Bolile psihice, vindecate cu povesti

Dr. Cristina Aosan
Eram, mai demult, intr-o mica localitate cocheta din Pirineii francezi, la un curs de apiterapie energetica.

Ultima zi se anuntase aparte, dedicata terapiei cu povesti. Atat ni se spusese. Eram cu totii curiosi si dornici sa vedem ce va urma. Ilda, o doamna din Belgia, care trebuia sa sustina demonstratia, isi pregatea cu calm o trusa cu flaconase de uleiuri esentiale. Cand a inceput, am aflat cu surprindere ca nu aveam sa urmarim tratarea unui pacient adus din afara, ci noi, cei din sala, urma sa participam la sedinta in grup. Cu emotia unei aventuri neprevazute, ne-am lasat condusi, pas cu pas, pe taramul unei povesti cu feti-frumosi, zane si printese. Mirosurile sublime ale uleiurilor esentiale utilizate in cursul naratiunii ne-au usurat patrunderea in fantastic. Fiecare traia in felul sau povestea spusa de Ilda pentru toti, apoi isi relata experienta sa, avand ocazia sa-i asculte pe ceilalti cum reflectau, in moduri diferite, acelasi basm. Am vazut cum, sub indrumarea blanda a Ildei, oamenii reuseau sa isi descopere in mod neasteptat anumite probleme de viata, carora le intrezareau rezolvarea. Povestea aceea, una singura pentru toti, ne unise intr-o legatura speciala de suflet, prin trairea impreuna a unei aventuri fantastice. Am plecat de acolo, din munti, imbogatita si fericita ca in lume sunt oameni care fac asemenea lucruri speciale pentru semenii lor.
*
Dupa niste ani, am aflat ca si la noi se practica acest tip de psihoterapie, denumita ericksoniana. I-am intalnit pe Ioana si Paul in Bucuresti, la niste cursuri. Ei sunt apicultori, iar eu medic api-fito-terapeut, asa ca am discutat mai intai despre albine si produsele lor. Firesc, ne-am imprietenit si am aflat ca sunt psihoterapeuti in Tulcea si ca lucreaza, si ei, cu povesti, cu produsele stupului si plante medicinale. Mi-au spus despre interesul crescand pentru psiho-terapie din Romania. De curand, au fost la noi in tara doua mari conferinte de psihoterapie ericksoniana, una la Iasi si una in statiunea Venus, pe malul marii.
Aceasta metoda speciala poarta numele Dr. Milton Erickson, care este considerat parintele hipnoterapiei moderne. Dar poate ca cel mai simplu mod pentru a patrunde in felul in care Erickson isi conducea si folosea povestile in terapie este sa incepem cu povestea dramatica a vietii sale.
S-a nascut in 1901, intr-o ferma din America, o tara aflata atunci in pionierat. In copilaria sa, nimeni nu a avut timp sa observe ca el experimenta lumea intr-o maniera unica: nu vedea culorile, nu distingea tonalitatile si, in plus, era dislexic. Viata sa a fost un exemplu de curaj si de intarire a ideii ca nimic nu este intamplator. La varsta de 17 ani, existenta sa a luat o intorsatura dramatica, care i-a marcat viitoarea evolutie ca psihoterapeut. Atunci a avut un atac de poliomielita, care l-a adus in stare de coma. S-a trezit peste trei zile, complet paralizat. Isi misca doar ochii, nu putea nici sa vorbeasca. Parintii l-au ingrijit cum se putea mai bine, dar nimeni nu a sperat ca se va reabilita. Posibilitatile de recuperare la acea vreme erau practic inexistente. Dar Milton si-a pastrat activa si ascutita mintea, ocupandu-si timpul cu jocuri mentale. Ziua statea intr-un scaun in mijlocul camerei, dorindu-si sa fie cat mai aproape de fereastra, ca sa vada ce se intampla afara. Stand acolo aparent imobil, dorindu-si intens si imaginandu-si ca este afara si se joaca, scaunul a inceput sa se legene usor. Acest lucru l-a entuziasmat si s-a straduit sa repete aceasta stare. Si-a comandat singur: "Misca piciorul! Balanseaza scaunul!". Dar, din pacate, nu s-a intamplat nimic Dupa un timp, a renuntat si a cazut inapoi in visurile sale, imaginandu-si ca se joaca afara. Surpriza! Din nou scaunul a inceput sa se balanseze! Cea care producea raspunsul era sugestia indirecta, acea imagine vie, care mobilizeaza resursele interne. Realizand aceasta descoperire, in urmatorii doi ani, Milton a invatat din nou sa mearga, folosindu-se si de urmarirea indeaproape a surorii sale mai mici, care tocmai atunci invata sa mearga. Totodata, continua sa observe cum comunica oamenii verbal si non-verbal si cum lucreaza subconstientul. Asa s-a nascut una dintre marcile hipnoterapiei: sugestia indirecta.

- De ce ai ales psihoterapia ericksoniana, Ioana?

- Pentru ca aceasta metoda este una dintre cele mai bine studiate si mai uzitate la noi si in lume, chiar daca ai nevoie de 8 ani de munca pentru a o putea stapani si practica. Patru ani psihologie, apoi doi de specializare, si inca doi de practica de supervizare. In plus, aceasta metoda da foarte bune rezultate, pentru ca utilizeaza si hipnoza ca instrument de lucru.

- Nu sperie hipnoza pe oameni, nu-i indeparteaza de cabinet ?

