PENURIE DE VESTI BUNE

Rodica Culcer
1. Vestile dinspre America nu sunt bune deloc. In cazul cand cea mai mare putere economica a lumii va intra in incapacitate de plata, este amenintata si Comunitatea Europeana? Dar noi?

- Intre timp am aflat ca Statele Unite nu vor intra in incapacitate de plata, pentru ca Democratii si Republicanii au cazut de acord asupra unui compromis politico-bugetar menit sa salveze onoarea Washington-ului. Plafonul datoriei publice a fost ridicat, deci guvernul se poate imprumuta pentru a-si acoperi cheltuielile. In acelasi timp, Republicanii au reusit sa impuna economii de o mie de miliarde in urmatorii zece ani. Era de asteptat sa se intample asa, pentru ca nici unul din partide nu-si putea permite sa fie facut raspunzator pentru intrarea SUA in incapacitate de plata. In plus, tot scandalul a fost inutil si nu ar fi avut loc daca razboiul dintre Republicani si Democrati nu ar fi depasit limitele rationale. Desi pericolul falimentului a trecut, problemele economice ale SUA si ale restului lumii raman grave. O carpeala contabila de moment nu este de natura sa relanseze economia americana, cum nici jumatatile de masusra cu care liderii statelor UE incearca sa rezolve situatia din Grecia nu vor putea scoate aceasta tara din insolvabilitate. Romania face si ea parte din economia mondiala si orice suferinta a acesteia o afecteaza. Leul suporta de pilda toate consecintele fluctuatiilor de pe piata valutara. In plus, daca restul lumii intra in criza, pietele se restrang, pentru ca scade cererea, si nu avem unde exporta. Cum spuneam, a fost evitata o prabusire totala, dar nu s-a gasit o solutie la marile dificultati economice ale Americii. Deficitul ei bugetar a crescut sub Administratia Bush, dar si sub Administratia Obama. Ales pe un val de contestare si speranta, Barack Obama nu a dovedit competenta economica necesara unor masuri radicale, cedand prea des presiunilor Democratilor din Congres, mari specialisti in cheltuirea peste posibilitati a banului public. Nici Republicanii insa nu se dovedesc mai competenti, fiind lipsiti de rigoare economica si de viziune, desi au dreptate sa ceara reducerea risipei banului public si o reforma fiscala. De altfel, saptamanalul britanic The Economist observa ca in prezent marea problema a SUA si a UE o reprezinta politicienii, al caror comportament risca sa transforme o restrangere a activitatii economice in stagnare. Se pare ca politicienii occidentali nu reusesc sa ia deciziile dificile indispensabile relansarii economice pentru ca sunt lipsiti de viziune si curaj. Or, restructurarea din temelii a economiei occidentale necesita curaj si competenta. Prizonieri ai calendarului electoral national si ai grupurilor de interese, liderii SUA si UE esueaza in jumatati de masura si mici compromisuri. Inactiunea lor risca sa ne condamne pe toti la declin economic.

2. Presedintele Traian Basescu a avertizat asupra pericolului "populismelor" ce pot ameninta fragilul progres economic al Romaniei. La ce s-a referit in mod special?

- Desi declaratia de duminica a presedintelui parea destul de generala, "adrisantii" sunt usor de identificat. In primul rand, este vorba de politicienii UNPR, care au lansat o adevarata ofensiva populista vorbind despre mariri de salarii si proiecte fantasmagorice de relansare a economatelor guvernarii Nastase, desi experienta demonstrase ca acestea nu sunt viabile si consuma bani publici fara rost. Este cu atat mai ciudat ca, desi predica austeritatea, guvernul a aprobat acest proiect intr-o prima faza. Probabil ca PDL si UDMR nu voiau sa fie considerate insensibile la problemele pensionarilor, desi proiectul UNPR ii viza pe toti pensionarii, nu doar pe cei cu pensii mici. S-a declansat apoi un adevarat concurs de populism. Premierul dadea de inteles ca salariile bugetarilor vor fi readuse la nivelul din 2010, probabil tot la presiunea colegilor din coalitie si a propriului partid. Luni, chiar inainte de conferinta de presa a sefului misiunii FMI, Jeffrey Franks, liderul grupului minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian, fura startul si anunta ca aceste mariri salariale ar putea fi aplicate inca de la 1 octombrie. Toata ziua premierul si colegii sai din PDL si din UDMR s-au chinuit sa dezminta aceasta afirmatie pripita, care-i discredita in fata misiunii FMI. La TVR, Emil Boc a admis ca s-au discutat mai multe scenarii de marire a salariilor, dar a adaugat ca nu este realist sa le asteptam inainte de ianuarie 2012. Inutil apel la prudenta si moderatie, caci in dimineata urmatoare, Marian Sarbu (UNPR) anunta la RFI ca salariile vor creste in 2012 cu 15%. Era foarte limpede ca UNPR incerca sa fie purtatorul de mesaj pozitiv pentru a fi identificat cu acesta in ochii si mintea alegatorilor. Aceasta lipsa de fair-play fata de partenerii de coalitie si de premier, care deveneau astfel mesageri nedoriti ai austeritatii, l-a determinat probabil pe presedinte sa fie mult mai transant in interventia sa de la RRA de marti, cand a desfiintat proiectul economatelor si a intarit mesajul de optimism prudent al prim-ministrului in privinta cresterilor salariale.
Astfel de concursuri de popularitate in coalitie sunt extrem de periculoase, deoarece intensifica presiunea asupra guvernantilor, de a abdica de la principiile rigorii economice, pentru a nu-si dezavantaja propriile partide in viitoarea competitie electorala. Este un joc cinic si periculos, total lipsit de scrupule, pe care UNPR il practica cu voluptate. Daca restul coalitiei nu va avea taria sa-i puna stavila, toate sacrificiile populatiei din ultimii doi ani nu vor fi folosit decat unor interese electorale, nu echilibrarii bugetului. De asemenea, tot ce s-a castigat la capitolul "credibilitate internationala" va fi compromis, iar tara risca un nou colaps in cazul in care toamna va aduce noi turbulente pe pietele financiare, cum avertizeaza multi analisti. In astfel de momente este nevoie de guvernanti cu simtul responsabilitatii, nu de populisti cinici care incearca sa fure voturi.