoie de o trecere de la coexistenta toleranta a majoritatii cu minoritatile, inclusiv cu maghiarii, la o colaborare activa (mutatia cea mai semnificativa trebuie sa fie inlocuirea expresiei "Eu tolerez" cu cea "Eu respect").
"Legea Minoritatilor nu trebuie sa fie adoptata. Oficialii UE au remarcat pozitiv ceea ce s-a facut in Romania in materie de minoritati"
- Cum privesc ardelenii aceste miscari de pe scena politica damboviteana?
- In discutiile private, nu am putut sa nu remarc, mai cu seama la persoanele varstnice, o oarecare ingrijorare fata de subiectul reorganizarii administrative a Romaniei, in stransa legatura cu posibile conotatii etnice ale trasarii viitoarelor limite ale unitatilor administrative. Chiar intre membrii familiei mele exista persoane care au cunoscut tragedia refugierii din Cluj, dupa Dictatul de la Viena. Pentru ei, mai sunt proaspete unele amintiri dureroase si nu pot sa nu aiba teama fata de ceea ce poate face o reorganizare administrativa pripita, facuta si sub amenintarea santajului...
- Politica revizionista maghiara se duce pe multiple planuri: prin instrumentele Budapestei, prin punerea in paranteze a statului roman in centrul tarii, prin liderii UDMR din guvern si din judete etc. Credeti ca au politicienii romani cunostinta de toate aceste sabotaje ale statului national?
- Am convingerea ca politicienii romani (indiferent carui partid apartin), cei putini la numar care pot lua sau influenta deciziile, au si au avut cunostinta de toate acestea. Nu au vrut sau nu au putut sa actioneze, in sensul indreptarii acestor lucruri de care pomeniti, din motive ce tin fie de propria slabiciune, individuala sau mioritica, fie de faptul ca interesele personale, economice de regula, sunt transpartinice (corb la corb nu-si scoate ochii, ziceau parca batranii nostri!).
- Guvernul este gata sa-si asume raspunderea pentru Legea Minoritatilor, in speranta ca-i va imblanzi pe liderii UDMR, si nu se vor retrage de la guvernare. Cat de periculoasa pentru stat este aceasta lege?
- Nu cred ca mai avem nevoie de o noua lege, aplicarea legislatiei in vigoare este suficienta pentru oricare minoritate, inclusiv cea maghiara, ca sa-si exprime si sa-si pastreze identitatea culturala. Pe de alta parte, noi, romanii, avem obiceiul sa scoatem repede o lege, sa facem usor un comitet, si asa sa ingropam definitiv un subiect, ducandu-l in derizoriu, prin regulamente si metodologii de aplicare care se bat cap in cap cu legea. Dar ma tem ca actualul act normativ, Legea Minoritatilor, nu ar avea aceeasi soarta, de aceea spun ca nu trebuie sa fie adoptata. Majoritatea oficialilor UE care au vizitat Romania, de 20 de ani incoace, dar mai ales actele oficiale ale institutiilor europene au remarcat pozitiv ceea ce s-a facut in tara noastra in materie de minoritati, si nu ne impun nici o lege noua!
"Daca ies in strada patru-cinci sute de mii de maghiari, poate vor invata si romanii ca trebuie sa iasa si ei in strada si sa mearga la vot"
- Extremistul Tamas Sandor, mai-marele judetului Covasna, la unison cu Kelemen Hunor, seful sau de partid, a declarat ca maghiarimea va iesi in strada, daca PDL nu accepta asa-zisul "Tinut secuiesc". Tot el a strans semnaturi pentru evacuarea poligonului de trageri si, implicit, a unitatii Armatei Romane din Sfantu Gheorghe... Cum comentati?
- Pretentia domnului Tamas Sandor privind evacuarea armatei este una deplasata, si cred ca nici etnicii maghiari de acolo, incadrati in armata romana, si care trebuie sa-si intretina cu un venit familiile lor, nu sunt foarte incantati de aceasta solicitare fantezista. Cat priveste "amenintarea" ca se va iesi in strada, abia astept si eu sa mai vad in strada cateva sute de mii de demonstranti, fiindca bravii lideri de sindicat din toata Romania nu au reusit sa adune in Bucuresti, pe strazi, o suta de mii de nemultumiti de masurile de austeritate luate in ultimii ani de guvernanti (intre care se afla si udemeristi). Daca ies in strada patru-cinci sute de mii de maghiari, poate vor invata si romanii, in anii urmatori, ca trebuie sa iasa si ei in strada, sa mearga la vot si sa aleaga pe cine cred ca este mai potrivit sa le reprezinte interesele, sau sa-i sanctioneze pe cei care i-au mintit sau tradat.
- Sunt comentatori care avertizeaza ca statul roman este intr-un mare pericol, cum n-a mai fost dupa 1989...
- Este adevarat ca, pentru a ramane la putere, guvernantii sunt gata sa faca concesii periculoase. Personal cred ca statul roman e pe marginea prapastiei, nu numai din cauza UDMR si a Budapestei, dar si din cauza coruptiei, care a ajuns la cote nemaiintalnite in istoria romanilor (nici macar pe vremea fanariotilor nu era asa!). Coruptia a ajuns sa fie perceputa de mai toti romanii ca o plaga extinsa la nivelul tuturor structurilor politico-administrative. Se extinde si ne submineaza siguranta nationala. Pentru cei din afara, care ne doresc colapsul, va fi floare la ureche sa puna doar degetul si sa impinga in prapastie statul roman, subminat, in primul rand, din interior, de catre ai nostri!
Profesorului Ion Bolovan ii puteti scrie la e-mail: bolovani@yahoo.com