Cel care-mi raspunde de data aceasta e Paul:
- Este adevarat, spune el, hipnoza la noi este prea putin cunoscuta si nu se bucura de o publicitate grozava. In plus, filme care au prezentat hipnoza drept o maniera diabolica de lucru au facut mari deservicii metodei in constientul colectiv. Tin sa va spun, insa, ca in alte state ea este utilizata pe scara larga, si rezolva de multe ori si cazurile care nu pot fi abordate de medicina oficiala, de la banale probleme psihice si pana la anestezia unor pacienti care din varii motive nu pot fi operati altfel. Ca orice alt lucru, poate fi utilizata in scopuri bune sau rele. Psiho-terapeutii au obligatia morala si profesionala sa foloseasca metoda doar in beneficiul pacientului. Hipnoza nu trebuie privita mai sceptic decat acupunctura sau bio-energia. Iar hipnoza de la circ nu are nici o legatura cu terapia din cabinet.

- Cum decurge, in mod efectiv, tratamentul la un psiho-terapeut care practica aceasta metoda?

- In cazurile generale, avem o sedinta de anamneza, de circa 45 de minute, care poate continua si in a doua sau a treia sedinta, in paralel cu tratamentul efectiv. De ce? Pentru ca multe persoane cu probleme de natura psihica nu sunt complet sincere la o prima intalnire cu terapeutul. In plus, o parte din pacientii nostri sunt ipohondri, au false boli. Trebuie identificata corect problema sau problemele de viata care i-au adus in aceasta stare. Finetea muncii noastre consta in apropierea dintre terapeut si pacient. Increderea pacientului este determinanta pentru succesul terapiei. In sedintele urmatoare se trece la munca efectiva cu pacientul, care isi propune sa realizeze o interventie fina, graduala, asupra comportamentului persoanei suferinde. Inducem pacientului o stare de relaxare, apoi ii spunem o poveste terapeutica, in care el se regaseste. In felul acesta, subconstientul omului este pus la lucru, intr-un fel de auto-investigare generala, in care el isi intelege problema. Este fabulos sa observi cum o poveste poate sa schimbe un comportament, cum subiectii devin alti oameni sub actiunea binefacatoare a Cuvantului.

- De cat timp folositi si metodele api-fito-terapiei in combinatie cu psihoterapia?

- Lucram in acest fel de circa patru ani, dupa ce am participat la un congres de apiterapie, si la recomandarea Dr. Stefan Stangaciu, Presedintele Societatii Romane de Apiterapie. Am constatat ca se pot obtine rezultate mult mai bune in munca noastra daca folosim si produse apicole, si plante medicinale. Eu sunt apicultor de peste 30 de ani, si am constatat ca am o vitalitate mai mare decat colegii mei de generatie. Am pus acest lucru pe seama binefacerilor oferite de albine. In mod evident, daca albinele ne dau produse care sa ne mentina sanatatea, ele pot sa ne ofere si remedii pentru recuperarea din anumite suferinte.

- Cum aplicati, concret, api-fito-terapia in tratarea pacientilor?

- Spre exemplu, in alcoolism, am utilizat cu foarte bune rezultate mierea, care diminueaza pofta de alcool, polenul si laptisorul de matca, care repara ficatul si organismul debilitat al alcoolicului si, nu in ultimul rand, aduce beneficii in refacerea sistemului nervos. In cazul tulburarilor de somn, e mai simplu si mai eficient sa-i dai unui pacient, seara, miere de tei, lapte cald, un ceai sau o tinctura din plante potrivite, decat somnifere, care genereaza dependenta si tulburari de functionare ale sistemului nervos. Eu sunt uimit de efectele bune care se obtin pe plan psiho-emotional cand utilizam si remedii ale stupului pe langa metodele noastre ca psihoterapeuti. Pot sa trag concluzia ca utilizarea api-fitoterapiei in tratarea bolilor psihice da foarte bune rezultate.

- Cu ce probleme vin pacientii la cabinetul de psihoterapie, Ioana ?

- In primul rand, cu diverse adictii, intre care alcoolismul, care este foarte intalnit. Apoi, ca frecventa, sunt tulburarile afective, tulburari de limbaj, tulburari sexuale, de somn, de comportament alimentar, de adaptare. Nu in ultimul rand, vin la cabinetul nostru pacienti cu diverse fobii, fobie sociala, stari severe de anxietate, stari de panica, dar cea mai mare problema pe care o putem noi indentifica este adictia legata de asa-numitul consum de droguri usoare, iar cea mai tragica problema psihica cu care ne confruntam este tendinta suicidara a unui numar tot mai mare de tineri.

- Cat timp dureaza un tratament?

- Tot ceea ce v-am spus se petrece pe parcursul unor luni de zile, cu sedinte spatiate, de la una pana la sase saptamani, dar apoi are loc o sedimentare a acestor acumulari, care poate dura uneori sase luni, dar si unul sau doi ani. Finalmente, in consonanta, terapeutul si pacientul inteleg ca au avut o colaborare fructoasa si ca sunt la finalul unui program de lucru care ii lasa psiho-terapeutului satisfactia unei munci implinite, iar pacientului ii redeschide usa spre lume.

- Se spune ca boala secolului 21 nu va fi nici cancerul si nici bolile de inima sau nutritie, ci boala psihica. Cat de aproape de realitate vi se pare aceasta asertiune, prin prisma practicii?

- Din pacate, aceasta afirmatie este o realitate dureroasa pentru din ce in ce mai multi oameni. Viata trepidanta de zi cu zi, stresul cumulat, pe fondul unei fragilitati fizice si psihice a carei sorginte este in educatia precara si in lipsa unui sistem de valori puternic, duc la posibile probleme de natura psihica. Boala pandeste aceste persoane. De aici si pana la declansarea unei suferinte psihice lipseste doar un impuls.


Psihoterapeutii Ioana Ciobanu si Pavel (Paul) Ivan pot fi contactati la: 0728.236.035; 0741.21.38.51; e-mail: cabinetpsihologietulcea@yahoo.com